Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Sala H1 a Casei Catargi a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi a găzduit lucrările celei de-a XIX-a ediţii a simpozionului de istorie Colocviile Putnei, ne-a precizat părintele Protosinghel Ieremia Berbec, secretar al Centrul de Cercetare Ștefan cel Mare.

La evenimentul organizat joi, 16 februarie 2017, de Centrul de Cercetare şi Documentare Ştefan cel Mare al Mănăstirii Putna au participat istorici români și străini.

Manifestarea culturală a avut loc în colaborare cu Institutul Român de Genealogie şi Heraldică Sever Zotta şi cu Universitatea Alexandru Ioan Cuza.

În deschidere, Liviu Cîmpeanu, cercetător în cadrul Institutului de Cercetări Socio-Umane din Sibiu, a prezentat documente mai puţin cunoscute. Acestea au scos în evidenţă rolul regelui Ungariei, Matia Corvin, în cadrul luptelor anti-otomane din anii 1475-1477.

La rândul său, Marius Diaconescu, de la Universitatea din Bucureşti, a prezentat referatul intitulat Cu privire la rolul lui Bartolomeu Dragffy şi al armatei maghiare în războiul din 1497. În cadrul prezentării sale, istoricul a vorbit despre contextul care a dus la bătălia din Codrii Cosminului din 1497.

Iulian Ciubotaru a prezentat mai multe date referitoare la Mitropolitul Gheorghe al Moldovei, cel care l-a îngropat pe Ştefan cel Mare.

Monahul Iustin Taban de la Mănăstirea Putna, a explicat contextul istoric al sfârșitului perioadei în care a păstorit Mitropolitul Teofan (mitropolit al Moldovei începând cu anul 1530) și începutul păstoririi Mitropolitului Grigorie Roșca, în jurul anului 1546.

Monahul Alexie Cojocaru, de la Mănăstirea Putna, a prezentat lucrarea Despre epitrahilul de la Pătrăuţi. Potrivit acestuia, cele două documente arată că celebrul epitrahil de la Pătrăuţi avea brodat chipurile a opt sfinţi, dar şi a donatorilor, Ştefan cel Mare şi Maria Doamna, soţia sa.

Bogdan-Petru Maleon, directorul Bibliotecii Centrale Universitare din Iaşi, în comunicarea intitulată Captivii de război în Moldova lui Ştefan cel Mare, a prezentat atitudinea lui Ştefan cel Mare faţă de prizonierii de război în contextul mentalităţii medievale.

În referatul intitulat Cutumă şi inovaţie: succesiunea la tron în Moldova, în 1517, Alexandru Pînzar a explicat statutul lui Ştefan şi al fratelui său mai mic, Petru, fiii lui Bogdan al III-lea (1504-1517), după moartea voievodului.

Mihai Anatolii Ciobanu, doctorand în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Iaşi, a prezentat date din istoriografia rusească privind vechile documente ruseşti. Actele prezentate au evidențiat stadiul relaţiile diplomatice dintre Cnezatul Moscovei şi Moldova.

Maria Magdalena Székely de la Universitea din Iaşi a adus în discuţie pomelnicul Mănăstirii Moldoviţa scris de Arhimandritul Vartolomei Mazereanu în anul 1775.

Ştefan Gorovei, directorul ştiinţific al Centrului de cercetare şi documentare Ştefan cel Mare al Mănăstirii Putna, a prezentat „Noi” mărturii armeneşti despre Ştefan cel Mare şi urmaşii săi.

În încheierea simpozionului, Arhimandritul Melchisedec Velnic, Stareţul Mănăstirii Putna, a mulțumit tuturor conferenţiarilor pentru participare la simpozion.

De asemenea, Părintele Melchisedec a invitat pe cei prezenți să participe la ediția aniversară a Colocviilor Putnei care va avea loc în perioada 30 august – 3 septembrie 2017 la Mănăstirea Putna.

[cristiboss56]

Evanghelia Duminicii Înfricoșătoarei Judecăți ne arată că Dumnezeu este iubire smerită și milostivă. Astfel, criteriul ultim al Judecății tuturor oamenilor este iubirea milostivă, a spus în data de 19 februarie 2017 Patriarhul României.

