Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Biserica ortodoxa > Despre Biserica Ortodoxa in general
Subiect închis
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 11.06.2010, 03:39:14
orthodoxia.i.thanatos orthodoxia.i.thanatos is offline
Banned
 
Data înregistrării: 09.05.2009
Religia: Ortodox
Mesaje: 721
Lightbulb Conversatie intre un crestin ortodox si un cautator sincer al credintei ortodoxe

Aceasta expunere de credinta, prezentata sub forma unui dialog, raspunde perfect multor intrebari care s-au pus aici, pe forum, cu privire la Ortodoxie. Autorul este Vladimir Moss, un scriitor de carti ortodoxe si membru al Bisericii Ortodoxe, Sfintul Sinod al carui Intii Statator este Ips. Hrisostom II (Kiousis), Arhiepiscopul Atenei. Traducearea si postarea pe acest website a fost facuta cu permisiunea autorului.

Cei interesati pot gasi originalul (si alte articole si carti) aici:

  #2  
Vechi 11.06.2010, 03:40:16
orthodoxia.i.thanatos orthodoxia.i.thanatos is offline
Banned
 
Data înregistrării: 09.05.2009
Religia: Ortodox
Mesaje: 721
Implicit Partea I-a

Ce inseamna Ortodoxia?

Ortodoxia inseamna “dreapta marire”, a te inchina drept lui Dumnezeu, pentru ca exista si preaslavire care nu este pe placul lui Dumnezeu. Ortodoxia este dreapta marire a lui Dumnezeu prin credinta si inchinare dreapta. In limbaj comun, Ortodoxia inseamna simplu “credinta cea dreapta”.

De ce este necesara o credinta dreapta?

Nu putem aduce slava la ceea ce nu cunoastem, iar credinta cea dreapta inseamna adevarata cunoastere a lui Dumnezeu. Cei care nu au credinta cea dreapta nu pot sa-L preamareasca pe Dumnezeu in chip drept. Acestora dreptcredinciosii le spun, si nu din mindrie, ci din recunostere umila a comorii ce li s-a dat, “Voi va inchinati caruia nu stiti; noi ne inchinam Caruia stim” (Ioan 4:22).

Ce este Biserica Ortodoxa?

Biserica Ortodoxa este Biserica care are Ortodoxia - “credinta data sfintilor, odata pentru totdeauna” (Iuda 3) si “inchinarea in duh si in adevar” (Ioan 4:23) – ceea ce inseamna inchinare la Dumnezeu Tatal in Fiul, Care este Adevarul, si in Duhul Sfint, Care este Duhul adevarului. Ea este Trupul lui Hristos, locuinta Duhului Sfint, Arca Mintuirii, Vita cea Adevarata. Intr-o alta definitie, este Biserica cea Una, Sfinta, Soborniceasca si Apostolica – Una in unitatea Ei de credinta si inchinare, Sfinta prin Tainele Ei si prin multimea barbatilor sfinti si a femeilor sfinte pe care i-a dat, Soborniceasca prin totalitatea si plinatatea ei in fiecare din partile Ei componente, Apostolica prin origine si succesiune neintrerupta de la Apostoli si prin fidelitate fata de invataturile apostolice. Sf. Gherman al Constantinopolului defineste Biserica ca si “casa divina in care jertfa vie si tainica se savirseste… si a carei pietre pretiose sint dogmele dumnezeiesti lasate de Domnul invataceilor Sai”.

Cita dovada de bigotism! Si-atunci ce sint celelalte Biserici – cea romano – catolica sau cele protestante, de exemplu?

Ele sint ramuri care au fost taiate de la Vita cea Adevarata de-a lungul secolelor. Biserica Vestului a fost Ortodoxa pentru prima mie de ani a istoriei crestinismului, dar in 1054, dupa o perioada indelungata de declin, Roma s-a rupt de Estul Ortodox si a introdus o intrega serie de invataturi eretice: infailibilitatea papala si universalitatea jurisdictiei papale, purcederea Duhului Sfint de la Tatal si de la Fiul (Filoque), indulgentele, purgatoriul, Harul creat etc. Protestantii s-au despartit de Roma in secolul al XVI-lea, dar nu s-au intors la Ortodoxie si Biserica cea Adevarata, ci au introdus alte erezii prin respingerea Traditiei, a Tainelor, a rugaciunilor pentru morti, a cinstirii Sfintilor etc.

Si ce vrei sa spui? Ca nu exista oameni buni si in celelalte Biserici?

“Nimeni nu este bun decit numai Unul Dumnezeu” (Matei 19:17). Omul in conditia sa cazuta nu este si nu poate fi bun. “Nu este cel ce face bunatate, nu este pana la unul.” (Psalmi 13:1,3). Chiar si Apostolii au fost numiti rai de catre Domnul (Luca 11:13). Omul poate deveni bun numai prin unire cu Singurul care este Bun, Dumnezeu. Aceasta unire este posibila numai tinind poruncile, iar prima porunca este sa te pocaiesti si sa te botezi. Poti spune despre om ca este bun in sens real numai atunci cind el se pocaieste si primeste botezul, singurul botez, cel al Bisericii celei Una, Sfinta, Soborniceasca si Apostolica, prin aceasta primind in el bunatatea lui Dumnezeu. “Bunatatea” celui cazut, a omului nebotezat nu este buna in ochii lui Dumnezeu, ci doar “vesmint intinat”, in cuvintele Prorocului Isaia (64:6).

Deci, ortodocsii sint buni, iar toti ceialalti sint rai? Ce sa spun, pare o religie foarte plina de sine in ce priveste corectitudinea, ca si cea a fariseilor pe care chiar Domnul a condamnat-o!

Nu, noi nu spunem ca toti ortodocsii sint buni, si asta din cauza ca, fapt trist, foarte multi ortodocsi nu folosesc bunatatea, Harul care li s-a dat prin botez ca sa faca lucrurile cu adevarat bune, insa si pedeapsa lor va fi mai mare decit a celor care n-au primit niciodata botezul. “Caci mai bine era pentru ei sa nu fi cunoscut calea dreptatii, decat, dupa ce au cunoscut-o, sa se intoarca de la porunca sfanta, data lor” (2 Petru 2:21). “26. Caci daca pacatuim de voia noastra, dupa ce am luat cunostiinta despre adevar, nu ne mai ramane, pentru pacate, nici o jertfa, 27. Ci o infricosata asteptare a judecatii si iutimea focului care va mistui pe cei potrivnici (Evrei 10).

Ce imagine intunecata imi prezinti! Cei nebotezati nu pot sa faca bine, iar cei care pacatuiesc dupa botez vor fi chiar si mai rau pedepsiti!

