Familia crestina

[Corinusha]

^Si nu cumna Domnul ne vrea pe toti pocaiti la un moment dat si pregatiti sa mergem in Imparatia lui?
1. Un divortat are dreptul sa se recasatoreasca in fata lui Dumnezeu, cu anumite conditii; iar cu anumite conditii este ingaduit divortul. Asa ca, pentru ca se impartasesc divortatii nu neaparat un pacat. Poate ala le e singurul "pacat" mare pe care il au. Pana la urma consider ca fiecare preot si duhovnic cantaresc situatia inainte sa ea ok-ul pentru impartasanie (ce urat suna...); duhovnicii si preotii isi cunosc mai bine enoriasii decatii ii cunoastem noi; asta cu siguranta.

2.Nu stim noi cum lucreaza Dumnezeu; poate pentru ca acelor divortati recasatoriti li s-a ingaduit Impartasania,vor deveni in timp alti oameni; poate daca nu li se se ingaduia, in timp, mai lung sau mai scut, acei oameni erau pierduti si nu mai credeau deloc...poate...sunt multi "poate";multi "poate" pe care noi oricum nu ii vom vedea pe toti; reusim sa vedem cativa, daca nu cumva nici unul din acei "poate".

3.Theo, parca nu era in regula sa "punem nume" sau sa denigram preotii si mai marii bisericii si sa zicem ca ce fac ei sunt porcarii. Eu personal stiu ca mi-am luat-o pe forum pentru asta (e drept, eu generalizasem, dar nu e mare diferenta intre generalizarea mea si faptul ca tu ai spus ca e porcarie ce a facut respctivul).

ps: daca ti-am scris ce ti-am scris nu inseamna ca neaparat sunt de acord cu ingaduirea impartasaniei oricand oricum, dar am cred sncer ca multi dintre oamenii oamenii care au primit harul preotiei gandesc altfel decat noi astialalti; si e un lucru absolut normal.

[DragosP]

În prealabil postat de Theodore_of_Mopsuestia

E pentru oricine, da, dar pentru oricine din cei ce Il iau in serios pe Cel din potir.

Care potir?

În prealabil postat de Corinusha

^Si nu cumna Domnul ne vrea pe toti pocaiti la un moment dat si pregatiti sa mergem in Imparatia lui?
1. Un divortat are dreptul sa se recasatoreasca in fata lui Dumnezeu, cu anumite conditii; iar cu anumite conditii este ingaduit divortul. Asa ca, pentru ca se impartasesc divortatii nu neaparat un pacat. Poate ala le e singurul "pacat" mare pe care il au. Pana la urma consider ca fiecare preot si duhovnic cantaresc situatia inainte sa ea ok-ul pentru impartasanie (ce urat suna...); duhovnicii si preotii isi cunosc mai bine enoriasii decatii ii cunoastem noi; asta cu siguranta.

2.Nu stim noi cum lucreaza Dumnezeu; poate pentru ca acelor divortati recasatoriti li s-a ingaduit Impartasania,vor deveni in timp alti oameni; poate daca nu li se se ingaduia, in timp, mai lung sau mai scut, acei oameni erau pierduti si nu mai credeau deloc...poate...sunt multi "poate";multi "poate" pe care noi oricum nu ii vom vedea pe toti; reusim sa vedem cativa, daca nu cumva nici unul din acei "poate".

3.Theo, parca nu era in regula sa "punem nume" sau sa denigram preotii si mai marii bisericii si sa zicem ca ce fac ei sunt porcarii. Eu personal stiu ca mi-am luat-o pe forum pentru asta (e drept, eu generalizasem, dar nu e mare diferenta intre generalizarea mea si faptul ca tu ai spus ca e porcarie ce a facut respctivul).

ps: daca ti-am scris ce ti-am scris nu inseamna ca neaparat sunt de acord cu ingaduirea impartasaniei oricand oricum, dar am cred sncer ca multi dintre oamenii oamenii care au primit harul preotiei gandesc altfel decat noi astialalti; si e un lucru absolut normal.