În cuvântul rostit în Paraclisul Reşedinţei Patriarhale, Părintele Patriarh a transmis învăţături cu privire la momentul Judecății Universale.

Patriarhul României a subliniat că Evanghelia prezintă momentul Judecății Universale și criteriile după care fiecare om în parte va fi judecat. Părintele Patriarh a explicat diferența fundamentală dintre Judecata Particulară și cea Universală.

Judecata particulară este una incompletă și provizorie. Situația provizorie a stării omului după moarte este dată de consecințele faptelor sale de-a lungul istoriei. În funcție de acestea, fiecare în parte va primi răsplată pe măsura faptelor.

În continuare, Patriarhul României a făcut referire la momentul solemn al Judecății Universale. Această judecată, spune Părintele Patriarh, este înfricoșătoare prin universalitatea ei. Este solemnă fiindcă Mântuitorul Iisus Hristos vine cu slavă și cu putere multă.

Judecata Universală va fi momentul în care fiecare om va cunoaște valoarea și însemnătatea faptelor sale. La momentul Înfricoșătoarei Judecăți vor fi prezente toate neamurile și generațiile.

Reflectând mai departe, Patriarhul Daniel precizează că oamenii vor fi judecați nu numai pentru faptele lor rele, ci și pentru binele pe care puteau sa îl facă, dar nu l-au făcut.

Textul biblic citit astăzi la Sfânta Liturghie indică faptul că judecata universală este înfricoșătoare pentru că ea descoperă contrastul dintre smerenie și slava lui Hristos, spune Patriarhul României.

În timpul vieții pe pământ omul are libertatea de a înfăptui, sau nu, fapta buna. În smerenia Lui, Dumnezeu nu se amestecă și îi lasă omului această libertate. Însă la momentul judecății finale, fiecare va cunoaște un Dumnezeu drept care va judeca pe fiecare după faptele sale.

Explicând înțelesul duhovnicesc al smereniei, Patriarhul Daniel amintește că Dumnezeu se află în chip smerit și tainic în fiecare om aflat în suferință.

Criteriul ultim al Judecății Universale va fi starea de comuniune cu cel care se află în nevoi și necazuri. Dumnezeu nu acceptă starea de neutralitate și nepăsare, a adăugat Patriarhul Daniel.

Evanghelia de astăzi ne pune în față darul și scopul libertății omului. Depinde de fiecare om cum folosește libertatea sa. În tot timpul vieții noastre să unim rugăciunea smerită și pocăința sinceră cu iubirea milostivă, a concluzionat Părintele Patriarh.

[cristiboss56]

Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, aniversează duminică, 19 februarie 2017, hirotonia și instalarea ca Arhiereu. Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a transmis Preasfinţiei Sale un mesaj de felicitare.

Ierarhul s-a născut la 24 octombrie 1971, în localitatea Curtea de Argeş, din părinţii Florea şi Milica. A urmat cursurile Şcolii Generale (clasele I-VIII) și ale Liceului Agroindustrial (1986-1990) la Curtea de Argeş, după care s-a înscris la Facultatea de Medicină Veterinară din Timişoara (1991-1997).

În continuare, a frecventat cursurile Facultății de Litere, Istorie și Teologie, specializarea: „Teologie Ortodoxă Pastorală” din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara (1997-2001), obţinând titlul de licenţiat în teologie, cu lucrarea: „Aspecte ale creştinismului în primele trei secole (Biserica Primară)” – teza de licență a fost elaborată sub îndrumarea pr. prof. univ. dr. Aurel Jivi, cadru didactic asociat, la disciplina: Istoria Bisericească Universală. Din anul 2008 este doctorand al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Mitropolitul Andrei Șaguna” din Sibiu, la Catedra de „Teologie Liturgică”.

Ca student, a activat în cadrul „Asociației Studenților Creștini Ortodocși din România”, filiala Timişoara (1992-1998), îndeplinind funcţia de vicepreşedinte (1993-1994). În această calitate s-a implicat în toate activităţile Asociaţiei, în mod special în organizarea conferinţelor de spiritualitate ortodoxă.