Nu e chiar asa. Chiar daca nu putem fi botezati inca odata pentru iertarea pacatelor, putem primi iertarea de pacate in alte feluri: prin rugaciune si lacrimi, prin post si dind pomana, dar in primul rind prin tainele Marturisirii si a Sfintei Impartasiri. Dumnezeu nu-i respinge pe cei care se pocaiesc din toata inima, asa cum si David a spus: “inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi” (Psalmi 50:17).

Bine, dar atunci nu este posibila o asemenea iertare pentru toti oamenii? Nu s-a pocait David chiar in psalmul pe care l-ai citat si n-a primit el iertare de la Dumnezeu?

Ba da, dar mintuirea nu inseamna numai iertarea pacatelor, ci si dobindirea sfinteniei, sfintenie “fara de care nimeni nu va vedea pe Domnul” (Evrei 12:14) si pe care o capeti numai prin tainele Bisericii, insa pe care o poti pierde daca nu duci o lupta ascetica constanta impotriva pacatului. Mai mult decit atit, pacatul originar poate fi sters numai in cristelnita.

Si-atunci nici macar David nu a fost mintuit?

Nici macar David nu a fost mintuit inainte de venirea lui Hristos. Chiar si patriarhul Iacob si-a anticipat mersul in Infern (Sheol) dupa moarte impreuna cu Iosif, fiul sau cel drept: “plangand, ma voi pogori in locuinta mortilor la fiul meu” (Facerea 37:35). “39. Si toti acestia [dreptii Vechiului Testament], marturisiti fiind prin credinta, n-au primit fagaduinta, 40. Pentru ca Dumnezeu randuise pentru noi [dreptii Noului Testament] ceva mai bun, ca ei sa nu ia fara noi desavarsirea” (Evrei 11).

Ce este pacatul originar?

O influenta spirituala pe care o mostenim prin parintii nostri de la Adam, cel care a infaptuit pacatul originar.

Cum se face ca noi sintem raspunzatori pentru pacatul lui Adam?

Nu sintem raspunzatori, dar sintem intinati de acel pacat.

Chiar si copiii?

Da, chiar si copiii. Pentru ca “instrainatu-s-au pacatosii de la nastere (Psalmi 57:3). Si asa cum si Iov a spus: “Cine ar putea sa scoata ceva curat din ceea ce este necurat? Nimeni! (Iov 14:4). Dar si Sf. Grigore din Nyssa scrie “Raul a fost amestecat cu natura noastra de la inceput… prin cei care din neascultare au introdus boala. Asa cum in perpetuarea naturala a speciilor fiecare animal produce o creatura care ii seamana, la fel si omul vine din om, o fiinta supusa patimilor dintr-o fiinta supusa patimilor, un pacatos dintr-un alt pacatos. Asa se face ca pacatul apare in noi la nastere, creste cu noi si ne tine companie toata viata” (Despre Fericiri, 6, PG, 44, 1273). Din aceasta cauza Biserica a botezat de la inceput copiii, “pentru iertarea pacatelor”.

Totusi, nu mi se pare corect ca toti, si sa nu mai vorbesc aici de copilasi, sa trebuiasca sa plateasca pentru pacatul altuia.

Dreptatea lui Dumnezeu e alta decit dreptatea noastra. Si gindeste-te la asta: daca nu este corect ca noi sa trebuiasca sa suferim din cauza pacatului lui Adam, atunci nu este corect nici sa fim rascumparati datorita virtutii lui Hristos. Cele doua “injustitii” sint simetrice si se anuleaza reciproc. “Caci precum prin neascultarea unui om s-au facut pacatosi cei multi, tot asa prin ascultarea unuia se vor face drepti cei multi” (Romani 5:19).
  #3  
Vechi 11.06.2010, 03:43:53
orthodoxia.i.thanatos orthodoxia.i.thanatos is offline
Banned
 
Data înregistrării: 09.05.2009
Religia: Ortodox
Mesaje: 721
Implicit Partea a II-a

Deci, spui ca este imposibil sa fii bun in afara Bisericii din cauza ca pacatul si radacinile pacatului pot fi extirpate numai in interiorul Bisericii?

Mai mult decit atit: numai in Biserica pacatul poate fi cunoscut, pentru ca vointa lui Dumnezeu a fost facuta cunoscuta in toata plinatatea ei numai Bisericii. Daca noi nu stim care este vointa lui Dumnezeu, atunci nici nu ne putem pocai asa cum se cuvine cind Ii incalcam vointa. Biserica este unicul spital in care primim si diagnosticul corect al bolii, si vindencarea de boala.

Foarte bine, dar cum se face ca exista minuni in afara Bisericii, chiar si in religiile necrestine?

Minunile – daca ele sint cu adevarat de la Dumnezeu si nu de la Cel Rau – nu sint o dovada (sau nu neaparat) a bunatatii umane a celui care face minunea, ci o dovada a milei lui Dumnezeu.

Deci, daca un catolic sau un anglican sau un hindus face o minune, aceea nu inseamna nimic, pe cind daca o face un ortodox, atunci aceea e lucru mare!

Eu nu am spus asta. Am zis doar ca o minune, daca e de la Dumnezeu arata in primul rind ca Dumnezeu este milostiv. Daca ea dovedeste si bunatatea persoanei care o infaptuieste, asta ar fi o alta intrebare care trebuie examinata cu mare atentie.

Nu neg ca minuni adevarate pot avea loc si in afara Bisericii, Dumnezeu “face sa rasara soarele si peste cei rai si peste cei buni si trimite ploaie peste cei drepti si peste cei nedrepti” (Matei 5:45). Mai mult, cind Sf. Ioan i-a interzis unui om sa alunge demonii cu numele lui Hristos pentru ca acela “nu merge dupa noi”, Hristos nu a fost de-acord cu el. “Nu-l opriti”, a zis El, “caci nu e nimeni care, facand vreo minune in numele Meu, sa poata, degraba, sa Ma vorbeasca de rau. Caci cine nu este impotriva noastra este pentru noi” (Marcu 9:38-40).

