Abstinenta sexuala. Cine si cum face?

[Eugen7]

În prealabil postat de stefan florin

nici pacatul adamic nu l-a avut Fecioara Maria cand s-a nascut? Din cate stiu eu acest pacat a fost sters odata cu zamislirea Mantuitorului

:)
Recomand sa mai scotocesti prin ceea ce sti... si sa gasesti definitia orotodoxa a pacatului stramosesc (adamic) precum si urmarile sale... si abia apoi sa incerci sa intelegi "stergerea in momenul zamislirii".
Conform filocaliei "stergerea" pacatului stramosesc nu este juridica ca in teologia romano-catolica si protestanta; ci este tamaduitoare...

Tema de cugetat pentru cunostere (intelegere): De ce a adormit (murit) firesc Maica Domnului daca nu mai avea pacatul stramosesc?
Si inca ceva, daca Maica Domnului ar fi avut deplinatatea harului indumnezeitor din momentul zamislirii de ce a mai fost necesar sa adoarma (moara) firesc ca orice om ce are firea cazuta (bolnava) a lui Adam? Si mai mult? Cum ar fost posibil sa se impartaseasca cineva de deplinatatea harului indumnezeitor intru Hristos Iisus inainte de patimile, moartea si invierea Domnului Iisus Hristos?

Maica Domnului are deplinatatea harului indumnezeitor numai si numai intru Hristos Iisus. Oare nu scrie clar (Faptele Apostolilor 1,14) ca Maica Domnului Nascatoarea de Dumnezeu plina de harul Duhului Sfant, staruia in rugaciune impreuna cu Sfintii Apostoli pentru ca Hristos Iisus sa trimita deplinatatea harului Duhului Sfant in Sfata Biserica? Daca Maica Domnului ar fi avut deplinatatea harului Duhului Sfant indumnezeitor in momentul zamislisrii s-ar mai fi intamplat acestea... oare nu s-a umplut si ea de deplinatatea harului indumnezeirii la cinzecime? Oare Maica Domnului nu mai avea nevoie de impartasirea cu Sfintele Taine (adevarat trupul si sangele Mantuitorului)?
Departe de ortodoxie asemnea cugetari dracesti. Maica Domnului, nascatoarea de Dumnezeu se impartaseste firesc cu adevarat cu Sfanta Euharistie: Adevarat trupul si adevarat sangele Domnului Iisus Hristos (ca atunci cand era rastignit pe cruce). Taina Intruparii este una insa ea nu exclude Sfintele Taine ale Bisericii care sunt pentru om... si nici nu le face inutile pentru Maica Domnului care este om, caci Maica Domnului este in Biserica pentru Biserica. Da ontologic personal Maica Domnului are cea mai intima si cea mai apropiata unire duhovniceasca indumnezeitoare cu Hristos Iisus si nici un om nu poate fi ca EA... dar asta nu inseamna ca EA nu are nevoie sau este aparte de Hristos Iisus si De Biserica Sa, de Sfintele Taine. (Nicidecum Maica Domnului nu s-a mantuit, indumnezeit altfel decat prin si intru Hristos Iisus in Sfanta Biserica... si nici nu putem spune ca Taina Intruparii care a fost numai si numai pentru Maica Domului, a facut inutila Taina Sfintei Euharistii).

Asadar fratilor ortodocsi sa studiem adecvat scrierile parintilor filocalici ca sa intelegem ortodoxia si sa nu o amestecam cu invataturi straine de duhul ortodoxiei...

Chiar nu puteti intelege diferenta intre teologia romano-catolica si protestanta pe de o parte (cu caracter juridic) si ce ortodoxa (cu caracter tamaduitor: duhovnicesc, psiho-somaitc si trupesc) pe de alta parte in ceea ce priveste: pacatul stramosesc, urmarile lui, marilogia, hristologia, soteriologia, ecleziologia...

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hrisots.

[catalin2]

În prealabil postat de stefan florin

nici pacatul adamic nu l-a avut Fecioara Maria cand s-a nascut? Din cate stiu eu acest pacat a fost sters odata cu zamislirea Mantuitorului

Pacatul adamic nu l-a avut decat Adam, noi mostenim urmarile acestui pacat, nu suntem vinovati de pacatul lui. Am spus ca la catolici e aceasta invatatura, nu e cunoscuta exact de toti ortodocsii. La fel, copii nu mostenesc pacatele parintilor si stramosilor, ci inclinarea spre pacat.
La Botez si Mirungere reprimim harul pierdut de Adam. La fel la zamislire Fecioara Maria a primit harul interior, stergandu-se urmarea pacatului adamic. Dar Fecioara Maria avea si inainte harul exterior, si sfintii din Vechiul Testament il aveau, cu atat mai mult Maica Domnului.

