Care este Biserica voastra de suflet ?

[cristiboss56]

Despre Biserica mea de suflet a Sf.Mare Mucenic Mercurie, pastorita de Parintele Paul, am vorbit pe un topic separat chiar aici. Poate si voi puteti spune, de vreti, care este Biserica voastra de suflet si sa spuneti ceva cuvinte despre ea. Cei ce au posibilitatea , de vor, pot pune si ceva imagini. Doamne ajuta !

[patinina34]

[SIZE=3][COLOR=#0000bf]Statutul (constitutia) parohiei cu hramul Sfantul Andrei din Calgary[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=2][COLOR=#0000bf]Prin semnarea de catre cei 72 de fondatori, a petitiei catre Arhiepiscopie (vezi articolul "Fondatorii parohiei" din stanga paginii), s-a luat hotarirea ca statutul Arhiepiscopiei sa fie adoptat ca statutul (constitutia) legal al parohiei noastre. Prima parte contine statutul de la anul 1935, ulterior intervenind amendamente adaugate la sfarsitul documentului. Aceasta explica numele vechi de institutii bisericesti precum desele referinte la "Mitropolia Ungro-Vlahiei" (mitropolie aflata la randul ei, sub jurisdictia canonica a Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane).[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=#000000]Ca nota istorica explicativa precizam ca la data de 9 martie 1918 deci inainte de marea unire de la 1 decembrie 1918, a avut loc Congresul national bisericesc al romanilor din Statele Unite, convocat de protopopiatul atunci existent la Youngstown-OHIO. Cu aceasta ocazie, in prezenta a peste 140 de delegati printre care si reprezentanti ai Senatului si ai Ministerului de Justitie american, s-a proclamat printre altele, si doleanta de jurisdictie canonica sub "Mitropolia Ungro-Vlaha" de la Bucuresti. Dupa cum bine stim, aceasta si-a gasit implinirea noua luni mai tarziu in rezolutia adoptata la Alba Iulia in ziua de 1 Decembrie 1918. [/COLOR][/SIZE]


[SIZE=2][COLOR=#0000bf]Statutul Arhiepiscopiei a fost deci adoptat, cu amendamentul ca acolo unde este mentionat cuvantul "barbat", se va citi "persoana peste 18 ani".[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=2][COLOR=#0000bf][SIZE=3][COLOR=#0000bf]Raspunsul Arhiepiscopiei la petitia fondatorilor parohiei Sfantul Andrei din Calgary[/COLOR][/SIZE][/COLOR][/SIZE][SIZE=2][COLOR=#0000bf]

[SIZE=2][COLOR=#0000bf]Raspunsul la petitia semnata de catre cei 72 de fondatori, catre Arhiepiscopia Ortodoxa Romana in America si Canada (vezi articolul "Fondatorii parohiei" din stanga paginii):[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=2][COLOR=#000000]Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Ortodoxe Romana in America and Canada, la intrunirea tinuta la Biserica Ortodoxa Romana Sfanta Treime din Troy, Michigan pe data de Vineri, 8 martie 2002, a votat aprobarea infiintarii Bisericii Ortodoxe Romane Sfantul Andrei, pentru orasul Calgary, Alberta si imprejurimi. Deasemenea s-a votat ca Parintele Protopop pentru vestul Canadei, Pr. Mircea Panciuk, sa poarte responsabilitatea acestei noi create congregatii, pana la numirea unui preot permanent. [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=#000000]Semneaza: † Metropolit Josif, Locum Tenens pentru Arhiepiscopia Ortodoxa Romana [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=#000000]V. Rev. Fr. Nicholas Apostola Secretar [/COLOR][/SIZE]

[COLOR=#231f20][COLOR=#231f20]

[/COLOR][/COLOR]


[/COLOR][/SIZE]

[patinina34]

[COLOR=#231f20][COLOR=#231f20][SIZE=3][COLOR=#0000bf]Viata Sfantului Apostol Andrei, propovaduitorul evangheliei in Scythia Minor (Dobrogea)[/COLOR][/SIZE][/COLOR][/COLOR][COLOR=#231f20]