Pe de alta parte, tot Domnul a spus: “22. Multi Imi vor zice in ziua aceea: Doamne, Doamne, au nu in numele Tau am proorocit si nu in numele Tau am scos demoni si nu in numele Tau minuni multe am facut? 23. Si atunci voi marturisi lor: Niciodata nu v-am cunoscut pe voi. Departati-va de la Mine cei ce lucrati faradelegea” (Matei 7). Deci este posibil sa faci minuni in numele lui Hristos si sa fii, totusi, un om rau. Dumnezeu poate face o minune printr-un om rau, si nu ca sa dovedeasca bunatatea (inexistenta) a acelui om, ci pur si simplu din compasiune pentru cei peste care se rasfring efectele minunii. Iuda a facut minuni; Sf. Ioan Botezatorul, cel mai drept dintre drepti, nascut din femeie n-a facut nici o minune…

Sa nu uitam si ca minuni si profetii aparent crestine pot fi facute prin Cel Rau. O fata spunea adevarul despre Apostolul Pavel indemnind oamenii sa il urmeze, dar ea vorbea printr-un spirit pitonicesc pe care Apostolul, apoi, l-a exorcizat (Fapte 16:16-18). Eu cred ca marea majoritate a minunilor facute in religiile pagine, precum hinduismul, vin de la Cel Rau pentru “ca toti dumnezeii neamurilor sunt idoli” (Psalmi 95:5).

Daca si cei care fac minuni pot fi de-ai diavolului, atunci cine poate fi mintuit?

Trebuie sa facem distinctie intre a poseda daruri spirituale si mintuire. “Dar nu va bucurati de aceasta, ca duhurile vi se pleaca”, zice Domnul Hristos, “ci va bucurati ca numele voastre sunt scrise in ceruri” (Luca 10:20). “Si de as avea darul proorociei si tainele toate le-as cunoaste si orice stiinta, si de as avea atata credinta incat sa mut si muntii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt” (1 Corinteni 13:2).

Uita ca aici sint de acord cu tine! Dragostea este caracteristica dominanta a crestinului. Si ma simt nevoit sa-ti spun ca aceasta este in mod evident exact ceea ce lipseste in tot ce mi-ai spus tu. Iti trebuie cam multa mindrie sa crezi ca voi ortodocsii, si numai voi, apartineti Bisericii celei Adevarate! Si iti mai trebuie si ura sa crezi ca toti, cu exceptia voastra vor fi condamnati!

Dar eu nu am spus asta!

Ba da, ai spus!

Am zis ca Biserica lui Hristos, prin care inteleg in exclusivitate Biserica Ortodoxa, este singura Arca a mintuirii. Daca, asa cum Sf. Nectarie de la Optina a spus, au existat oameni in afara Arcai lui Noe care n-au murit, atunci exista si oameni in afara Bisericii care vor fi mintuiti. Dar nu am spus ca toti cei din Arca se vor mintui, pentru ca unii pot sa se arunce in afara prin faptele lor rele. Si nici n-am spus ca cei care inoata inspre Arca si n-au apucat sa urce pina sa moara nu ar putea fi mintuiti. Cine poate sa zica ca Dumnezeu cel Atotstapinitor, Cel care cunoaste inimile tuturor, n-ar putea sa-si intinda mina catre cei care, din ignoranta sau circumstante potrivnice, n-au reusit sa suie in Arca inainte ca noaptea mortii sa se lase peste ei, dar care in inimile si mintile lor jinduiesc dupa adevar? “Toate le nadajduieste” (1 Corinteni 13:7).

[cu ironie]Ce ingaduitor esti! Dar cred ca ce spui este mai mult speranta pioasa decit marturisire de credinta, nu-i asa?

Bineinteles. Din punct de vedere dogmatic putem si trebuie sa afirmam ca, asa cum Sf. Ciprian al Cartaginei zice, “nu exista mintuire in afara Bisericii” (Sf Ciprian, Despre unitatea Bisericii). Domnul Hristos Insusi a spus si a intarit: “Adevarat, adevarat zic tie: De nu se va naste cineva din apa si din Duh, nu va putea sa intre in imparatia lui Dumnezeu” (Ioan 3:5). Si din nou: “Adevarat, adevarat zic voua, daca nu veti manca trupul Fiului Omului si nu veti bea sangele Lui, nu veti avea viata in voi” (Ioan 6:53). Apostolul Petru a spus si el: “Si daca dreptul abia se mantuieste, ce va fi cu cel necredincios si pacatos?” (1 Petru 4:18)

Mai mult, daca noi ne presupunem in mod arogant mai “milostivi” decit Domnul Insusi si ne indreptatim sa-i “iertam” pe cei care traiesc in religii false sau erezii, nu numai ca pacatuim prin incalcarea credintei asa cum este ea exprimata in dogma, dar si prin lipsa de iubire pentru ca ne facem vinovati de incurajarea acelora in eroare dindu-le sperante false ca pot ramine in minciuna fara sa-si puna in pericol sufletele nemuritoare, lipsindu-i astfel de teama de Dumnezeu si de motivatie pentru a cauta adevarul, conditii care pot singure sa-i duca la mintuire.

Vorbeai mai inainte despre “ignoranta si circumstante potrivnice”. Dumnezeu tine cont de ele cu siguranta!

Bineinteles ca tine cont de ele. Dar “a tine cont” nu-i acelasi lucru cu “a ierta toata vina”. Gindeste-te la parabola cu sluga neascultatoare: “47. Iar sluga aceea care a stiut voia stapanului si nu s-a pregatit, nici n-a facut dupa voia lui, va fi batuta mult. 48. Si cea care n-a stiut, dar a facut lucruri vrednice de bataie, va fi batuta putin. Si oricui i s-a dat mult, mult i se va cere, si cui i s-a incredintat mult, mai mult i se va cere” (Luca 12). Cu alte cuvinte, ignoranta cu privire la voia Domnului si adevarul Sau poate imblinzi sentinta, dar nu o poate inlatura complet.

De ce? Nu acelasi Domn a zis: “Daca ati fi orbi n-ati avea pacat” (Ioan 9:41)?

Da, numai ca noi nu sintem niciodata complet orbi, iar pentru ca sintem oi create dupa chipul Bunului Pastor avem intotdeauna acces la “Lumina cea adevarata care lumineaza pe tot omul, care vine in lume” (Ioan 1:9). Apostolul Pavel spune clar ca paginii care nu cred in Creatorul Unic al universului nu au nici un fel de scuza “19. pentru ca ceea ce se poate cunoaste despre Dumnezeu este cunoscut de catre ei; fiindca Dumnezeu le-a aratat lor. 20. Cele nevazute ale Lui se vad de la facerea lumii, intelegandu-se din fapturi, adica vesnica Lui putere si dumnezeire (Romani 1). Dumnezeu “nu S-a lasat pe Sine nemarturisit” (Fapte 14:17) nici chiar printre pagini.

