Ce inseamna pentru fiecare dintre voi Sfanta Sarbatoare a Craciunului?

[lore86]

În prealabil postat de ioanaz

"Nu stiu voi cum sunteti, dar eu cand ma gandesc la anii copilariei mele" imi aduc aminte cum copil fiind ne invata bunica sa colindam. Si ne adunam cu verisorii mei la "repetitii" la bunica, sa zicem colinda frumos si melodios. Si de Ajun mergeam din casa-n casa si colindam... Zapada era pana la genunchi... si ne mai rostogoleam pe deal prin nea... si ne bulgaream. Aveam nasucurile rosii dar nu ne pasa... Ce vremuri!

da, mi-ai trezit amintiri frumoase.
stii ce e trist? ca am crescut si odata cu cresterea s-a intinat si haina sufletului si am pierdut bucuria sfanta care ma cuprindea in preajma Craciunului.an de an ma straduiesc sa o am, dar ...niciodata nu va mai fi la fel.

vezi, de aceea fericeste Mantuitorul pe cei care sunt ca pruncii:)

incerc acum sa o retraiesc vazand bucuria copiilor mei, freamatul lor de bucurie, emotia cu care canta colinde(ca deja am inceput repetitiile), dragostea lor.

e minunat...si cand ma gandesc ca asa eram si noi odata....

[ioanaz]

În prealabil postat de lore86

da, mi-ai trezit amintiri frumoase.
stii ce e trist? ca am crescut si odata cu cresterea s-a intinat si haina sufletului si am pierdut bucuria sfanta care ma cuprindea in preajma Craciunului.an de an ma straduiesc sa o am, dar ...niciodata nu va mai fi la fel.

vezi, de aceea fericeste Mantuitorul pe cei care sunt ca pruncii:)

incerc acum sa o retraiesc vazand bucuria copiilor mei, freamatul lor de bucurie, emotia cu care canta colinde(ca deja am inceput repetitiile), dragostea lor.

e minunat...si cand ma gandesc ca asa eram si noi odata....

Abia am asteptat sa inceapa postul Craciunului ca sa pot asculta colinde si cu fiecare vers mintea mea se intoarce in acel timp al nasterii Mantuitorului intr-o iesle cu fan, cand magii calauziti de stea i-au adus daruri si inchinare. Sunt unele colinde asa frumoase incat parca traiesc aievea momentul acela si sufletul mi se inunda de o bucurie imensa care nu incape in cuvinte simple.
Pacat ca lumea in care traim a cam dat la o parte obiceiul colindelor... Copilasilor le e rusine sa mai mearga cu colinda ca se uita lumea urat la ei sau n-are lumea bani si nu le deschide usa. Asta e foarte trist pentru ca glasul colindatorilor vesteste minunea nasterii Mantuitorului ! Ma bucur sa aud ca voi ati inceput "repetitiile"! Inseamna ca macar cativa copilasi tot vor da glas minunii din Ajun!

[lore86]

eu cred ca pana la venirea cea de-a doua a Mantuitorului se vor gasi suflete care sa vestea Nasterea, sa fii soli ai lui Dumnezeu, asa cum au fost si ingerii odinioara.Chiar daca glasul colindatoriilor se va auzi tot mai plapand, el va tot canta incet, dar duios.

si pe mine ma cuprinde tristetea cand vad ca toti mai putini copii mai merg in colinda.
dar am ptr anul asta un proiect:in seara de ajun imi voi lua trupa(sotul si copilasii) si vom merge impreuna in colinda.in primul rand de dragul Sarbatorii si bucuriei de a colinda si, in al doilea rand, ptr a le da copiilor mei un ex, ca si oamenii amri colinda, deci e ceva ff frumos

[ioanaz]

În prealabil postat de lore86

dar am ptr anul asta un proiect:in seara de ajun imi voi lua trupa(sotul si copilasii) si vom merge impreuna in colinda.in primul rand de dragul Sarbatorii si bucuriei de a colinda si, in al doilea rand, ptr a le da copiilor mei un ex, ca si oamenii amri colinda, deci e ceva ff frumos

Foarte bine faci ca le dai exemplu copilasilor tai sa mearga cu colinda. Eu inca nu am copii dar imi doresc si ma rog Bunului Dumnezeu sa se faca sfanta voia Lui intru mine! Sa stii ca si eu aproape in fiecare an am fost la colindat cu sotul, rude si prieteni si multi ne opreau la jumatatea colindei si ne trageau in casa. E pacat sa se piarda acest frumos obicei ! Si oameni buni nu e o rusine sa colinzi!