Ma mir de tine, nu tit dai seama ca gindirea asta e o, ca sa zic asa, o superstitie a supuseniei ierahice, evident foarte atent cultivata in rindul credinciosilor de catre ierarhi? E ciudat sa vina din partea ta asa rinduri. :)
Trebuie: 1. sa ne cunoastem credinta, ca sa stim cind, daca, si cum un eretic din afara sau un ierarh dinauntru ne sminteste sau incearca acest lucru.
2. sa fim atenti la orice exces de pogoraminte sau, dimpotriva, la orice fanatizare, si sa comparam permanent cele ce se intimpla cu Invatatura data de Domnul si de Biserica.
Harul preotiei NU are valente magice, NU te face sa gindesti altfel. Pur si simplu, preotul poate sluji in Sf. Altar, ceea ce noi nu putem si nici nu trebuie. In mainile preotului/episcopului are loc Sf. Prefacere, nu in mana vreunuia/vreuneia din noi. Insa, asta nu ii face demni de un respect superstitios, vecin cu idolatria sau samanismul, ci demni de respect pur si simplu: ei au initierea sacerdotala, noi nu. Noi avem doar preotia universala. Preotii si episcopii sunt indispensabili mantuirii, atat proprii cat mantuirii noastre. Insa nu sunt ceva-mai-sus-decat-omul-mirean. Intelegi?
Si da, uneori si preotii si episcopii fac, cum m-am exprimat in stilul meu cripto-cocalaresc, prostii mari: numele de Arie, Nestorie sau Eutihie iti spun ceva? Arie: preot, Nestorie: episcop/patriarh, Eutihie: arhimandrit. Nici unul nu tinea de laity, ca mine si ca tine.

În prealabil postat de DragosP

Care potir?

Aaaa...notiunea de Sf. Potir iti spune ceva?

[DragosP]

Mie da. Eu pe tine te întrebam.
Poftim, să fiu mai clar: Potir ținut de cine?

[Parascheva16]

În prealabil postat de fallen

Am vazut si eu un episod dinasta cu 2 fete, una mai mare si cu sora-sa. Cea mare statea la rand sa se spovedeasca, cu inca una de varsta ei, si aia mica le astepta...si preotul o intreaba daca cea mica se impartaseste, si aia nu, ca ea n-a tinut post!!! Pai cati ani are, intreaba pr, a mancat ceva azi? Are aproape 7, zice sora-sa, si a mancat, dar minte!!!
Alte " mimoze", eleve de-ale preotului, le spovedeste repede si pe ele cat s-a citit cazania, si apoi se asaza la rand sa se impartaseasca... timp in care toate 4 tabara pe a 5a, ca tu ce faci, nu ne zisesi ca n-ai tinut post??? Aia se supara si pleaca, noroc ca preotul vede si le intreaba pe celelalte unde a plecat, sa mearga dupa ea, sau sa o sune, ca doar el i-a zis sa ramana !

Nu inteles povestea. Incepi prin a spune ca sunt doua fete, surori. Apoi spui ca sunt 3. Dupa spui ca cele patru s-au aruncat asupra altei fete, deci in total 5 fete. Care cinci? Cele patru s-au aruncat asupra cui?
Oricum, din vaga descriere, reiese ca fetele sunt destul de tinere. Nu cred ca oamenii maturi, trecuti deja de 25 de ani, se raporteaza si se compara cu niste copile! E si culmea. Mai ales ca dansii la varsta lor, nu erau mai breji; poate erau si mai rau. Plus ca, daca omul vrea sa se Impartaseasca cu tot sufletul, iese din pacat, nu se mai complace in el. Face tot ce poate, nu se rezuma la :'nu pot','sunt bolnav','n-am ce face'-acestea sunt scuze.

[Corinusha]

^Theo, un duhovnic ii cunoaste pe cei ce merg la el mult mai bine decat o fac eu sau tu, sau oricine altcineva;
nici nu a zis ca prin faptul ca este preot primeste puteri supranaturale; nicidecum, ziceam pur si simplu ca, cunoscand-si mai bine enoriasii, stiu mai bine decat noi daca ii poate impartasi sau nu. M-am exprimat eu prost acolo, acum imi dau seama; dar ei oricum gandesc putin altfel fata de noi, pentru ca ei au mai multe date ale problemei decat avem noi, ii cunoaste mai bine pe oamenii respectivi decat ii cunoastem noi, ceea ce il poata face sa aleaga altfel decat am alege noi.

Asta vroiam sa zic prin "gandirea altfel"; nu ca primesc puteri supranaturale :))

[fallen]

În prealabil postat de Parascheva16

Nu inteles povestea. Incepi prin a spune ca sunt doua fete, surori. Apoi spui ca sunt 3. Dupa spui ca cele patru s-au aruncat asupra altei fete, deci in total 5 fete. Care cinci? Cele patru s-au aruncat asupra cui?
Oricum, din vaga descriere, reiese ca fetele sunt destul de tinere. Nu cred ca oamenii maturi, trecuti deja de 25 de ani, se raporteaza si se compara cu niste copile! E si culmea. Mai ales ca dansii la varsta lor, nu erau mai breji; poate erau si mai rau. Plus ca, daca omul vrea sa se Impartaseasca cu tot sufletul, iese din pacat, nu se mai complace in el. Face tot ce poate, nu se rezuma la :'nu pot','sunt bolnav','n-am ce face'-acestea sunt scuze.