În anul 1999 a fost tuns în monahism la Catedrala Episcopală din Gyula, după care a fost hirotonit ierodiacon (6 august), iar apoi ieromonah (7 august 1999). Din încredințarea Preasfințitului Părinte Sofronie a ocupat funcțiile de superior al paraclisului episcopal din Bichiş (2001-2006), eclesiarh al Catedralei episcopale din Gyula (2002-2006), secretar eparhial de limba română al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria (2003-2006) şi preot misionar pentru alte parohii ale eparhiei – în parohia Otlaca Pustă (2003-2006) a slujit la altar și a asigurat predarea orelor de Religie la Școala Generală pentru copiii români. Înaintea hirotoniei întru arhiereu, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ridicat la rangul de arhimandrit (2006).

La 9 februarie 2006, a fost ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, cu titulatura: Lugojanul, iar în data de 19 februarie a fost hirotonit şi instalat în Catedrala Mitropolitană din Timişoara

[cristiboss56]

Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale, aniversează duminică, 19 februarie 2017, împlinirea vârstei de 51 de ani. Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis Înaltpreasfinţiei Sale un mesaj de felicitare.

Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif s-a născut în data de 19 februarie 1966, la Vişeu de Jos, judeţul Maramureş.

A absolvit Liceul „Gheorghe Şincai” din Baia Mare, Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna” din Sibiu (1989-1993, licenţa 1993) şi un program de doctorat la Institutul de Teologie Ortodoxă „Sfântul Serghie” din Paris (1994-1998), cu tema „Taina persoanei umane la Sfântul Simeon Noul Teolog”.

Hirotonit diacon (19 octombrie 1993) şi preot (26 octombrie 1993) celib pe seama capelei Facultăţii de Teologie din Alba, a fost duhovnic şi preparator (catedra de Morală) în cadrul Facultăţii şi profesor (Istoria bisericească şi Patrologie) la Seminarul teologic (1993-1994). În 17 aprilie 1994 a fost tuns în monahism primind numele de Iosif. A deservit ca preot şi duhovnic Mănăstirea de maici „Acoperământul Maicii Domnului” de la Bussy-en-Othe, Yonne, Franţa (1994-1998).

În data de 29 noiembrie 1997, Adunarea electorală a Arhiepiscopiei Europei Occidentale şi Meridionale l-a ales Arhiepiscop. A fost hirotonit la 15 martie 1998, în catedrala greacă Sfântul Ştefan din Paris, de către un sobor de 12 ierarhi în frunte cu Mitropolitul Serafim al Germaniei şi Europei Centrale şi cu Mitropolitul grec Ieremia al Franţei.

În jurisdicţia Arhiepiscopiei se află parohiile şi comunităţile române din Franţa, Elveţia, Spania, Portugalia, Italia, Olanda, Belgia, Anglia, Irlanda. În 1998, Arhiepiscopia cuprindea 30 de parohii; în prezent, sunt organizate peste 130 de parohii şi comunităţi. În data de 21 octombrie 2001, Arhiepiscopia a fost ridicată la rang de Mitropolie, Înaltpreasfinţia Sa dobândind titlul de Mitropolit.

Ca episcop, este membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi membru al Adunării Episcopilor Ortodocşi din Franţa. În perioada 2001-2002, a fost locţiitor al scaunului vacant de Arhiepiscop al Americii şi Canadei, în care calitate a contribuit la reînnoirea Arhiepiscopiei.

Din anul 2002, este numit de către Sfântul Sinod Director al Reprezentanţei Bisericii Ortodoxe Române pe lângă Instituţiile Europene (Bruxelles).

[cristiboss56]

Preasfinţitul Părinte Ioan Casian, Episcop ales al Episcopiei Ortodoxe Române a Canadei, împlinește astăzi, 20 februarie 2017, vârsta de 48 de ani. Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, i-a transmis un mesaj de felicitare.

Preasfințitul Părinte Ioan Casian (Livius-Ionel Tunaru), fiul preotului Ioan Tunaru și al preotesei Mariana, s-a născut în data de 20 februarie 1969, în oraşul Comăneşti, judeţul Bacău.

A urmat şcoala elementară şi liceul industrial, clasa matematică-fizică, în oraşul natal, între 1975-1983, respectiv 1983-1987. În perioada 1989-1993 a fost student al Facultăţii de Teologie Andrei Şaguna din Sibiu, absolvind cu teza de licenţă în drept canonic Iconomia în Biserica Ortodoxă sub îndrumarea Prof. Dr. Ioan Floca.