[catalin2]

În prealabil postat de Eugen7

Si inca ceva, daca Maica Domnului ar fi avut deplinatatea harului indumnezeitor din momentul zamislirii de ce a mai fost necesar sa adoarma (moara) firesc ca orice om ce are firea cazuta (bolnava) a lui Adam? Si mai mult? Cum ar fost posibil sa se impartaseasca cineva de deplinatatea harului indumnezeitor intru Hristos Iisus inainte de patimile, moartea si invierea Domnului Iisus Hristos?

Maica Domnului are deplinatatea harului indumnezeitor numai si numai intru Hristos Iisus. Oare nu scrie clar (Faptele Apostolilor 1,14) ca Maica Domnului Nascatoarea de Dumnezeu plina de harul Duhului Sfant, staruia in rugaciune impreuna cu Sfintii Apostoli pentru ca Hristos Iisus sa trimita deplinatatea harului Duhului Sfant in Sfata Biserica? Daca Maica Domnului ar fi avut deplinatatea harului Duhului Sfant indumnezeitor in momentul zamislisrii s-ar mai fi intamplat acestea... oare nu s-a umplut si ea de deplinatatea harului indumnezeirii la cinzecime? Oare Maica Domnului nu mai avea nevoie de impartasirea cu Sfintele Taine (adevarat trupul si

Aici e o neintelegere, prin Sfanta Imapartasanie credinciosii primesc Trupul si Sangele Domnului si se unesc cu Hristos. Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu a primit la zamislire chiar pe Domnul, Trupul si Sangele lui. E mai mult decat primeste un crestin la Impartasanie.

Incep prin a-mi cere iertare pentru lungimea citatului. Iata ce spune Pr. Staniloae despre Fecioara Maria si pacatul stramosesc:
563
În concepţia ortodoxă, însă, păcatul nefiind numai culpă şi pedeapsă, ci şi o slăbire a naturii umane, scăparea de păcat înseamnă, pe lângă satisfacerea lui Dumnezeu de către Iisus Hristos prin ascultare şi moarte, o întărire a acestei firi, prin ridicarea ei într'o unire intimă cu dumnezeirea.

Aceasta a făcut-o Fiul lui Dumnezeu devenind şi ipostas al firii omeneşti, devenind şi om între oameni, ipostas omenesc între ipostasele omeneşti, şi ca atare, fiind şi unul din Treime, revărsând în semeni energia necreiată a dumnezeirii Sale, harul dumnezeiesc. Numai prin umanitatea lui Hristos curge iarăşi harul în omenire. Desigur, moartea şi învierea Lui ca om are un rol special în deschiderea umanităţii Sale pentru toată energia dumnezeiască, pentru tot Duhul pe care să-l transmită apoi oamenilor cari îl primesc. Astfel harul nu e un ajutor creiat, pe care îl dă Dumnezeu pentru Hristos, clar nu numaidecât prin Hristos, ca în catolicism, ci energia dumnezeiască necreată, care a trebuit întâi să se reverse în umanitatea luată de Fiul lui Dumnezeu, pentru ca prin ea să treacă la toţi cei ce vreau să o primească. De aceea, eliberarea de păcatul strămoşesc nu o poate obţine nici un om decât prin unirea lui cu Hristos, Dumnezeu-0mul. Numai aşa a obţinut-o şi Fecioara Maria.

Desigur, n'a fost necesar ca umanitatea Fiului lui Dumnezeu să fie deplin formată ca să transmită Maicii Sale libertatea de păcatul strămoşesc. Din prima clipă a zămislirii Sale ca om, curăţenia de păcat a firii Sale umane, începută a se forma, a trecut asupra Maicii Sale. Mai precis vorbind, prin acelaşi act prin care s'a atins de ea, pe de o parte a curăţit-o, pe de alta a început formarea firii Sale, aşa cum lumina, în acelaşi moment în care se aprinde, şi luminează şi alungă întunericul.

Desigur, nedespărţit de Fiul, a lucrat Duhul Sfânt. Sau Fiul lucra prin Duhul Sfânt în această atingere, căci Dumnezeu lucrează totdeauna asupra oamenilor prin Duhul. De aceea, Duhul pe deoparte acurăţit-o, pe de alta i-a dat puterea de a naşte fără de sămânţă pe Fiul ca om.

Dar exact în momentul în care se curăţea şi primea puterea de a naşte fără de sămânţăse şi zămislea Fiul lui Dumnezeu ca om. Când se zămislea Fiul lui Dumnezeu din ea, Duhul lucra asupra ei curăţind-o şi dându-i putere să-L zămislească. Lucrarea Duhului de curăţire a Mariei şi zămislirea Fiului lui Dumnezeu în ea nu se pot despărţi temporal una de alta. Iată cum înfăţişează această simultaneitate, sau maiprecis faptul, că Fiu lui Dumnezeu umple pe Maica Sa de plinătatea harului abia din momentul în care umple umanitatea Sa.