[COLOR=#231f20][SIZE=2][COLOR=#0000bf]Sirul "sfintilor nationali" ar putea incepe cu unul din apostolii Mantuitorului Isus Hristos, si anume cu Sfantul Andrei. Acesta, desi era iudeu de neam, a propovaduit intr-o parte a pamantului romanesc, la stramosii nostri geto-deaci, si anume in teritoriile situate pe tarm apusean al Marii Negre (Pontul Euxin).[/COLOR][/SIZE]


[SIZE=2][COLOR=#0000bf]Cine era Sfantul Andrei, "cel intai chemat" la apostolie? Era frate al lui Simon Petru, care s-a numarat, de asemenea, printre cei 12 apostoli ai Domnului, fiind amandoi fiii pescarului Iona. Erau originari din Bersaida, localitate situata pe tarmul Lacului Ghenizaret (Marea Galileii), din provincia Galileea, in nordul Tarii Sfinte. Amandoi au fost pescari, alaturi de tatal lor. Amandoi s-au numarat printre "ucenicii" Sfantului Ioan Botezatorul, ascultand timp indelungat predicile acestuia in pustiul Iordanului, cu indemnuri la pocainta si proorocia despre venirea lui Mesia. De la acesta a auzit Andrei cuvintele "Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii" (Ioan 1, 29). A fost si el martor, alaturi de alti ucenici, la botezul Domnului si la cunoscuta convorbire dintre Iisus si Ioan, intarindu-se in convingerea ca Acesta era Mesia cel prezis de prooroci. A doua zi dupa botezul Domnului in Iordan, Ioan Botezatorul statea pe tarmul acestui rau cu doi dintre ucenicii lui, Andrei si Ioan (viitorul apostol si evanghelist), carora le spune din nou: "Iata Mielul lui Dumnezeu" (Ioan 1, 36). Auzind aceasta marturisire, cei doi ucenici au pornit dupa Iisus, in dorinta de a-L cunoaste. Iisus I-a observat si I-a intrebat: "Ce cautati?" La care ei au zis: "Invatatorule, unde locuiesti?" El le-a zis: "Veniti si veti vedea". Au mers deci si au vazut unde locuia si au ramas la El in ziua aceea (Ioan 1, 37-39). Andrei a anuntat apoi si pe fratele sau Simon Petru ca "a gasit pe Mesia" (Ioan 1, 41).[/COLOR][/SIZE]


[SIZE=2][COLOR=#0000bf]Chemarea lui Andrei la apostolie s-a petrecut ceva mai tarziu. Este relatata de Sfantul Apostol si Evanghelist Matei prin cuvintele: "Pe cand (Iisus) umbla pe langa Marea Galileii, a vazut doi frati, pe Simon ce se numeste Petru si pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja in mare, caci erau pescari. Si le-a zis: <<Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni>>. Iar ei, indata lasand mrejele, au mers dupa El" (Matei 4, 18-20 si Marcu 1, 16-18).[/COLOR][/SIZE]


[SIZE=2][COLOR=#0000bf]Sfintele Evanghelii mai pomenesc pe Sfantul Andrei doar de doua ori: la inmultirea painilor, dincolo de Marea Galileii, cand el a instiintat pe Mantuitorul ca acolo, in multime, era un baiat care avea cinci paini de orz si doi pesti (Ioan 6, 8-9), iar a doua oara, dupa invierea lui Lazar cand, impreuna cu Filip, au instiintat pe Domnul ca niste elini (greci), veniti in Ierusalim cu prilejul sarbatoririi Pastelui iudaic, voiau sa-L vada (Ioan 12, 20-22).[/COLOR][/SIZE]