Între 1993-1995 s-a aflat în Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul din Ierusalim. În acest timp a urmat cursuri de greacă veche, de franceză şi de iniţiere în tehnica picturii şi restaurării de icoane. În 1995, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Serafim al Germaniei şi Europei de Nord, a fost tuns rasofor.

Între 1995-1998 a urmat cursurile Universităţii Pontificale Sf. Anselm de Canterbury (Roma) – Facultatea de Istorie şi Spiritualitate monastică şi Patristică şi Institutul Pontifical Oriental, Specialitatea Istorie, Artă şi limbi clasice (greaca şi latina veche). A absolvit cu lucrarea Drumul spre libertate: un studiu al comentariului asupra rugăciunii Tatăl nostru al Sf. Maxim Mărturisitorul, profesori coordonatori fiind Jeremy Driscoll şi Maciej Bielawski.

La sfârşitul studiilor, a fost chemat la Paris de Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Meridionale. A îndeplinit funcţia de secretar administrativ al eparhiei până în anul 2002. În aceeaşi perioadă a condus corala parohiei Sfânta Parascheva și Sfânta Genoveva (Paris) și a fost redactor-traducător al revistei Sfântul Ioan Casian.

În 24 iunie 2001 a fost hirotonit preot pe seama Mănăstirii Înălţarea Sfintei Cruci (Malvialle, Franţa). În data de 1 noiembrie 2001 a primit tunderea în monahism. A viețuit puțină vreme în Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul din Maldon, Essex, Anglia.

Între anii 2002-2003 a fost preot paroh la Biserica Sfântul Iosif din Bordeaux. Din aprilie 2003 până în iunie 2006, preot paroh la parohia română Sfântul Ierarh Nicolae din New York (USA). În 2004 a fost ridicat în treapta de arhimandrit.

Arhimandritul Ioan Casian a fost propus pentru funcţia de Episcop-vicar de Înaltpreasfinţitul Părinte Nicolae, actualmente Mitropolitul Ortodox Român al celor Două Americi. Este ales în această funcție de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședinta din 2 martie 2006. În data de 2 iulie 2006 este hirotonit în Catedrala cu hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena din Chicago.

În ședința Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 28 octombrie 2016, Preasfinţitul Părinte Ioan Casian de Vicina a fost ales Episcop Ortodox Român al Canadei.

[cristiboss56]

Ziua Internaţională a Limbii Materne este marcată, în fiecare an, în data de 21 februarie. Celebrarea a fost instituită în cadrul Conferinței Generale a UNESCO din 17 noiembrie 1999.

În contextul acestei zile, evidenţiem importanţa pe care Patriarhului Daniel o acordă limbii materne în ceea ce priveşte întărirea şi păstrarea identităţii unui popor. Preafericirea Sa subliniază că limba este, alături de cultură şi credinţă, unul dintre cele mai importante repere identitare.

Făcând referire la diaspora română, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel explică faptul că Biserica devine locul unde românii își păstrează adevărata identitate spirituală.

Oficierea cultului divin în limba maternă reprezintă aspectul esenţial pe care Patriarhul României îl evidenţiază.

Deşi departe de locurile natale, românii sunt aproape de ţara lor prin fiecare Sfântă Liturghie săvârşită în limba română, spune Preafericirea Sa.

Patriarhul nostru consideră oficierea Liturghiei în limba maternă drept un factor de unificare spirituală naţională, de dezvoltare a identității şi conștiinței naționale şi a culturii românești.

De asemenea, Patriarhul Daniel spune că limba română devine tot mai mult o punte de legătură între diaspora şi ţara-mamă, dar şi o contribuţie distinctă a românilor la patrimoniul spiritual european, care se afirmă azi ca bogăţie multilingvistică şi multiculturală.

Trebuie menţionat că Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuție majoră în dezvoltarea limbii române. Bazele limbii literare au fost edificate prin traducerea şi tipărirea cărţilor bisericeşti în limba română pentru „întreaga seminție românească“

Patriarhul nostru subliniază atenţia deosebită acordată de Biserica neamului românesc limbii vorbite de poporul dreptcredincios, şi menţionează că instituţia eclesială a făcut din limba noastră maternă veșmânt viu al învățăturilor de credință și al cultului liturgic.

