Sfintii Zilei

[Yasmina]

În prealabil postat de delia31

La multi ani, tuturor celor care poarta numele Cristina, Cristiana, Cristian!

Sfanta Cristina, roaga-te lui Hristos pentru noi!

Multumim,multumim.
Uite ca eu am uitat s-o fac :)

Funny thing:cand i-am aratat tatalui icoana Sf.Cristina,a exclamat:"vai ce semeni cu ea!" :)
Desigur se referea la trasaturile fizice ...:)

[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de Yasmina

Multumim,multumim.
Uite ca eu am uitat s-o fac :)

Funny thing:cand i-am aratat tatalui icoana Sf.Cristina,a exclamat:"vai ce semeni cu ea!" :)
Desigur se referea la trasaturile fizice ...:)

....:) Adorabil!
La mulţi ani, Cristina!

[Yasmina]

În prealabil postat de Ioan_Cezar

....:) Adorabil!
La mulţi ani, Cristina!

Multumesc Cezar :)
Toate cele bune si voua!

[tabitha]

Parintele Teofil Paraianu, vorbind despre Sfantul Mare Mucenic Pantelimon, spune: "E buna cinstirea pe care i-o aducem unui sfant prin cuvant, e buna cinstirea pe care i-o aducem unui sfant prin gand, e buna cinstirea pe care i-o aducem unui sfant prin laudele randuite de Biserica, e buna cinstirea pe care o aducem oricarui sfant sub indrumarea Bisericii noastre, dar, iubiti credinciosi, cea mai de capetenie cinstire pe care i-o putem aduce unui sfant, este sa ne asemanam cu el.

Nu suntem doctori, nu suntem tamaduitori, dar mangaietori putem fi, alinatori de suferinta cu putere omeneasca, cu dorinta de bine pentru cel care sufera, asta o putem face si noi; si daca facem cele la masurile noastre, face si Dumnezeu prin noi, ceea ce nu putem face noi numai prin puterea noastra. Si atunci, iata ca suntem si noi pe calea Sfantului Mare Mucenic Pantelimon."

[Yasmina]

Acatistul Sfantului Pantelimon

Pantelimon - Sfant Mare Mucenic si Doctor !

http://www.crestinortodox.ro/acatist...mon-67089.html

Condacul 13:

Sfinte Mare Mucenice si tamaduitorule, Pantelimoane, tie iti varsam durerile noastre de multe feluri si tu fara intarziere, cu puterea ce o ai de la Dumnezeu, spre Care ne esti mijlocitor, auzind suspinuri inabusite in noapte, in zi, in pat de suferinta, in calatorii, fii celor ce se roaga tie, dupa nevoile fiecaruia: celor nelinistiti, linistitor, celor asupriti, aparator, celor in primejdii, izbavitor, celor invaluiti in pacate, scutitor, ratacitilor indrumator, bolnavilor deplin vindecator, orfanilor tata, vaduvelor parinte, sotilor intaritor in casnicie, celor porniti cu rautate, imblanzitor si ne intareste in fata necazurilor, caci suntem slabi si istoviti, sfinte, si astfel cu puterea ta, descatusati de amaraciunile noastre, sa petrecem in multumire, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

[ortodoxul73]

Astazi, 28 iulie, se face cinstirea Icoanei Maicii Domnului "Umilenie", de la Diveevo, la care se ruga mult Sf. Serafim de Sarov.

[tabitha]

Sfântul și dreptul Iosif din Arimatea, ucenic al lui Iisus, este cel care, împreună cu Nicodim, L-a îngropat pe Mântuitor, după răstignirea și patimile acestuia.
Prăznuirea sa se face pe 31 iulie. De asemenea, el este pomenit în Duminica Femeilor Mironosițe - a doua duminică după Sfintele Paști.



Sfântul și dreptul Iosif a fost un om bogat din Arimateea, ucenic al lui Iisus, dar pe ascuns, de frica iudeilor. Deși era un sfetnic de vază al Soborului, el aștepta Împărăția lui Dumnezeu. El s-a dus la Pilat și a cerut trupul lui Iisus și l-a primit în dar. Iosif a luat trupul și, împreună cu Nicodim, care adusese o amestecătură de aproape o sută de litri de smirnă și de aloe, l-a înfășurat într-o pânză curată de in, cumpărată de el, l-a uns cu miresme, după obiceiul evreilor, și l-a pus într-un mormânt nou al lui însuși, pe care -l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la ușa mormântului, și a plecat. Maria Magdalena și Maria, mama lui Iosif au fost martorele acestei operațiuni. Trupul lui Iisus a fost pus acolo pentru că mormântul era aproape, fiind ziua Pregătirii iudeilor (adică vineri, ziua dinaintea Sabatului ). Spionii evreii au auzit acestea și l-au pârât autorităților care l-au întemnițat pe Sfântul Iosif. Cu toate acestea, Hristos înviat i-a apărut Sfântului Iosif în închisoare convingându-l de Învierea sa. După o vreme, evreii l-au eliberat pe Sfântul Iosif din închisoare și l-au alungat din Ierusalim. Apoi, el a călătorit în lumea întreagă propovăduind cuvântul Evangheliei, în cele din urmă plantând semințele mântuirii în Britania, de unde a plecat la Domnul în pace.

http://ro.orthodoxwiki.org/Iosif_din_Arimateea



http://www.crestinortodox.ro/sfinti/...ea-124429.html

[tabitha]

Viata Sfântului Fanurie (27 august)



Sfântul Fanurie s-a nascut in insula Rodos din Grecia, insa nu se cunoaste data nasterii sale. Sfântul Fanurie a avut doisprezece frati, iar el a fost cel mai mare. Dupa moartea tatalui sau, mama sa ajunge sa cante si sa joace prin diverse locuri. Cand Fanurie descopera acest lucru, decide sa fuga in pustiu. Primeste botezul si revine dupa un timp in orasul sau natal. Afla ca mama sa a murit in momentul in care a fost descoperita de el intr-un local si ca fratii sai s-au raspandit prin lume.