Erau doua cazuri diferite. Primul era cu 2 surori, una la vreo 12 ani si cea mica pana in 7, iar cea mare nu voia s-o lase pe sora-sa sa se impartaseasca; dincolo erau 4 sau 5 fete mai mari, cam de 14-15 ani, care au gonit-o pe una in ele de la sf impartasanie pe motiv ca le spusese ca nu a tinut post ( desi probabil spusese parintelui, caci acesta a chemat-o inapoi).
Dar mi-am amintit ca nici eu cu sora-mea nu am fost mai breze, acum cativa ani, cand am suspectat-o pe cumatra ei, care gravida fiind s-a impartasit, ca ar fi omis sa spuna preotului ca inca nu era cununata..... . Dar pe atunci nu stiam ca femeile insarcinate se pot impartasi chiar daca sunt oprite din diverse motive...( cu toate ca vecina mea a spus ca a trebuit sa insiste la duhovnicul ei sa o impartaseasca, inainte sa nasca, pt ca nu prea ar fi vrut...al nostru nu stiu cum o fi, nu cred ca are vreo enoriasa care sa fi ramas insarcinata inainte de cununie... doar daca nu o sa fiu cumva eu prima care-i face pocinogul :-) )

In fine, probabil ca lumea priveste acest aspect precum s-a intamplat in parabola cu lucratorii tocmiti la vie in ceasul al 11 lea, care au luat aceiasi plata cu cei care au lucrat toata ziua. Adica unii sunt drepti si traiesc in curatie toata viata, iar altii vin in ultimul ceas si se pocaiesc si in final primesc cu totii aceiasi rasplata, adica Trupul si Sangele Domnului...acum poate ar trebui sa ne bucuram si pentru acestia, ca au apucat si ei, nu sa ne simtim nedreptatiti ca noi ne-am nevoit toata viata si ei nu, desigur cu conditia ca intoarcerea lor la pocainta sa fie sincera, nu mincinoasa ( si chiar daca ar fi asa, e problema lor, nu a noastra)

[paraschevaiasi]

Daca intr-o familie (cu copii) cei doi soti nu se mai inteleg, nu mai sunt in armonie, nu mai au aceleasi principii de viata, ce este de facut?! Este imoral divortul sau nu? Daca unul dintre soti este mai impulsiv, considera ca numai el are dreptate, mai nerabdator, ii place sa "conduca", nu-l intelege pe cel de langa el, nu-i arata intelegere si nici dragoste...se mai poate merge pe acelasi drum daca intre ei este o tensiune ascunsa? Intotdeauna trebuie sa tinem cont de copii?

[oaie_cugetatoare]

În prealabil postat de paraschevaiasi

Daca intr-o familie (cu copii) cei doi soti nu se mai inteleg, nu mai sunt in armonie, nu mai au aceleasi principii de viata, ce este de facut?! Este imoral divortul sau nu? Daca unul dintre soti este mai impulsiv, considera ca numai el are dreptate, mai nerabdator, ii place sa "conduca", nu-l intelege pe cel de langa el, nu-i arata intelegere si nici dragoste...se mai poate merge pe acelasi drum daca intre ei este o tensiune ascunsa? Intotdeauna trebuie sa tinem cont de copii?

Chestia asta de obicei se intampla atunci cand diavolul incerce sa atace
copiii respectivi.Diavolul nu suporta copiii, si uraste mama copiilor, deoarece
dintr-o femeie S-a nascut Cel care i-a zdrobit capul.
De aceea demonul incearca sa distruga familia, ispitandu-i pe parinti unul
impotriva altuia, bineinteles tzelul final fiind acela de distrugere al copiiilor.

Sotul tau, este ispitit de diavol, comportamentul sotului tau, nu este al lui.
Este influentat de cel necurat, astfel incat prin sotul tau sa-ti distruga familia.

In aceste cazuri, ar fi bine sa ignori scenele de "sefie" al sotului tau si sa
citesti acatistul Sfantului Mina, Acatistul Arhanghelilor Mihail si Gavril,
Acastistul Maicii Domnului, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Mantuitorului
Nostru Iisus Hristos, si apoi fuga la duhovnic.