[umilul]

Inseamna bucurie, dragoste si implinire !! Bucurie pentru Nasterea Mantuitorului nostru !! Dragoste pentru ca atunci si-a aratat Domnul Cel Preainalt dragostea fata de noi si ne-a dat noua pe Unicul Sau Fiu pentru mantuirea noastra, si tot atunci ne aratam dragostea mai mult decat in celelalte zile unii fata de altii, se umple sufletul de dragoste; si implinire pentru ca atunci cand s-a nascut Mantuitorul nostru s-au implinit cele scrise in Biblie, in Vechiul Testament, si sau sters pacatele parintilor nostri si ale noastre. Pace tuturor si iertare daca v-am gresit !!

[costel]

In copilarie noi puneam pomul de Craciun in camera de la strada. O camera in care nu aveam soba. Aici nu dormea nimeni. Imi placea sa vad pomul din strada impodobit. Pozitia lui spre strada nu era doar la mine. Toti vecinii asezau bradul astfel. Cand mergeai seara pe aceasta strada avei senzatia ca esti intr-o alta lume.

Nu stiu de unde faceau parintii rost de bomboane. Parca primeau de la serviciu cate o punga, nu sunt sigur daca erau de la sindicat. Cert este ca erau foarte tari, iti spargeai dintii in ele. Dar la cat de pofticios eram, luam din brad bomboanele inainte de Craciun, iar ca pomul sa nu para sarac, infasuram o nuca in locul in care a fost bomboana. Asa iti dadea impresia ca nu a fost atins.

Voi reveni pe acest topic. Bucurie tuturor.

[doruzak]

Pentru mine Craciunul a inseamnat totdeauna liniste sufleteasca, pace, sfintenie, rugaciune, intoarcerea la anii copilariei. Imi amintesc cu lacrimi in ochi, ca in dimineata de Mos Niculae(asa cum il stim cu totii), trebuia sa gasesc ceva sub perna, pentru ca Mosul trecea pe la toti copiii si lasa dulciuri si jucarii. Stiam de la mama ca Mos Niculae era fratele lui Mos Craciun si nu putea aduce prea multe cadouri pentru ca, Mos Craciun le tinea incuiate iar Mos Niculae fura si el ce putea cand fratele lui mai uita usa de la camara descuiata. Mos Craciun era cel care aducea grosul cadourilor. Sa nu va inchipuiti ca venea cu cine stie ce sofisticarii de jucarii teleghidate sau mai stiu eu ce, pentru ca, "Mosul" era muncitor la o fabrica si nu-i dadea mana sa ia scumpeturi. Dar cu ce venea (cu un molid, cu un globulet, cu o masinuta mai modesta, pe care, normal ca o stricam imediat, cu o saniuta din fier forjat, cu o ciocolata, cu bomboane de pom) era bine venit. Si daca era zapada afara, eram cel mai fericit.
Mosii nu se terminau aici. Venea Mos Vasile si Mos Ion care erau verisorii lui Mos Craciun. Dar ei saracii erau mai modesti: aduceau cateva creioane si cateva caiete, pentru ca se termina vacanta de iarna si trebuia sa merg la scoala.
Si asa, din Mos in Mos treceau sarbatorile de iarna. Dar ce sa mai zic, pentru ca si acum cand copiii nostri sunt mari, abia astept sa vina Mosii: macar unul din ei, nu toti.