Limba română, spune Întâistătătorul Bisericii noastre, a fost mereu liantul viu dintre credinţă, cuget şi simţire. Preafericirea Sa o defineşte ca fiind patria spirituală a identității și demnității noastre naționale.

Ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Cuvântul veşnic al lui Dumnezeu, să reverse în inimile şi în cugetele noilor generaţii de români bucuria de a citi, asculta, vorbi şi cultiva limba română, aceasta fiind prima dovadă a unităţii noastre de credinţă şi cultură, de cuget şi simţire, transmite Patriarhul nostru.

[cristiboss56]

Unul dintre mărturisitorii credinţei ortodoxe în perioada comunistă a fost şi preotul Nicolae Niţescu din Boteni, judeţul Argeş. În continuare vă prezentăm mai multe informaţii despre suferinţele îndurate de acesta în perioada regimului comunist.

Articolul este semnat de Adrian Nicolae Petcu şi a fost publicat în Ziarul Lumina din 22 februarie 2017:

S-a născut la 15 octombrie 1893, în localitatea Boteni, satul Valea Popii, judeţul Argeş (în vremea aceea, judeţul Muscel). A absolvit şcoala primară din satul natal (1895), gimnaziul din Câmpulung (1897), apoi Seminarul Teologic din Curtea de Argeş (1897-1904). Timp de un an a fost învăţător la Mihăeşti, iar în 1906 a primit darul preoţiei pe seama Parohiei Lucieni, judeţul Argeş. Patru ani mai târziu, părintele Niţescu se transferă ca paroh în satul natal, unde slujeşte până în timpul regimului comunist. La 23 decembrie 1952 este reţinut şi trimis în ancheta Securităţii din Piteşti. Este acuzat că s-ar fi opus procesului de colectivizare declanşat în localitatea Boteni.

Conform interogatoriilor consemnate în ancheta Securităţii, în primăvara anului 1952 aflăm că părintele Niţescu i-ar fi „instigat pe ţăranii din comună să nu se înscrie în Gospodăria Agricolă Colectivă, spunându-le că acolo vor pierde totul”. De asemenea, tot părintele Niţescu ar fi întreţinut „o stare de spirit alarmistă în rândul consătenilor, spunându-le că în curând va începe un nou război, vor veni americanii” şi, prin urmare, să nu predea cotele, căci vor scăpa de comunişti. E greu de decelat între cele consemnate despre preotul Niţescu şi cele declarate de martori sau fabulate de anchetatorii Securităţii.

De remarcat este că preotul Niţescu nu s-a numărat printre cei care au acceptat înfiinţarea Gospodăriei Agricole Colective în localitatea Boteni, mai ales că şi el deţinea o importantă suprafaţă de teren şi utilaje agricole. De altfel, într-un memoriu înaintat Ministerului Agriculturii, prin mijlocirea Patriarhului Justinian Marina, părintele Niţescu arăta cum se oferise să intre în GAC, fiind însă refuzat, pe motiv că pe anul 1951 reuşise să plătească cotele agricole, însă pentru anul 1952, cotele la carne şi le onorase, dar pentru celelalte îi fuseseră sechestrate bunuri importante din casă. Cu toate acestea, părintele Niţescu a refuzat categoric acuzaţiile aduse la Securitate, din acest motiv el fiind caracterizat de către anchetatori ca un „element încăpăţânat, mincinos, care s-a purtat obraznic în timpul anchetei”. Însă declaraţiile contradictorii ale martorilor acuzării au constituit elementele care l-au convins pe procurorul militar că nu poate stabili vinovăţia, prin urmare, la 15 aprilie 1953, părintele Niţescu fiind „eliberat provizoriu”, din Penitenciarul Piteşti. În fapt, intenţia Securităţii era ca părintele Niţescu, care se confrunta cu o sănătate precară, să nu moară în timpul anchetei.

Audierile au continuat, martorii propuşi de părintele Niţescu nefiind luaţi în seamă. Din acest motiv, în iunie 1954, părintele a recurs la un instrument legal şi eficace, anume legalizarea la notariat a declaraţiilor pe care Procuratura Militară nu le admitea în urm*ă*rirea penală. Procesul penal s-a ţinut un an mai târziu. Prin Sen*-t*inţa nr. 2253 din 25 octombrie 1954 a Tribunalului Militar Bucu*reşti, în deplasare la Piteşti, părintele Niţescu a fost condam*nat la 6 luni de închisoare corecţională, pentru infracţiunea de „agitaţie publică”. Prin această hotărâre penală, practic se legaliza abuzul Securităţii, prin care părintele fusese reţinut fără forme legale. Dar părintele Niţescu a refuzat să rămână cu acest stigmat penal.