Sf. Ioan Gura de Aur (Prima Omilie despre Hannah, 3) spune ca pentru fiecare om exista creatia care il inconjoara si constiinta din el care il pot duce de la minciuna catre Biserica, cea care este al treilea mare martor al adevarului, “stalp si temelie a adevarului” (1 Timotei 3:15), dupa cum si Sf. Pavel spune. Creatia si constiinta nu pot de unele singure sa-i dezvaluie omului intregul adevar, dar daca acesta urmeaza ce i s-a relevat partial prin creatie si constiinta, atunci Dumnezeu il ajuta sa descopere adevarul in toata plinatatea sa prin Biserica. Nu exista nici o situatie reala, oricit de indepartat si de opus Bisericii cineva s-ar putea afla din care Domnul, Cel Care doreste ca toti sa fie mintuiti si sa ajunga sa cunoasca adevarul, sa nu poata fi salvat daca acela cauta cu sinceritate. Asa ca pentru intrebarea “De ce este cel ignorant pedepsit?” raspunsul, dupa Sf. Teofilact din Ohrid este: “Pentru ca atunci cind el putea sa afle n-a vrut sa o faca si si-a fost cauza propriei ignorante din lene” (Sf. Teofilact, Explicatie la Evanghelia dupa Sf. Luca 12:47-48).
  #4  
Vechi 11.06.2010, 03:47:40
orthodoxia.i.thanatos orthodoxia.i.thanatos is offline
Banned
 
Data înregistrării: 09.05.2009
Religia: Ortodox
Mesaje: 721
Implicit Partea a III-a

Dar ce se intimpla daca un pagin sau un eretic n-a cunoscut niciodata adevarul sau Biserica sau a intilnit numai reprezentanti pacatosi sau ignoranti ai Bisericii? Putem spune despre unul ca acela ca este orb si ignorant si, prin urmare, care nu pacatuieste?

Totul depinde de natura si de nivelul de ignoranta. Exista ignoranta voluntara si exista ignoranta involuntara. Daca n-ar exista ignoranta involuntara, Domnul nu ar fi spus de pe Cruce: “Parinte, iarta-le lor, ca nu stiu ce fac” (Luca 23:34). Iar rugamintea Sa a fost ascultata pentru ca in ziua Cincizecimii Petru i-a indemnat pe evrei sa se pocaiasca zicind: “stiu ca din nestiinta ati facut rau” (Fapte 3:17), dupa care mii s-au pocait si botezat. La fel si Apostolul Pavel zice: “am fost miluit, caci in necredinta mea, am lucrat din nestiinta” (1 Timotei 1:13). Numai ca, te rog sa observi, au raspuns adevarului atunci cind le-a fost prezentat, de unde rezulta ca ignoranta lor a fost involuntara si, prin urmare, scuzabila.

De cealalta parte exista impietrire a inimii care il opreste pe om sa raspunda la semnele pe care Dumnezeu le face cu privire la adevarul Sau, semne exterioare si indemn inauntrul fiintei. Aceasta este ignoranta voluntara. Oamenii care sint impietriti in acest fel nu cunosc adevarul din cauza ca nu vor sa il cunoasca. Acest refuz incapatinat este ceea ce Domnul numeste “hula impotriva Duhului” (Matei 12:32) care nu va fi ieratata nici in veacul de apoi.

De ce nu poate fi iertata?

Fiindca iertarea se da celui care se pocaieste, iar primirea canonului este recunoastere a adevarului despre sine. Totusi, daca omul refuza sa priveasca adevarul si lupta activ impotriva lui in sufletul sau, atunci el nu se poate pocai si, ca atare, nu poate fi iertat. Luptind impotriva adevarului omul lupta impotriva Duhului Sfint al Adevarului, care duce la tot adevarul (Ioan 16:13). Se poate intimpla ca un om sa greseasca in mod sincer cu privire la Hristos pentru o vreme, ceea ce i se poate ierta, asa cum i s-a iertat si Apostolului Pavel, dar daca la ignoranta se adauga refuzul de a asculta indemnul la adevar care ii este implantat in suflet de catre Duhul adevarului, atunci nu mai exista speranta. Deci, paginul care ramine in mod incapatinat in paginism in ciuda invataturii Bisericii celei Una, Sfinta, Soborniceasca si Apostolica huleste impotriva Duhului adevarului si nu poate fi mintuit.

Si chiar nu exista speranta pentru eretic?

Atita timp cit exista viata, exista si speranta. Sint multe exemple de oameni care au ramas in erezie intreaga lor viata si s-au convertit la adevar chiar inaintea mortii. Nu exista speranta doar pentru cei care nu iubesc adevarul. Pe asemenea oameni Domnul nu-i va calauzi inspre adevarul Sau pentru ca aceia nu si-l doresc. Mai degraba ii va lasa sa fie inselati de Antihrist “10. fiindca ei n-au primit iubirea adevarului, ca ei sa se mantuiasca. 11. Si de aceea, Dumnezeu le trimite o lucrare de amagire, ca ei sa creada minciuni, 12. Ca sa fie osanditi toti cei ce n-au crezut adevarul, ci le-a placut nedreptatea” (2 Tesalonieni 2).

Foarte bine, dar tot nu sint convins ca Biserica ta este Biserica Adevarata. De fapt, in general, nu imi place acest concept de “Biserica cea Una si Adevarata”. Dupa mine, prea aduce a bigotism si intoleranta.

Stii ca toleranta nu este o virtute crestineasca?! Dragostea este.

Ma uimesti! Nu este toleranta o forma de iubire? Si nu este tot ce-i ura nepermis crestinului?

Nu. Domnul Dumnezeu nostru este un Dumnezeu fierbinte. El asteapta ardoare de la noi – ardoare pentru ceea ce-i bun si ura pentru ceea ce-i rau. “Cei ce iubiti pe Domnul, urati raul” (Psalmi 96:10). Cea ce El uraste cel mai mult este lipsa de ardoare: “15. Stiu faptele tale; ca nu esti nici rece, nici fierbinte. O, de ai fi rece sau fierbinte! 16. Astfel, fiindca esti caldicel - nici fierbinte, nici rece - am sa te vars din gura Mea” … asa ca “sarguieste dar si te pocaieste” (Apocalipsa 3:15-16,19). Sf Grigore din Nyssa a scris astfel: “Cel ce face legea vietii ne-a indreptatit la un singur fel de ura. Vreau sa spun aceea fata de sarpe, si pentru nimic altceva nu sintem ingaduiti sa ne exercitam aceasta insusire de a uri, ci doar ca resursa impotriva raului” (Sf. Grigore de Nyssa, Scrisoarea a VII-a catre Eustathia, Ambrosia and Basilissa).