[SIZE=2][COLOR=#0000bf]Alaturi de ceilalti ucenici, a fost trimis si Andrei de catre Mantuitorul la propovaduire (Matei 10 si urm)>. L-a insotit pe Mantuitorul pe drumurile Tarii Sfinte, a fost martor la minunile pe care le-a savarsit, a ascultat cuvintele Sale de invatatura si parabolele pe care le-a rostit in fata multimilor, a suferit alaturi de ceilalti apostoli, atunci cand Domnul a fost prins, judecat, chinuit si apoi rastignit pe cruce; s-a bucurat alaturi de ei cand a aflat de minunea invierii din morti si L-a vazut pe Domnul inviat in prima zi, si dupa opt zile, apoi la aratarea din Galileea, cand au primit porunca predicarii Evangheliei la toate neamurile (Matei 28, 19).[/COLOR][/SIZE]


[SIZE=2][COLOR=#0000bf]In urma poruncii Domnului, de a vesti Evanghelia la toate neamurile, dupa pogorarea Duhului Sfant si intemeierea Bisericii crestine la Ierusalim, in ziua cincizecimii din anul 30, Sfintii Apostoli si apoi ucenicii lor, au inceput sa predice noua invatatura adusa in lume de Mantuitorul Iisus Hristos. Potrivit traditiei si celor scrise de unii istorici si teologi din primele veacuri crestine, Sfantul Apostol Andrei a fost primul propovaduitor al Evangheliei la geto-daci, in teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra - cunoscut pe atunci sub numele de Scythia (Scitia), dar si in teritoriile de dincolo de Prut, in nordul Marii Negre. Dar pana a ajunge aici, el a predicat in Asia Mica, de unde s-a indreptat spre teritoriile amintite de la Dunare si Marea Neagra. Trebuie sa notam ca in aceste teritorii, locuite de geto-daci, prin secolele VII-VI i.Hr. s-au asezat colonisti greci, care au intemeiat cunoscutele cetati de pe tarmul apusean al Marii Negre:Tyras (Cetatea Alba), Histria (Istria), Tomis (Constanta), Callatis (Mangalia), si altele. Spre sfarsitul secolului al IV-lea i. Hr. s-au asezat aici triburi de sciti, populatie nomada de origine iraniana, care au fost asimilati cu timpul de autohtoni; ei au dat insa teritoriului respectiv numele de "Scitia" (Scythia). Mai tarziu, teritoriile de pe tarmul apusean al Marii Negre, pana inspre gurile Bugului, au facut parte din statul geto-dac condus de regele Burebista (sec. I, i.Hr.), dar in anul 28 cetatile grecesti de aici au acceptat protectoratul statului roman. In anul 46 d. Hr., intreg teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra a fost cucerit de romani si anexat la provincia Moesia Inferior (Bulgaria rasariteana de azi), iar in anul 297, in timpul imparatului roman Diocletian, a devenit provincie aparte, sub numele de Scythia Minor (Scitia Mica).[/COLOR][/SIZE]


]
[/COLOR][/COLOR]

[patinina34]

