Ascultarea de parinti

[tatolivia]

Dumnezeule mare si bun,daca am gresit cu ceva fata de parintii mei cu voia sau mai mult fara de voia mea si a familiei mele te rugam din tot sufletul sa ne ierti.Doamne .Dumnezeule impreuna cu Maica Feciara Maria indurativa si fiti milostivi cu mine si familia mea.Amin.Dumnezeu sa-i ierte si sa ii odihneasca sa isi gaseasca linistea si odihna acolo sus in ceruri.Amin.


http://www.crestinortodox.ro/editoriale/ascultarea-parinti-135323.html

[costel]

Nu trebuie sa fim orbi. Sunt si parinti care nu merita sa se numeasca parinti. In aceste cazuri e clar ca nu se mai poate vorbi de ascultare. Sa nu sfatuim pe altii ca e nevoie de o supunere oarba doar pentru ca ne sunt parinti, e nevoie de discernamant. Parintii ar trebui sa stie un lucru - indiferent de sfaturile pe care le dau, nu trebuie sa-i transforme niciodata pe copii in robi.

[Ekaterina]

În prealabil postat de costel

Nu trebuie sa fim orbi. Sunt si parinti care nu merita sa se numeasca parinti. In aceste cazuri e clar ca nu se mai poate vorbi de ascultare. Sa nu sfatuim pe altii ca e nevoie de o supunere oarba doar pentru ca ne sunt parinti, e nevoie de discernamant. Parintii ar trebui sa stie un lucru - indiferent de sfaturile pe care le dau, nu trebuie sa-i transforme niciodata pe copii in robi.

Subscriu. Cinstirea parintilor este una din cele zece porunci. Fiecare om este dator sa-si pretuiasca, respecte, iubeasca, parintii care l-au crescut. Am intalnit insa si cazuri in care parintii se folosesc de aceasta porunca recurgand prin intermediul ei la santaj.

Daca un copil, de multe ori om in toata firea, are o alta parere, o alta viziune asupra unui lucru, parintii il acuza ca nu respecta aceasta porunca, daca lucrurile nu se intampla asa cum vor ei.

Ma intreb care este granita, de unde incep si parintii sa greseasca fata de copii folosindu-se de aceasta porunca?

[stefanbogdan17]

indiferent cum sunt parintii ca sun buni sau rai noi copii nu avem dreptul sai judecam deoarece la randul nostru vom fi judecati si noi.parintii chiar daca nu se pot numi parinti suntem sange din sangele lor iar pentru ceea ce fac ei ii judeca Dumnezeu.Nu-ti judeca parintii deoarece cand vom avea si noi copii ei ne vor judeca si pe noi.

[anna21]

Eu sunt recunoscatoare celor care au postat mult despre importanta ascultarii (de Dumnezeu, duhovnic, sot, parinti). M-am folosit de astfel de mesaje.
Chiar ieri vorbeam cu mama la telefon, iar eu eram in mijlocul unei actiuni pripite. Mama mi-a zis ca ce fac e o greseala, sa ma intorc din drum, sa fac asa si pe dincolo. Eu ziceam "da,da" dar nu intentionam sa o ascult, ma gandeam ca ea nu stie detaliile, nu e in locul meu...
Dupa ce am inchis telefonul, mi-am amintit cat de mult pretuieste Dumnezeu ascultarea de parinti, si fara entuziasm am dat curs sfaturilor mamei.
Spre uimirea mea am aflat ca mama a avut dreptate punct cu punct (desi era vorba de o situatie pe care abia o stia), iar faptul ca am facut ce a zis ea m-a scutit de probleme mai mari care urmau cu siguranta.

(apoi mi-am amintit ca saptamana trecuta am ignorat alt sfat pe care mi l-a repetat insistent. Sper sa-mi ajute Dumnezeu sa-l urmez cu seriozitate.)

[costel]

În prealabil postat de Ekaterina

Ma intreb care este granita, de unde incep si parintii sa greseasca fata de copii folosindu-se de aceasta porunca?

Parintii gresesc atunci cand nu se mai intreaba: oare ce ar face Hristos in situatia aceasta? cum ar reactiona El? ... Simplul gand la Hristos inseamna mult. Dar mai mult inseamna ca in fiecare zi parintii sa-i ceara lui Hristos sa le daruiasca cuvant si purtare buna.

Fara gandul si rugaciunea la Hristos, parintii pot cadea foarte usor in diverse greseli. Unii cad din nestiinta, dar ceea ce este cel mai grav, e caderea unora cu buna stiinta. Sa ne lumineze Dumnezeu pe toti, ca sa-i crestem spre dobandirea asemanarii cu El.

[Ekaterina]

Un articol interesant pe aceasta tema.

"Daca ascultarea de parinti este clara pana in momentul casatoriei copiilor, dupa aceasta, ea poate fi gresit inteleasa, atat de parinti, cat si de copii. Nu de putine ori, in numele acestei ascultari, multe familii au de suferit. Astfel, unii parinti cer copiilor ascultare deplina chiar si dupa casatorie, iar unii copii ajung sa-i batjocoreasca pe acestia, in numele libertatii si al maturitatii.

Dupa ce se casatoresc, copiii dobandesc autonomia fireasca, insa nu si dreptul de a nu-si mai respecta parintii. Daca parintii sunt datori sa respecte libertatea noii familii, la randul lor, copiii sunt datori sa nu uite niciodata eforturile depuse de parintii lor. Cand sfaturile parintilor izvorasc din experienta, iar mustrarile sunt facute din iubire, acestea trebuie cel putin ascultate de copii."

http://www.crestinortodox.ro/editori...ti-135323.html