Si totusi asta inseamna ca nu ne este permis sa urim fiintele umane. Nu trebuie sa urim pacatul si sa iubim pacatosul? Asta este exact genul de invatatura care duce la arderea ereticilor pe rug!

Nu. Nici Sf Grigore si nici un alt sfint al Bisericii Ortodoxe despre care stiu nu indeamna la persecutarea oamenilor pentru convingerile lor religioase. Dragostea crestineasca detesta folosirea violentei ca mijloc de convingere, dar nu merge la cealalta extrema incetind sa incerce sa convinga. Iar daca aceia persista in invataturile lor mincinoase, nici nu are retinere in a-i proteja pe altii de influenta lor! Daca iubim pacatosul si urim pacatul, atunci trebuie sa facem tot ce ne sta in putinta sa-l scapam de la acel pacat si sa-i ferim pe ceialalti de la acesta.

Cred ca asta este tipul de bigotism care vine din credinta ca te afli in “Biserica cea Una si Adevarata”. Asta este sursa persecutiei religioase, a Inchizitiei etc.

Cauza persecutiei religioase nu este pretentia de a poseda adevarul, ceea ce toti oamenii cu ratiune care mediteaza la credinta lor pretind, ci pasiunile omenesti.

Ce parere ai despre Ivan cel Groaznic? Sau despre majoritatea imparatilor ortodocsi? Nu au discriminat ei ereziile?

Biserica l-a excomunicat pe Ivan, care a fost mai degraba prigonitor al ortodocsilor decit un instrument al persecutiei lor impotriva altora. Iar in ceea ce-i priveste pe imparatii care au discriminat ereziile, sint cu totul de acord cu ei. Ar fi irational sa pui adevarul si minciuna pe picior de egalitate. Sf. Teodosie de la Lavra Pesterilor din Kiev, unul dintre cei mai mari sfinti care au trait vreodata, a spus ca prin cinstirea credintei altora necinstim credinta noastra. Scolile din zilele noastre trateaza cu aceeasi importanta teoriile lui Ptolemeu, Newton sau Einstein? Bineinteles ca nu!

Asta-i altceva! Acolo discutam despre fapte stiintifice!

Eu nu vad nici o diferenta in principiu. Deviza nostra este: spune adevarul intotdeauna, respinge minciuna intotdeauna. Daca oamenii de stiinta fac asta in domeniul lor, unde nu exista certitudine, iar “faptele” sint in mod constant disputate de cei care le investigheaza mai tirziu, de ce nu am face-o noi in domeniul incomparabil mai important si mai inalt al credintei religioase ale carei fapte de netagaduit ne-au fost comunicate de Adevarul Insusi? Avem multe “semne doveditoare” cu privire la Inviere (Fapte 1:3), iar Sf. Pavel a spus: “n-am primit-o [Evanghelia] de la om, nici n-am invatat-o, ci prin descoperirea lui Iisus Hristos” (Galateni 1:12).

Si ce se intimpla daca toata lumea pretinde ca a primit relevatie de la Dumnezeu?

Atunci trebuie sa verifici cu rabdare cine spune adevarul si cine a fost inselat de “parintele minciunii”. Asa cum oamenii de stiinta au metode cu care compara diferitele ipoteze si hotarasc care (daca exista vreuna) este cea corecta, tot asa si noi crestinii ortodocsi avem metode cu care sa stabilim ce este adevarat si ce este minciuna in domeniul religios. Si tot asa cum oamenii de stiinta nu vor accepta niciodata ca poate exista mai mult decit o singura explicatie adevarata pentru un singur fenomen empiric, la fel nici noi nu vom primi vreodata ca poate exista mai mult decit un singur adevar religios.

Nu s-ar putea intimpla ca fiecare credinta religioasa sa detina parte a adevarului?

Nu. Adevarul este Unul si ne-a fost relevat de Adevarul Insusi: “Un Domn, o credinta, un botez” (Efeseni 4:5).

Deci nu exista deloc adevar in religiile necrestine?

Nu am spus asta. Lui Satan ii place sa se arate in chip de inger de lumina (2 Corinteni 11:14). El amesteca nedreptatea cu adevarul (Romani 1:18) si asa, cu momeala unor idei ce par drepte, ca “iubire”, “pace”, “libertate”, care interpretate corect sint cu adevarat bunuri de la Dumnezeu, el ii amageste pe oameni catre abisul de minciuna. Exista o singura religie care contine “adevarul, tot adevarul si nimic altceva decit adevarul”. Toate celelalte religii fiind ca si parazitare la Unicul Adevar contin adevaruri partiale, dar transforma chiar si aceste adevaruri partiale in miciuna prin asociere cu minciuna, asa cum si o doza mica de otrava introdusa intr-o bucata de piine face otravitoare toata acea bucata de piine.
  #5  
Vechi 11.06.2010, 03:49:59
orthodoxia.i.thanatos orthodoxia.i.thanatos is offline
Banned
 
Data înregistrării: 09.05.2009
Religia: Ortodox
Mesaje: 721
Implicit Ultima parte

Deci exista adevaruri partiale in alte religii, dar nu si mintuire?

Corect, pentru ca asa cum si Sf. Petru a spus despre Hristos: “Si intru nimeni altul nu este mantuirea, caci nu este sub cer nici un alt nume, dat intre oameni, in care trebuie sa ne mantuim noi” (Fapte 4:12)

Ce crezi despre musulmani si evrei? Nu cred si ei in acelasi Dumnezeu, Dumnezeul lui Avraam, stramosul lor comun?

Domnul le-a spus evreilor: “Daca ati fi fiii lui Avraam, ati face faptele lui Avraam” (Ioan 8:39), iar Sf. Pavel a zil si el: “Sa stiti, deci, ca cei ce sunt din credinta, acestia sunt fii ai lui Avraam” (Galateni 3:7). Dumnezeul lui Avraam este Dumnezeul Domnului nostru Iisus Hristos. Avraam isusi a anticipat Venirea lui Hristos in carne: “Avraam, parintele vostru, a fost bucuros sa vada ziua Mea si a vazut-o si s-a bucurat” (Ioan 8:56).

Foarte bine, dar evreii si mahomedanii nu cred si ei in Dumnezeul Vechiului Testament, Care este Tatal Domnului nostru Iisus Hristos?

Noi credem ca majoritatea teofaniilor din Vechiul Testament au fost in fapt aparitii ale lui Dumnezeu Fiul si nu ale lui Dumnezeu Tatal. Contrar credintei Martorilor lui Iehova, Iehova Vechiului Testament este Hristos insusi. Moise si Ilie s-au aratat impreuna cu Hristos la Schimbarea la Fata ca sa stim ca El a fost Cel care le-a aparut in nor si in foc si in liniste, vocea constiintei, Acela Care este Dumnezeul Legii si al Prorocilor.