[ioanaz]

În prealabil postat de doruzak

Pentru mine Craciunul a inseamnat totdeauna liniste sufleteasca, pace, sfintenie, rugaciune, intoarcerea la anii copilariei. Imi amintesc cu lacrimi in ochi, ca in dimineata de Mos Niculae(asa cum il stim cu totii), trebuia sa gasesc ceva sub perna, pentru ca Mosul trecea pe la toti copiii si lasa dulciuri si jucarii. Stiam de la mama ca Mos Niculae era fratele lui Mos Craciun si nu putea aduce prea multe cadouri pentru ca, Mos Craciun le tinea incuiate iar Mos Niculae fura si el ce putea cand fratele lui mai uita usa de la camara descuiata. Mos Craciun era cel care aducea grosul cadourilor. Sa nu va inchipuiti ca venea cu cine stie ce sofisticarii de jucarii teleghidate sau mai stiu eu ce, pentru ca, "Mosul" era muncitor la o fabrica si nu-i dadea mana sa ia scumpeturi. Dar cu ce venea (cu un molid, cu un globulet, cu o masinuta mai modesta, pe care, normal ca o stricam imediat, cu o saniuta din fier forjat, cu o ciocolata, cu bomboane de pom) era bine venit. Si daca era zapada afara, eram cel mai fericit.
Mosii nu se terminau aici. Venea Mos Vasile si Mos Ion care erau verisorii lui Mos Craciun. Dar ei saracii erau mai modesti: aduceau cateva creioane si cateva caiete, pentru ca se termina vacanta de iarna si trebuia sa merg la scoala.
Si asa, din Mos in Mos treceau sarbatorile de iarna. Dar ce sa mai zic, pentru ca si acum cand copiii nostri sunt mari, abia astept sa vina Mosii: macar unul din ei, nu toti.

Asa cum spui...! Nu venea Mosu' cu sacul plin de avioane si masinute cu telecomanda sau papusi Barbie dar bucuria era mai mare atunci si viata era mai simpla(modesta). Poate simplitatea aceea este ceea ce lipseste zilelor noastre. Ne straduim sa fie totul cat mai sofisticat si mai in ton cu moda. Zicea cineva de bomboane de pom tari, care abia se gaseau, daca se gaseau. Acele bomboane ne faceau sa pandim cand nu sant parintii in jur si sa tot luam cate una ca ei sa nu se prinda. Bineinteles ca se prindeau... Farmecul era simplitatea si puritatea din sufletul de copil si poate si modestia vietii de atunci! Haideti sa reinviem acea simplitate macar in aceste 6 saptamani din an!

[lore86]

ptr mine aceasta sarbatoare miroase a ...portocale.
din cauza vremurilor, nu primeam portocale decat de craciun!ce bucurie pe noi!pomul lumina vesel iar in casa mirosea a portocale.stand in zona de munte, erau ierni cu zapada.iar tata ne scotea in oras si ne tragea cu sania.iar cand veneam in casa, imbujorati din cauza frigului
ne primea cu bucurie mama, iar in casa mirosea a prajitura, sarmale dar mai ales...a portocale. ce bucurie sfanta ne cuprindea.apoi in seara de Ajun mergeam in colinda(frate-miu si cu mine) si ne intorceam seara incarcati de nuci, prajituri, portocale, dar mai ales...bani!mult ne bucuram cand primeam bani, si ii dadeam mamei cu mandrie ca sa ne cumpere hainute.


Multumesc, Ioana ca ai deschis acest frumos topic si ai trezit in mine atatea amintiri frumoase!

[ioanaz]

În prealabil postat de lore86

Multumesc, Ioana ca ai deschis acest frumos topic si ai trezit in mine atatea amintiri frumoase!

Eu iti multumesc ca esti cea mai activa membra a acestui topic si simt asa, ca macar o persoana imi impartaseste bucuria infinita a acestei Sarbatori! Asteptam la un moment dat raspunsuri si ele intarziau sa apara, iar atunci ma intrebam: oare pentru majoritatea acest subiect nu prezinta interes?... sau e inca devreme?
Portocale... daaaaaaaaa! Prima data primeam portocale de Mos Nicolae! Doamne ce bune erau pentru ca erau primele portocale dupa mult timp!
Bunica mea de care povesteam ca ne invata colinde locuieste tot la munte. Era la zapadaaaaa! Doamne ce frumos era! Si se innopta asa mai repede iarna si pe noptile cu luna plina mergeam cu copiii din sat la sanius. Razele lunii bateau in zapada si sclipeau mai ceva ca diamantele! Eu zic asa, vorba cantecului :Sa fim copii!/ Pentru inc-o zi/ In lumea lor/ Fericiti vom fi!