El a cerut recurs, încât prin Decizia nr. 397 din 28 februarie 1955 a Tribunalului Militar pentru Unităţile MAI, părintele Niţescu a fost „achitat de orice penalitate”.

[cristiboss56]

În Biserica „Sfântul Ilie” din Cluj-Napoca s-a slujit sâmbătă, 18 februarie, ca în fiecare an, un parastas pentru Valeriu Gafencu, unul dintre cei care au suferit în închisorile comuniste pentru credinţa sa, de la a cărui trecere în veșnicie s-au împlinit 65 de ani. Luni, 20 februarie, în cadrul întâlnirii săptămânale cu tinerii, a fost evocată figura luminoasă a celui care a trecut prin închisorile Aiud, Pitești și Târgu Ocna. Trupul său curățit prin suferință și rugăciune isihastă se odihnește în groapa comună din spitalul penitenciar Târgu Ocna. Evenimentul face parte din seria de activităţi pe care Biserica „Sfântul Ilie” le organizează în „Anul omagial al iconarilor şi pictorilor bisericeşti” şi „Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română”.

[cristiboss56]

La Centrul Eparhial din Baia Mare a avut loc joi, 23 februarie 2017, ședința anuală cu protopopii din eparhie. Lucrările au fost prezidate de Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului.

În cadrul şedinţei, fiecare protoiereu a prezentat darea de seamă pentru anul trecut, pe domenii de activitate: administrativ, cultural, economic, social-filantropic, teologic și educaţional.

La această întrunire au participat şi membrii Permanenţei Eparhiale, a transmis Andrei Fărcaş, de la Biroul de Presă al Eparhiei. În funcţie de activitatea desfăşurată, fiecare preot a fost notat pentru rezultatele obţinute în toate sectoarele muncii sale.

De asemenea, au fost prezentate propunerile de proiecte pentru acest an, pe sectoare de activitate. Tot în cadrul şedinţei s-au mai discutat și alte probleme curente din viaţa eparhială.

[cristiboss56]

Parohia Veneția de Jos, județul Brașov, va găzdui duminică, 26 februarie 2017, evenimentul cultural Chipuri de lumină în temnițele comuniste, informează site-ul oficial al Mitropoliei Ardealului.

Manifestarea este organizată de preotul Costin Butnar, responsabil al Departamentului de tineret pentru județul Brașov.

Evenimentul va avea loc în Căminul Cultural din Veneția de Jos, de la ora 17.00, iar intrarea este liberă.

Participanții se vor bucura de un program diversificat.

În cadrul evenimentului vor fi susţinute alocuțiuni referitoare la rezistența anticomunistă din comuna Părău, județul Brașov, și localitățile învecinate.

Vorbitorii vor încerca să scoată în evidență chipurile de lumină ale celor care s-au remarcat împotriva propagării și infiltrării ideologiei atee în răsăritul Țării Făgărașului. Unii dintre ei au mărturisit Ortodoxia chiar cu prețul vieții, a precizat pr. Alexandru Socaciu de la parohia Veneţia.

În sala de spectacol vor avea loc și două vernisaje. Copii înscriși la cercul de pictură bisericească al Centrului „Ioan cavaler de Pușcariu” vor expune icoanele realizate în cadrul atelierului de pictură. Cel de-al doilea vernisaj va cuprinde obiecte ale celor care au trecut prin închisorile politice din perioada comunistă.

De asemenea, un grup de copii va susţine un program de cântece și poezii scrise în temnițele comuniste, încercând să scoată la lumină, prin glasurile lor blânde, durerea exprimată prin artă în locurile de teroare și tortură, a transmis pr. paroh.

În cadrul manifestării va avea loc şi un concert care va cuprinde cântări folk şi populare.

***

Evenimentul cultural Chipuri de lumină în temnițele comuniste este organizat în contextul Anului omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi pictorilor bisericeşti și al Anului comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română.