In orice caz, din moment ce Dumnezeu este o trinitate de Persoane este imposibil sa crezi cu dreptate intr-Una dintre Persoane si nu si in Celelalte pentru ca “Oricine tagaduieste pe Fiul, n'are pe Tatal” (1 Ioan 2:23).

Dar mahomedanii nu cred si ei in Hristos in felul lor?

Ei cred ca El este un profet care va veni sa judece lumea, dar ei nu cred in Dumnezeirea Sa si nici in Crucea Sa si Inviere – dogma centrala a credintei noastre. Mai mult decit atita, ei cred in profetul mincinos Mahomed care contrazice invataturile lui Hristos in multe aspecte. Daca ar crede cu adevarat in Hristos, atunci n-ar urma invataturile lui Mahomed in loc de cele ale lui Hristos.

Dar nu sint evreii poporul ales?

Ei au fost poporul ales, dar Dumnezeu i-a respins pentru necredinta lor si i-a imprastiat pe fata intregului pamint si a ales neamurile care au crezut in locul lor.

Dar religia Vechiului Testament a fost religia cea adevarata, nu-i asa? Si daca ei practica acea religie nu inseamna ca sint si credinciosi adevarati?

Religia Vechiului Testament a fost prevestire adevarata si pregatire pentru primirea Adevarului complet prin Iisus Hristos. Dar odata ce Adevarul s-a relevat in totalitate nu se cuvine sa ne limitam la prevestire. Intr-adevar, a confunda prevestirea cu Adevarul Insusi este o halucinatie grava. In orice caz, evreii nu practica religia Vechiului Testament.

Nu mai spune! Bineinteles ca o practica!

Odata cu darimarea Templului in 70 A.D evreilor le-a devenit imposibil sa indeplineasca principala porunca a acelei religii, sa se inchine lui Dumnezeu si sa faca sacrificii in Templu de trei ori pe an, la Pasti (sarbatoarea azimilor), Cincizecime (sarbatoarea saptaminilor) si la sarbatoarea corturilor. Si s-a implinit profetia Prorocului Oseea: “zile fara de numar fiii lui Israel vor ramane fara rege, fara capetenie, fara jertfa, fara stalp de aducere aminte, fara efod si fara terafimi” (Oseea 3:4).

Si-atunci care este religia lor?

In orice caz nu religia Vechiului Testament, ci religia fariseilor pe care Hristos a respins-o ca fiind numai “traditii ale oamenilor”. Legatura acesteia cu Vechiul Testament este lipsita de consistenta. Cartea lor Sfinta nu este cu adevarat Sfintele Scripturi ale Vechiului Testament, ci Talmudul, o colectie de invataturi de-ale fariseilor.

Si ce sustin acele invataturi?

Ura dusa in extrem fata de Hristos si crestini. Nu nu mai ca Talmudul neaga Dumnezeirea si Invierea lui Hristos, dar il prezinta ca pe un vrajitor si bastard, fiul unui soldat roman cu numele Panthera si al unei femei necurate. Mai mult decit atita, pretind un standard dublu de moralitate, unul fata de evrei si unul complet diferit fata de goyim, neamurile, carora nici macar nu li se recunoste demnitatea de fiinte umane complete.

Dar asta nu inseamna antisemitism?

Antisemitismul ca ura fata de toti evreii este fara indoiala contrar Evangheliei crestine. Crestinii nu pot fi de acord cu cruzimile perpetrate impotriva lor (nu vorbesc despre discriminare impotriva invataturii lor, ci despre violenta fizica indreptata impotriva persoanelor lor) de-a lungul secolelor. Dar admitind asta nu inseamna ca crestinii trebuie sa participe la campania de spalare de creiere pe care evreii continua sa o desfasoare de aproape un secol atit in domeniile religioase, cit si in cele seculare. Asa cum Scripturile arata cit se poate de clar, evreii l-au omorit pe Hristos, patindu-se astfel cu singele Lui, si ei, si copiii lor. Nici ura lor fata de Hristos si crestini nu s-a domolit de-a lungul secolelor – antisemitismul este in mare masura o reactie a crestinilor si a neamurilor fata de invatatura anti-neamuri propovaduita de Talmud care aproba tot soiul de ticalosii impotriva neamurilor, incusiv crima si camataria. In mod constant traditia Bisericii cu privire la Antihrist a fost ca acela va fi un evreu care va stapini din Ierusalim intr-un stat Israel reinstaurat…

Dar nu trebuie noi sa-i iubim pe evrei, chiar daca sint dusmanii nostri?

Ba da, trebuie sa ne iubim vrajmasii si sa ne rugam pentru ei, asa cum Hristos a poruncit. Trebuie sa ne rugam in mod deosebit ca ei sa se converteasca si sa se intoarca la Hristos, asa cum Sf. Pavel a prorocit ca se va intimpla in vremurile de pe urma. “Caci daca inlaturarea lor a adus impacarea lumii, ce va fi primirea lor la loc, daca nu o inviere din morti?” (Romani 11:15)

Ce spui are sens, dar am o obiectie fundamentala la tot ce ai zis.

Si care ar fi aceea?

Sustii ca ce mi-ai spus este Ortodoxia, dar eu stiu ca nu este deloc asa.

Ce vrei sa spui?

Ierarhii tai participa la miscarea ecumenista care este bazata pe principii complet opuse Ortodoxiei pe care o propovaduiesti

Sa stii ca ierarhii mei nu participa la miscarea ecumenista. Totusi, supozitia ta este legitima pentru ca acele organizatii largi si patriarhate care sint asociate in mintea lumii cu Ortodoxia, cum ar fi Patriarhia Ecumenica, Patriarhia Moscovei, Patriarhia Sirba, [Patriarhia Romana - nota trad.] etc partipa la miscarea ecumenista, dar noi nu sintem in comuniune cu ei pentru ca aceia au tradat Ortodoxia.

Cum poti sa spui ca liderii Ortodoxiei au tradat Ortodoxia? E ca si cum ai spune ca Papa a tradat Catolicismul!

Si chiar l-a tradat! Papa a fost acela care in a doua jumatate a secolului al XI-lea a tradat Catolicismul Ortodox si Biserica Catolica Ortodoxa transformind-o – sau, mai degraba, acea parte a ei care i s-a supus – in ceva complet diferit: Biserica romano - (pseudo-) catolica. In secolul al XX-lea, in mod similar, liderii Bisericilor Ortodoxe oficiale au tradat Ortodoxia transformind-o in altceva, in “Ortodoxie Lumeasca” sau “Ortodoxie Ecumenista”.