[SIZE=2][COLOR=#0000bf]Anexarea acestui teritoriu - inclusiv a cetatilor grecesti pomenite mai sus -, in cultura si formele de viata grecesti si apoi romane, a oferit conditii prielnice pentru predica Sfantului Apostol Andrei. Asa cum aratam mai sus, traditia despre predica sa in Scitia apare in cateva lucrari scrise in primele veacuri crestine. De pilda, in lucrarea Despre apostoli a lui Hipolit Romanul, mort in timpul persecutiei imparatului Decius (249-251), iar in secolui IV in Istoria bisericeasca a episcopului Eusebiu din Cezareea Palestinei († 339/340) care o preluase de la un alt mare teolog, Origen din Alexandria († 254). Iata ce scria Eusebiu: "Sfintii Apostoli ai Mantuitorului, precum si ucenicii lor, s-au imprastiat in toata lumea locuita pe atunci. Dupa traditie, lui Toma i-au cazut sortii sa mearga in Partia, lui Andrei in Scitia, lui Ioan in Asia...". De altfel, din epistola Sfantului Apostol Pavel catre Coloseni (3, 11), reiese ca si "scitii" au putut auzi cuvantul lui Dumnezeu. Traditia ca Sfantul Apostol Andrei a predicat la sciti a fost reluata mai tarziu si de alti scriitori bisericesti. De pilda, calugarul Epifanie, in secolui VIII, in Viata Sfantului Apostol Andrei, scria ca intre popoarele evanghelizate de el se numarau si scitii. In asa numitul Sinaxar al Bisericii constantinopolitane se preciza ca acest apostol "a predicat in Pont, Tracia si Scita". In acelasi Sinaxar se afla o alta stire, potrivit careia, Sfantul Andrei ar fi hirotonit ca episcop de Odyssos sau Odessos (Varna de azi, in Bulgaria), pe un ucenic al sau cu numele Amplias (Ampliat), pe care Biserica Ortodoxa il praznuieste in fiecare an la 31octombrie. Mult mai tarziu, scriitorul bizantin Nichifor Calist (secolul al XIV-lea) scria ca Sfantul Apostol Andrei a trecut din provinciile Asiei Mici (Capadocia, Galatia si Bitinia) "in pustiurile scitice", care puteau fi situate fie ca in Scitia Mare (sudul fostei Uniuni Sovietice), fie Scitia Mica sau Dacia Pontica, locuita de greci, romani si geto-daci. De altfel, istoricii bisericesti rusi socotesc ca Sfantul Apostol Andrei a predicat si in nordul Marii Negre.[/COLOR][/SIZE]


[SIZE=2][COLOR=#0000bf]Invatatul mitropolit Dosoftei al Moldovei, in cartea sa Viata si petrecerea sfintilor, scria ca "Apostolului Andrei i-a revenit (prin sorti) Bitinia si Marea Neagra si partile Propontului, Halcedonul si Vizantea, unde e acum Tarigradul (Constantinopolul n.n.), Tracia si Macedonia, Tesalia, si sosind la Dunare, ce-i zic Dobrogea si altele ce sunt pe Dunare, si acestea toate le-a umblat".[/COLOR][/SIZE]


[SIZE=2][COLOR=#0000bf]In sprijinul evanghelizarii teritoriilor de pe tarmul apusean al Marii Negre de catre Sfantul Andrei vin si unele colinde, legende si obiceiuri din Dobrogea si din stanga Prutului, adica din Basarabia, care amintesc de trecerea lui prin aceste locuri. Una din aceste colinde pomeneste de "schitul" sau "manastirea" lui Andrei, la care veneau Decebal si Traian, cel din urma ascultand si slujba savarsita acolo. Exista apoi cateva numiri de ape si locuri ca "Paraiasul Sfantului Andrei", "Apa Sfantului" sau "Pestera Sfantului Andrei", care se vede si azi in hotarul comunei Ion Corvin, in apropiere de granita romano-bulgara.[/COLOR][/SIZE]


[SIZE=2][COLOR=#0000bf]Fara indoiala ca Sfantul Apostol Andrei nu s-a marginit numai la predicarea Evangheliei si la botezul celor pe care i-a adus la Hristos dintre grecii si geto-dacii din teritoriile amintite, ci el a hirotonit pe unii dintre ei ca episcopi si preoti, asa cum facea si Sfantul Apostol Pavel in calatoriile sale misionare. Numai asa se poate explica faptul ca cea mai veche episcopie cunoscuta pe teritoriul tarii noastre este cea de la Tomis (Constanta de azi). Episcopul (sau episcopii) peste care "si-a pus mainile" Sfantul Apostol Andrei au hirotonit, la randul lor, alti episcopi, preoti sau diaconi pentru noile comunitati crestine de la Pontul Euxin, ca sa se asigure "succesiunea" neintrerupta a preotiei, si care au devenit propovaduitori ai noii credinte, - prin predica si botez - in randul autohtonilor geto-daci, iar mai tarziu daco-romani.[/COLOR][/SIZE]