Teofan al Niceii, care ne-a dat cea mai frumoasă, mai adâncă, mai sistematică şi mai desvoltată laudă a Maicii Domnului:

<<Dar priveşte legătura negrăită a Mângâietorului cu Fecioara. Căci Dumnezeu Cuvântul şi Fiul ei nu numai o curăţă pe ea mai dinainte şi o sfinţeşte prin Duhul propriu, care e puterea curăţitoare şi sfinţitoare, spre a o face aptă spre sălăşluirea Lui negrăită,ci şi la întrupare se atinge de carnea ei nemijlocit prin Acesta, ca printr'un deget propriu , şi aşa o face pe aceasta să subsiste în El. Dar trupul (πρόσλημμα) Mântuitorului este şi primul receptacol şi izvor al însăşi plenitudinii dumnezeieşti, din care primesc toţi credincioşii, care e harul şi energia naturală a Sf. Treimi(ὅπερ κοινὴ μέν ἐστι χάρις καὶ ἐνέργεια φυσική τῆς ἁγίας τριάδος) şi al cărei procurator şi distribuitor pe seama zidirii e Mângâietorul. Iar locaşul Maicii luiDumnezeu al doilea, nemijlocit după acela. Căci Dumnezeu Cuvântul fiind prin fire procuratorul Duhului propriu după energie, întâi umple locaşul şi templul propriu de întreg Acesta, apoi de acolo iese Acesta ca dintr'un izvor în al doilea locaş şi templu al Său>>.
3
A se observa că, deşi Teofan recunoaşte o curăţire şi sfinţire a Fecioarei înainte de conceperea Cuvântului, totuşi <<harul din care primesc toţi credincioşii>> adică harul curăţirii de păcatul strămoşesc, nu-l primeşte nici ea decât prin umanitatea Fiului ei, mai precis, în momentul în care începe conceperea umanităţii.

Numai Iisus Hristos s'a zămislit şi s'a născut fără de păcatul strămoşesc, numai din El s'a întins această izbăvire de păcat la toţi. Dacă s'ar fi zămislit şi Fecioara, s'ar fi întins şi din ea, sau, dată fiind solidaritatea, unitatea adâncă a firii umane, mai degrabă din ea izbăvirea de păcat peste oameni.

http://ro.scribd.com/doc/50529730/Pr...olici-O-1950-4

[MihaiG]

În prealabil postat de Miha-anca

Fii dragut si fa treaba pana la capat, venind cu un link, precum si cu un citat ceva, care sa confirme sau sa infirme ceea ce s-a scris.

Eu am crezut că este suficient să vă arăt sursa, că doar asta aţi cerut.

Cartea poate fi citita aici: http://www.scribd.com/doc/51809218/S...dup%C4%83-Ioan

Am facut o captura de ecran cu pagina in cauza. Citiţi cu atenţie ce am subliniat cu roşu.

În prealabil postat de Fani71

Scopul unirii dintre barbat si femeie este comuniunea dragostei si mantuirea. Asta in general. Scopul unirii trupesti este subordonat scopului general. Deci nu este un scop in sine, 'placerea', ci unirea si exprimarea dragostei.
Atat placerea, cat si conceperea unui copil, sunt efecte, nu scopuri in sine ale unirii trupesti, pentru Biserica Ortodoxa.

Parca s-a mai zis asta si mai sus.. A postat cineva si aticole despre asta.

Fami, te rog să mă ierţi că intervin. Vreau să te intreb dacă ai ascultat înregistrarea cu părintele Tănase? Dacă nu te rog ascult-o şi apoi hai să tragem nişte concluzii legate de plăcerea şi procreere. Hai să vedem ce e plăcut lui Dumnezeu, ce e păcat şi ce nu. În rest hai să lăsasăm deoparte concluziile noastre pripite. Hai să ne străduim ca cuvântul nostru să fie: ceea ce este da, da; şi ceea ce este nu, nu.

Doresc să îţi aduc la cunoştinţă că părintele Tănase este căsătorit şi are copii, pentru a exclude din start ideea că el ar putea vorbi în neştiinţă de cauză.
Uite înregistrarea: http://www.adevaruldespreavort.ro/ce...ntru-avort-etc

ps: evintând efectul (copii) şi urmând doar plăcerea în viaţa conjugală, păcătuim.

Fani, te rog ascultă şi cuvintele Părintelui Gherasim, de mare folos ne sunt: http://www.youtube.com/watch?v=09kurlyyG4M

În prealabil postat de AlinB

Iar in contextul actual..mai analizeaza.
Vezi daca pentru o familie care locuieste la bloc in 2 camere e mai de ajutor un copil in casa sau 5.