Gindeste-te ca asa cum “nu cel ce se arata pe din afara e iudeu” (Romani 2:28), ci doar acela care apartine “Israelului lui Dumnezeu” (Galateni 6:16), adica Bisericii lui Hristos, tot asa nici cel care se arata pe din afara e ortodox, ci numai acela care marturiseste Ortodoxia in cuvint si fapta. Din fericire, exista crestini ortodocsi care sint intr-adevar asa, si nu numai in aparenta, si care s-au separat de apostazia celor multi. Acestia, oricit de putini ar fi sau vor ramine, alcatuiesc acea Biserica pe care portile iadului nu o vor cuceri (Matei 16:18) si sint cei despre care Domnul Bisericii a spus: “Nu te teme, turma mica, pentru ca Tatal vostru a binevoit sa va dea voua imparatia” (Luca 12:32).

Ma bucur sa aud asta. Cuvintele tale m-au convins, dar incepusem sa cred ca nimeni nu mai practica acel adevar in care m-ai facut sa cred.

Bine ai venit la Credinta lui Hristos, frate! Si sa nu-ti fie frica: oricit de mica s-ar face Biserica pe pamint, Biserica din Ceruri creste tot mai mult si pina la sfirsitul Lumii pentru ca “22. v-ati apropiat de muntele Sion si de cetatea Dumnezeului celui viu, de Ierusalimul cel ceresc si de zeci de mii de ingeri, in adunare sarbatoreasca, 23. Si de Biserica celor intai nascuti, care sunt scrisi in ceruri si de Dumnezeu, Judecatorul tuturor, si de duhurile dreptilor celor desavarsiti, 24. Si de Iisus, Mijlocitorul noului testament, si de sangele stropirii care graieste mai bine decat al lui Abel…” (Evrei 12).
  #6  
Vechi 21.06.2010, 12:27:06
sherlock_holmes sherlock_holmes is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 23.07.2008
Locație: commonwealth
Religia: Ortodox
Mesaje: 386
Implicit

Citat:
În prealabil postat de orthodoxia.i.thanatos Vezi mesajul
Deci exista adevaruri partiale in alte religii, dar nu si mintuire?

Corect, pentru ca asa cum si Sf. Petru a spus despre Hristos: “Si intru nimeni altul nu este mantuirea, caci nu este sub cer nici un alt nume, dat intre oameni, in care trebuie sa ne mantuim noi” (Fapte 4:12)

Ce crezi despre musulmani si evrei? Nu cred si ei in acelasi Dumnezeu, Dumnezeul lui Avraam, stramosul lor comun?

Domnul le-a spus evreilor: “Daca ati fi fiii lui Avraam, ati face faptele lui Avraam” (Ioan 8:39), iar Sf. Pavel a zil si el: “Sa stiti, deci, ca cei ce sunt din credinta, acestia sunt fii ai lui Avraam” (Galateni 3:7). Dumnezeul lui Avraam este Dumnezeul Domnului nostru Iisus Hristos. Avraam isusi a anticipat Venirea lui Hristos in carne: “Avraam, parintele vostru, a fost bucuros sa vada ziua Mea si a vazut-o si s-a bucurat” (Ioan 8:56).

Foarte bine, dar evreii si mahomedanii nu cred si ei in Dumnezeul Vechiului Testament, Care este Tatal Domnului nostru Iisus Hristos?

Noi credem ca majoritatea teofaniilor din Vechiul Testament au fost in fapt aparitii ale lui Dumnezeu Fiul si nu ale lui Dumnezeu Tatal. Contrar credintei Martorilor lui Iehova, Iehova Vechiului Testament este Hristos insusi. Moise si Ilie s-au aratat impreuna cu Hristos la Schimbarea la Fata ca sa stim ca El a fost Cel care le-a aparut in nor si in foc si in liniste, vocea constiintei, Acela Care este Dumnezeul Legii si al Prorocilor.

In orice caz, din moment ce Dumnezeu este o trinitate de Persoane este imposibil sa crezi cu dreptate intr-Una dintre Persoane si nu si in Celelalte pentru ca “Oricine tagaduieste pe Fiul, n'are pe Tatal” (1 Ioan 2:23).

Dar mahomedanii nu cred si ei in Hristos in felul lor?

Ei cred ca El este un profet care va veni sa judece lumea, dar ei nu cred in Dumnezeirea Sa si nici in Crucea Sa si Inviere – dogma centrala a credintei noastre. Mai mult decit atita, ei cred in profetul mincinos Mahomed care contrazice invataturile lui Hristos in multe aspecte. Daca ar crede cu adevarat in Hristos, atunci n-ar urma invataturile lui Mahomed in loc de cele ale lui Hristos.

Dar nu sint evreii poporul ales?

Ei au fost poporul ales, dar Dumnezeu i-a respins pentru necredinta lor si i-a imprastiat pe fata intregului pamint si a ales neamurile care au crezut in locul lor.

Dar religia Vechiului Testament a fost religia cea adevarata, nu-i asa? Si daca ei practica acea religie nu inseamna ca sint si credinciosi adevarati?

Religia Vechiului Testament a fost prevestire adevarata si pregatire pentru primirea Adevarului complet prin Iisus Hristos. Dar odata ce Adevarul s-a relevat in totalitate nu se cuvine sa ne limitam la prevestire. Intr-adevar, a confunda prevestirea cu Adevarul Insusi este o halucinatie grava. In orice caz, evreii nu practica religia Vechiului Testament.

Nu mai spune! Bineinteles ca o practica!

Odata cu darimarea Templului in 70 A.D evreilor le-a devenit imposibil sa indeplineasca principala porunca a acelei religii, sa se inchine lui Dumnezeu si sa faca sacrificii in Templu de trei ori pe an, la Pasti (sarbatoarea azimilor), Cincizecime (sarbatoarea saptaminilor) si la sarbatoarea corturilor. Si s-a implinit profetia Prorocului Oseea: “zile fara de numar fiii lui Israel vor ramane fara rege, fara capetenie, fara jertfa, fara stalp de aducere aminte, fara efod si fara terafimi” (Oseea 3:4).

Si-atunci care este religia lor?

In orice caz nu religia Vechiului Testament, ci religia fariseilor pe care Hristos a respins-o ca fiind numai “traditii ale oamenilor”. Legatura acesteia cu Vechiul Testament este lipsita de consistenta. Cartea lor Sfinta nu este cu adevarat Sfintele Scripturi ale Vechiului Testament, ci Talmudul, o colectie de invataturi de-ale fariseilor.