[SIZE=2][COLOR=#0000bf]Avand in vedere caracterul misionar al crestinismului din primele veacuri, se poate sustine ca unii dintre cei increstinati de Sfantul Apostol Pavel si ucenicii sai in peninsula Balcanica, dar si dintre cei increstinati de Sfantul Apostol Andrei in zona apuseana a Marii Negre, au dus "vestea cea buna" despre Iisus Hristos cel Inviat si in nordul Dunarii, deci in Dacia propriu-zisa, cunoscute fiind legaturile care existau intre locuitorii de pe ambele maluri ale Dunarii. Prin episcopii, preotii si misionarii veniti din sudul Dunarii si din Orientul Apropiat, ca si prin cei din randul localnicilor, invatatura crestina si-a castigat noi adepti, incat din secolul al IV-lea se poate vorbi de o generalizare a invataturii crestine, nu numai in provincia Scitia Mica, ci si in teritoriile nord-dunarene, locuite acum de daco-romani. In provincia Scitia Mica, vigoarea crestinismului este dovedita de numarul mare de martiri de la sfarsitul secolui III si inceputul celui urmator, ca si de organizarea bisericeasca temeinica ce exista aici in secolui IV, cu o episcopie la Tomis - devenita apoi Arhiepiscopie-, de teologii de prestigiu care au activat aici, de numarul mare de bazilici care s-au construit in marile cetati de pe tarmul apusean al Marii Negre in secolele IV-VI, de multele obiecte cu caracter crestin din aceeasi perioada, descoperite aici.[/COLOR][/SIZE]


[SIZE=2][COLOR=#0000bf]Scriitorul bisericesc Nichifor Calist, pe care l-am mai pomenit, pe baza unor stiri istorice mai vechi, scrie ca Sfantul Apostol Andrei a plecat de la noi spre sud, trecand prin Tracia, a ajuns in Bizant (viitorul Constantinopol), iar de aici a trecut prin Macedonia si Tesalia, ajungand pana in orasul Patras din Ahaia, deci in Grecia de azi. Acolo a suferit moarte martirica, fiind rastignit pe o cruce in forma de X (numita pana azi "Crucea Sfantului Andrei"). Biserica primara a stabilit, inca de pe la sfarsitul secolui II, ca data de praznuire a patimirii sale ziua de 30 noiembrie. Nu se cunoaste anul martiriului sau; unii istorici il fixeaza in timpul persecutiei imparatului Nero, prin anii 64-67, altii mult mai tarziu, pe la sfarsitul veacului "apostolic", in cursul persecutiei imparatului Domitian.[/COLOR][/SIZE]


[SIZE=2][COLOR=#0000bf]Moastele sale au fost mutate din Patras la Constantinopol, noua capitala a imperiului roman de Rasarit, prin anii 356-357, cu prilejul sfintirii bisericii "Sfintii Apostoli". Mai tarziu, Sfantul Ambrozie, episcopul Milanului (c. 339-397), scria ca, in a doua jumatate a secolului al IV-lea, particele din sfintele sale moaste au fost oferite bisericilor din Milano, Nola si Brescia din Italia.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=#0000bf]La cativa ani dupa Cruciada a patra, din 1204, cand Constantinopolul a fost cucerit de cavalerii apuseni si s-a creat aici o "Patriarhie latina" in locul celei ortodoxe, cardinalul Petru din Capua a dispus ca moastele Sfantului Andrei sa fie duse in Italia si asezate in catedrala din Amalfi. In aprilie 1462, in timpul papei Pius II, capul sau a fost asezat intr-o biserica din Roma. De aici, pe baza unei hotarari a Vaticanului, in semn de fratietate crestina, capul sau a fost restituit Bisericii Ortodoxe a Greciei, fiind asezat - in cadrul unor festivitati religioase - in biserica cu hramul Sfantul Andrei din orasul Patras.[/COLOR][/SIZE]