Revine in pustie si duce o viata aspra, manca o data la trei zile. Prin rugaciune a adus tamaduire surzilor, orbilor, botezandu-i si invatandu-i dreapta credinta. Cu toate ca savarsise atatea minuni, este nevoit sa parasesca cetatea, din cauza rautatii oamenilor. Acestia spuneau ca minunile savarsite de el nu sunt facute cu ajutorul lui Dumnezeu, ci al demonilor. Se pare ca ajunge in Egipt, unde o readuce la viata pe fiica regelui. In urma acesti minuni, imparatul si slujitorii sai au primit botezul.

Dupa o vreme, vrajitorii din Egipt s-au ridicat impotriva lui Fanurie si astfel, sfantul a fost supus la multe chinuri: i s-au taiat mainile si degetele de la picioare, urechile, i s-au smuls dintii, a fost batut cu pietre, ca in cele din urma sa i se taie capul.

Moastele Sfântului Fanurie au fost descoperite de cativa pastori, in jurul anului 1500, intr-o pestera. Alaturi de moastele sale, au gasit si o piele de animal pe care era scrisa viata Sfântului Fanurie.

Prăznuirea Sfântului Fanurie -27 august

In Bucuresti exista doua biserici unde se cinsteste Sf. Fanurie: biserica Mihai Bravu (str. Cercelus nr. 18, sect. 3 – zona Baba Novac) si biserica Dichiu (str. Icoanei nr. 72, colt cu Comanita, sect. 2), unde, in fiecare miercuri, se face slujba la icoana Sfantului, de la ora 16.30.

[tabitha]

Viata Sfântului Fanurie. Pâinițele și turtițele închinate acestuia (27 august).

“Sfântul Fanurie a cerut atunci voie să-si faca ultima rugăciune (înainte de a i se tăia capul) si s-a rugat astfel: “Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ai miluit pe acestia care au facut plângere si strigare, fă ca tot cel ce va face o turtă cu ulei si zahăr, sau o plăcintă si o va da săracilor să fie ascultat în orice durere dreaptă va avea. Aceasta zic să fie pentru iertarea păcatelor mamei mele, care a murit păcătoasă.”

[tabitha]

Sfântul MOISE ARAPUL ( cel negru, cel dintre tâlhari, etiopianul) - 28 August



Moise era un fost scalv, alungat de stapanul sau pentru firea lui rea si pentru viata talhareasca. Etiopian de origine, a fost vataf de talhari in Nitria, vestit pentru omorurile sale si pentru forta sa fizica. S-a facut calugar la varsta deplinei maturitati si a fost ucenicul lui Isidor Preotul. In Lavsaicon, Paladie ne instiinteaza ca odata Moise a legat patru talhari ce ii intrasera in casa dupa ce se facuse calugar. I-a luat pe toti in spinare si i-a dus la biserica, supunandu-i judecatii fratilor sai crestini. Toti patru talhari, dupa ce au fost eliberati, recunoscandu-l pe Moise cel oarecand seful bandei lor, au ramas si s-au calugarit!

Avva Moise a suferit mucenicia de la navalitorii pagani pe la anul 375. Stia ca vin barbarii, si-a anuntat ucenicii sa fuga, dar el a ramas ca sa se indeplinesca cuvantul Domnului: ” Cel ce ridica sabie, de sabie va pieri!” . Dupa moartea sa si a celorlalti sase ucenici care au ramas langa el, un alt ucenic care se ascunsese a vazut cerurile deschise si sapte cununi luminoase pogorandu-se din cer.

La moarte ( avea 75 de ani, fusese facut preot la 60 de ani), a lasat 70 de ucenici, dupa numarul talharilor din ceata pe care o condusese candva.

Avva Moise intruchipeaza in mod clasic una dintre trasaturile pustiei, si anume VIRTUTEA LEPADARII DEPLINE. Ca monah, el a incercat sa faca exact invers decat ceea ce a trait cand era talhar. Astfel, cu silire, zdrobind puterea vechilor sale obisnuinte, upa ce ani intregi si-a inmuiat vechea asprime care i se facuse ca o a doua fire, Avva Moise a putut fi descris de catre Sf Macarie cel Mare drept … „o fire molatica” ( 21) Zis-a avva Moise catre avva Macarie din Schit : voiesc sa ma linistesc si nu ma lasa fratii. Si i-a zis lui avva Macarie : vad ca firea ta este molatica si nu poti sa intorci vreun frate. De voiesti sa te linistesti, du-te in pustie, inauntru in piatra si acolo te vei linisti ! Si aceasta facand s-a odihnit. )

( Dupa „In inima pustiei” Pr. John Chryssavagis, Ed Sophia, 2004)