|
#11
|
|||
|
|||
Citat:
Fariseii nu l-au recunoscut pe Hristos din cauza ca inima lor era impietrita. Erau un fel de Feraponti care, printre altele, il acuzau pe Hristos ca lucreaza cu diavolul. Sf. Evanghelist Luca era doctor si totusi s-a apropiat de Dumnezeu. Si inca cum! In schimb multimea care striga "rastigneste-L!" nu era deloc instruita... si L-a respins pe Mantuitorul. |
#12
|
|||
|
|||
Ignoranta nu e ceva de lauda. Din contra, e chiar un pacat...
"Docta ignorantia" a lui Nicolaus Cusanus, inspirata de "intunericul" apofatic al "nestiintei" al Sf. Dionis Areopagitul, era cu totul altceva. |
#13
|
|||
|
|||
Anodos, de cand ai intrat pe forum numa blamezi ortodoxia.:| Am o intrebare personala (nu citate din carti) ce reprezinta pentru tine ORTODOXIA?
|
#14
|
|||
|
|||
Citat:
Si cei cu pregatire si cunostinte vaste mai usor pot cadea in aceasta patima. Iar cei care au strigat pt.rastignire nu erau dintre cei care l-au cunoscut ,ci mai degraba cei manipulati de farisei |
#15
|
|||
|
|||
Citat:
Dar tot la fel e si mult mai usor pentru cei neinstruiti sa fie manipulati. |
#16
|
|||
|
|||
Citat:
|
#17
|
||||
|
||||
Citat:
|
#18
|
||||
|
||||
Citat:
|
#19
|
|||
|
|||
Citat:
"Insă Biserica este adeseori stanjenita de probleme care sunt inexistente si vatamatoare in credinta. „Spiritualitate", „imbisericire" - concepte ambigui si periculoase. De multe ori oamenii pe care ii stiam interesati de spiritualitate aveau o gandire ingusta, erau intoleranti, plictisitori si ursuzi, acuzandu-i pe altii ca nu sunt suficient de spirituali. Ei reprezentau esenta propriei lor constiinte, nu Hristos, nu Evanghelia, nu Dumnezeu. Langa ei nu creste nimeni; din contra, se inchide in sine. Mandrie, egocentrism, multumire de sine si ingustime a spiritului" Sau: "Prezenta in biserica ar trebui sa fie precum o eliberare. Dar în tonalitatea bisericii contemporane, viata bisericii nu elibereaza, ci il incorseteaza, il inrobeste si il slabeste pe om. Acesta incepe sa fie interesat de vechile si noile calendare, de ceea ce fac episcopii si simuleaza o bunatate mieroasa. Mare parte din asa-numita literatura spirituala este de calitate indoielnica, in loc sa-l invete pe om sa priveasca lumea prin viziunea Bisericii, in loc sa transforme viziunea omului despre sine si viata, acesta se simte obligat -pentru a fi „spiritual" - sa se imbrace intr-o haina de evlavie impersonala si murdara, in loc sa stie cel putin ca exista bucurie, lumina, sens, vesnicie, omul devine iritat, intolerant, rau si acumuleaza o ingustime a spiritului. Nici macar nu se caieste de toate acestea pentru ca toate provin din aceasta „imbisericire", pe cand sensul religiei consta in luminarea vietii, in raportarea ei la Dumnezeu si transformarea ei în comuniune cu Dumnezeu." Iar pentru cei ce cred ca a trai in spirit crestin ortodox inseamna sa transpui ad-literam in viata anumite canoane prinse de pe ici, de pe colo si sa iti inabusi orice urma de afectiune pentru cei nu pot trai la fel de "ortodox" sunt de luat in seama urmatoarele citate din parintele Schmemann: "Ieri am discutat indelung cu N. Mi-a spus ca doi oameni - o fata pe care o iubea si inca cineva, s-au indepartat de el pentru ca nu credea in Dumnezeu intr-un „mod ortodox". Mi-a explicat reticenta lui fata de Biserica; incapacitatea lui de a accepta credinta asa cum este ea traita în Biserica, impermeabilitatea sa la invataturile Bisericii. Este un tanar vesel, plin de lumina si bunatate si doritor de liniste. Ce-as putea sa-i spun unui astfel de om sau, mai bine zis, cum as putea apara un crestinism in care Hristos este ascuns vederii de o multime inexplicabila de obstacole si tabuuri? Acei oameni care au darul vietii, simtul religios al vietii, adeseori nu mai au nevoie de o „religie" care sa umple un gol, sa indeparteze frica. Acest fel de religie lipsită de viata si de bucurie ii dezgusta pe oameni, indeosebi pentru că perspectiva ei asupra vietii este adeseori rautacioasa, necrutatoare si critica. „Bucurati-va mereu. Multumiti pentru toate..." Se aude aceasta indeajuns de limpede în crestinismul nostru, obosit si ranit de propria-i istorie? "Sursa falsei religii este incapacitatea de a te bucura, sau mai degraba, respingerea bucuriei, pe când bucuria este esențiala, deoarece este rodul prezentei lui Dumnezeu. Nu poti sa nu te bucuri, stiind ca Dumnezeu exista. Doar puse in legatura cu bucuria, friica de Dumnezeu si umilinta sunt drepte, autentice, fructuoase, in lipsa bucuriei, ele devin demonice, cea mai profunda denaturare a oricarei experiente religioase. O religie a fricii. Religia falsei umilinte. Religia vinei. Toate sunt niste ispite, niste capcane - foarte puternice intr-adevar, nu doar în lume, ci si in sanul Bisericii. Oamenii „religiosi" privesc bucuria, adeseori, cu suspiciune." Oare de ce nu ai retinut niciunul dintre aceste citate? |
#20
|
||||
|
||||
pt ca mi-am dat seama ca autorul acestor rinduri desi se declara ortodox convins,nu a vizitat monahismul din orient ,adica de la ATHOS ,SI CHIAR DIN ROMANIA SAU RUSIA,CACI NU S-AR FI EXPRIMAT ASA
|
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Cititi Sf.Scriptura | misionarul | Despre Sfanta Scriptura | 24 | 07.02.2011 13:41:20 |
Merita sa cititi! | silverstar | Generalitati | 15 | 18.10.2010 16:23:41 |
va rog cititi | lalala | Generalitati | 13 | 05.05.2010 01:32:25 |
Cititi ! | Nitro | Stiri, actualitati, anunturi | 7 | 26.05.2007 18:59:44 |
|