[SIZE=2][COLOR=#0000bf]Sfantul Apostol Andrei se bucura de o cinstire deosebita in Bisericile rusa, greaca si romana, datorita faptului ca a predicat in teritorii care apartin azi Rusiei, Greciei si Romaniei. Patriarhia ecumenica din Constantinopol il socoteste chiar ca "intemeietor" al acestui "scaun apostolic". Se cuvine ca Biserica Ortodoxa Romana sa-l cinsteasca si mai mult si sa-l considere nu numai ca "cel dintai chemat la apostolie", ci si ca pe cel dintai propovaduitor al Evangheliei la stramosii nostri, ca pe un "apostol" al neamului nostru, al Ortodoxiei romanesti! Iar crestinismul romanesc trebuie sa fie considerat ca fiind de origine apostolica.[/COLOR][/SIZE]


[SIZE=2][COLOR=#0000bf]Ca atare, socotim ca se impune ca ziua de 30 noiembrie sa fie trecuta in calendarele bisericesti ortodoxe cu litera rosie, ca o adevarata sarbatoare a crestinismului romanesc. Ea ar premerge zilei de 1 Decembrie, Ziua Nationala sau a unitatii romanilor de pretutindeni. S-ar impreuna astfel sarbatoarea Bisericii cu sarbatoarea neamului, dupa cum Biserica si neamul au fost una in tot decursul istoriei noastre![/COLOR][/SIZE]

[SIZE=3][COLOR=#0000bf]Pestera si Manastirea Sfantul Apostol Andrei[/COLOR][/SIZE]

Ataşament 185

[patinina34]

Ataşament 185

[/quote]
[COLOR=#0000bf]Pestera si Manastirea Sfantul Apostol Andrei[/COLOR]

[patinina34]

http://www.orthodoxvancouver.org/joy.htm

Aceasta este a doua Biserica de suflet pentru mine, insa sint 15 ore de masina de unde stau eu si inarna nu am posibilitate sa ajung acolo.

Patinina

În prealabil postat de cristiboss56

Despre Biserica mea de suflet a Sf.Mare Mucenic Mercurie, pastorita de Parintele Paul, am vorbit pe un topic separat chiar aici. Poate si voi puteti spune, de vreti, care este Biserica voastra de suflet si sa spuneti ceva cuvinte despre ea. Cei ce au posibilitatea , de vor, pot pune si ceva imagini. Doamne ajuta !

Biserica mea de suflet este cea spre care Dumnezeu mi-a indrumat pasii in urma cu 3 ani si la care merg acum aici in NY.

[cristiboss56]

În prealabil postat de mirelat

Biserica mea de suflet este cea spre care Dumnezeu mi-a indrumat pasii in urma cu 3 ani si la care merg acum aici in NY.

Foarte frumoase imaginile Mirela. Sa te bucuri alaturi de comunitatea din care faci parte intru multi ani !

În prealabil postat de cristiboss56

Foarte frumoase imaginile Mirela. Sa te bucuri alaturi de comunitatea din care faci parte intru multi ani !

Multumesc, Cristi. mai am cateva poze, facute chiar ieri, de Sf. Vasile.

din pacate, asa cum ii spuneam azi unei prietene pe mp, biserica a fost cam goala, multi fiind plecati in vacanta de sarbatori, sau poate doar mahmuri dupa petrecerea de Revelion

asta e la sfarsitul slujbei, cand se cantau colinde:


si asta e tot la sfarsit, ca nu mi-a venit sa fac pe fotograful in timpul slujbei...


Bradul nostru de Craciun si cativa din barbatii nostri de nadejde, sper sa nu se supere ca i-am pus aici.

[cristiboss56]

Multumim Mirela ! Sti ce imi place mult la tine , ca esti experta in IT , pe langa faptul ca mult m-ai ajutat si ma ajuti cu atasamentele pe forum, admir ca reusesti sa pui imaginile, pozele in format mare, se vad clar. Multumim inca odata !
Bradul nostru de Craciun si cativa din barbatii nostri de nadejde, sper sa nu se supere ca i-am pus aici.
[/quote]