Depinde din ce unghi priveşti. Eu văd familii cu 3-4 copii, care trăiesc într-un apartament de 2 camere cum spui tu, care întradevăr duc lipsă la multe, dar care sunt foarte fericite, bineînţeles când ei îl au pe Hristos între ei. Acele familii nevoiaşe cu mulţi copii, dar cu multă credinţă, sunt mult mai fericite decât familiile cu 1-2 copii sau chiar fără copii, dar care îşi permit luxul din lumea asta. Fericirea acestora care îşi permit orice, este una falsă şi trecătoare, pe când acelora nevoiaşi, dar cu credinţă este una veşnică. Înţeleg unde vrei tu să baţi, dar să ştii că aceia nevoiaşi dacă ar şti să-şi înţeagă adevăratul sens al vieţii, multe foloase ar putea trage din sărăcia lor, mult mai multe decât cei bogaţi. Şi să ştii că am vaăzut şi familii numeroase care trăiesc în sărăcie dar foarte fericite, muţumind mereu lui Dumnezeu pentru puţinul care îl au, muţumind pentru viaţa şi familia pe care o au. Fericiţi sunt aceia.

[catalin2]

Catehismul ortodox despre pacatul stramosesc (paragraful 127): http://www.patriarhia.ro/ro/documente/catehism08.html
"Ceea ce se poate spune este ca pacatul acesta, pe care-l mostenim din tata in fiu, prin nasterea fireasca137 (Didim, Contra maniheilor, 8, Migne, P. G., XXXIX, col. 1096), nu ni se socoteste ca pacat al nostru, personal, ci ca o stare pacatoasa, ca o inclinare spre pacat, izvorata din calcarea poruncii dumnezeiesti si care este egala cu pacatul, in fata legii lui Dumnezeu 138 (H. Andrutsos, Dogmatica Bisericii Ortodoxe, trad. Pr. D. Staniloae, p. 170). "

În prealabil postat de ioan cezar

Am invatat cu anii ca aparatorii cei mari razboinici ai abstinentei si postului sunt, de fapt, cei mai pofticiosi si libidinosi si prefacuti bipezi dintre noi... Impostori penibili, care isi inchipuie ca daca nu ii dam pe fata in mod violent, ne-au si dus de nas. Nu, nu ati pacalit pe nimeni, farisei fatarnici! etc.

Intrucat discutia despre placere a inceput de la cuvintele Sf. Antonie cel Mare, mai aduc aici unele intelepciuni lasate de acest sfant al pustiei:

" Sa nu zica cineva ca este cu neputinta omului sa ajunga la viata cea virtuoasa, ci numai aceasta nu e usor, cu toate ca nici cei ce au dobandit-o nu sunt pe deplin lamuriti asupra acestui lucru. De viata virtuoasa se impartasesc toti oamenii cuviosi, precum si cei cu minte iubitoare de Dumnezeu. Caci mintea cea de rând este lumeasca si schimbacioasa, rasarind si ganduri bune, si rele, ba si firea si-o schimba, aplecandu-se spre cele trupesti. Mintea cea iubitoare de de Dumnezeu insa pedepseste pacatul, care se naste in oameni cu voia lor, in urma trandaviei.

Cei prosti si neiscusiti iau in râs cuvintele si nu vor sa le asculte daca acestea mustra nepriceperea lor, ci vor ca toti sa fie intru toate asemenea lor. La fel si cei desfrânatise silesc sa-i arate pe ceilalti toti mai rai decat dansii, socotind sa vaneze pe seama lor nevinovatia, din pricina multimii relelor. Daca intr-un suflet slab se afla pacatele acestea: desfrânarea, mandria, lacomia nesaturata, mania, neastâmpararea limbii, furia, uciderea, tanguirea, pizma, pofta, rapirea, durerea, minciuna, placerea, lenea, intristarea, frica, boala, ura, invinuirea, neputinta, ratacirea, nestiinta, inselarea si uitarea de Dumnezeu, sufletul acela se intineaza si se pierde. Caci prin acestea si prin cele asemenea acestora se osandeste sarmanul suflet care s-a despartit pe sine de Dumnezeu." (Filocalia vol.1, pg 14)

Din pacate ma recunosc in fiecare cuvant de ocara si de aceea caut sa ma apropii de Dumnezeu prin adevar. Si tot Sf. Antonie ma ajuta, spunandu-mi ce am de facut:

"Se cuvine ca oamenii sa se nevoiasca, sa-si indrepteze viata si obiceiurile dupa adevar si cuviinta. Caci implinind ei acest lucru, cunosc usor cele dumnezeiesti. Cine cinsteste pe Dumnezeu din toata inima si credinta, pe acela si Dumnezeu il ajuta ca sa-si stapaneasca mania si pofta. Caci pricina a tutturor relelor sunt pofta si mania." (Filocalia vol 1, pg.15)

Sa luam aminte!