Si ce sustin acele invataturi?

Ura dusa in extrem fata de Hristos si crestini. Nu nu mai ca Talmudul neaga Dumnezeirea si Invierea lui Hristos, dar il prezinta ca pe un vrajitor si bastard, fiul unui soldat roman cu numele Panthera si al unei femei necurate. Mai mult decit atita, pretind un standard dublu de moralitate, unul fata de evrei si unul complet diferit fata de goyim, neamurile, carora nici macar nu li se recunoste demnitatea de fiinte umane complete.

Dar asta nu inseamna antisemitism?

Antisemitismul ca ura fata de toti evreii este fara indoiala contrar Evangheliei crestine. Crestinii nu pot fi de acord cu cruzimile perpetrate impotriva lor (nu vorbesc despre discriminare impotriva invataturii lor, ci despre violenta fizica indreptata impotriva persoanelor lor) de-a lungul secolelor. Dar admitind asta nu inseamna ca crestinii trebuie sa participe la campania de spalare de creiere pe care evreii continua sa o desfasoare de aproape un secol atit in domeniile religioase, cit si in cele seculare. Asa cum Scripturile arata cit se poate de clar, evreii l-au omorit pe Hristos, patindu-se astfel cu singele Lui, si ei, si copiii lor. Nici ura lor fata de Hristos si crestini nu s-a domolit de-a lungul secolelor – antisemitismul este in mare masura o reactie a crestinilor si a neamurilor fata de invatatura anti-neamuri propovaduita de Talmud care aproba tot soiul de ticalosii impotriva neamurilor, incusiv crima si camataria. In mod constant traditia Bisericii cu privire la Antihrist a fost ca acela va fi un evreu care va stapini din Ierusalim intr-un stat Israel reinstaurat…

Dar nu trebuie noi sa-i iubim pe evrei, chiar daca sint dusmanii nostri?

Ba da, trebuie sa ne iubim vrajmasii si sa ne rugam pentru ei, asa cum Hristos a poruncit. Trebuie sa ne rugam in mod deosebit ca ei sa se converteasca si sa se intoarca la Hristos, asa cum Sf. Pavel a prorocit ca se va intimpla in vremurile de pe urma. “Caci daca inlaturarea lor a adus impacarea lumii, ce va fi primirea lor la loc, daca nu o inviere din morti?” (Romani 11:15)

Ce spui are sens, dar am o obiectie fundamentala la tot ce ai zis.

Si care ar fi aceea?

Sustii ca ce mi-ai spus este Ortodoxia, dar eu stiu ca nu este deloc asa.

Ce vrei sa spui?

Ierarhii tai participa la miscarea ecumenista care este bazata pe principii complet opuse Ortodoxiei pe care o propovaduiesti

Sa stii ca ierarhii mei nu participa la miscarea ecumenista. Totusi, supozitia ta este legitima pentru ca acele organizatii largi si patriarhate care sint asociate in mintea lumii cu Ortodoxia, cum ar fi Patriarhia Ecumenica, Patriarhia Moscovei, Patriarhia Sirba, [Patriarhia Romana - nota trad.] etc partipa la miscarea ecumenista, dar noi nu sintem in comuniune cu ei pentru ca aceia au tradat Ortodoxia.

Cum poti sa spui ca liderii Ortodoxiei au tradat Ortodoxia? E ca si cum ai spune ca Papa a tradat Catolicismul!

Si chiar l-a tradat! Papa a fost acela care in a doua jumatate a secolului al XI-lea a tradat Catolicismul Ortodox si Biserica Catolica Ortodoxa transformind-o – sau, mai degraba, acea parte a ei care i s-a supus – in ceva complet diferit: Biserica romano - (pseudo-) catolica. In secolul al XX-lea, in mod similar, liderii Bisericilor Ortodoxe oficiale au tradat Ortodoxia transformind-o in altceva, in “Ortodoxie Lumeasca” sau “Ortodoxie Ecumenista”.

Gindeste-te ca asa cum “nu cel ce se arata pe din afara e iudeu” (Romani 2:28), ci doar acela care apartine “Israelului lui Dumnezeu” (Galateni 6:16), adica Bisericii lui Hristos, tot asa nici cel care se arata pe din afara e ortodox, ci numai acela care marturiseste Ortodoxia in cuvint si fapta. Din fericire, exista crestini ortodocsi care sint intr-adevar asa, si nu numai in aparenta, si care s-au separat de apostazia celor multi. Acestia, oricit de putini ar fi sau vor ramine, alcatuiesc acea Biserica pe care portile iadului nu o vor cuceri (Matei 16:18) si sint cei despre care Domnul Bisericii a spus: “Nu te teme, turma mica, pentru ca Tatal vostru a binevoit sa va dea voua imparatia” (Luca 12:32).

Ma bucur sa aud asta. Cuvintele tale m-au convins, dar incepusem sa cred ca nimeni nu mai practica acel adevar in care m-ai facut sa cred.

Bine ai venit la Credinta lui Hristos, frate! Si sa nu-ti fie frica: oricit de mica s-ar face Biserica pe pamint, Biserica din Ceruri creste tot mai mult si pina la sfirsitul Lumii pentru ca “22. v-ati apropiat de muntele Sion si de cetatea Dumnezeului celui viu, de Ierusalimul cel ceresc si de zeci de mii de ingeri, in adunare sarbatoreasca, 23. Si de Biserica celor intai nascuti, care sunt scrisi in ceruri si de Dumnezeu, Judecatorul tuturor, si de duhurile dreptilor celor desavarsiti, 24. Si de Iisus, Mijlocitorul noului testament, si de sangele stropirii care graieste mai bine decat al lui Abel…” (Evrei 12).
Finis coronat opus!...in stil calendaristic.

Voi sinteti putini,nu turma mica!

Curios,dar si tu ai luat pauza exact ca Danion Vasile,aproape 2 luni si ceva,si in aceeasi perioada,oricum,le vede Dumnezeu pe toate.
__________________
Singura dragoste adevarata este cea care încredinteaza aproapelui viata vesnica! Sfintul Iustin Popovici
Subiect închis

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Crestin sau Ortodox catehumen Biserica Ortodoxa in relatia cu alte confesiuni 109 20.01.2014 13:21:02
Casatoria intre o musulmanca si un crestin ortodox Shalom Nunta 37 06.12.2012 14:34:40
cantece crestin-ortodoxe in araba si aramaica alexandra28again Muzica Bisericeasca 1 10.07.2008 13:34:00