Cum treci de depresie cu ajutorul rugaciunii

[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de negruta

Ba dimpotriva, ii multumesc lui Dumnezeu ca m-a adus la biserica!

Mulţumeşte-I, mulţumeşte-I, cum altfel?
Dar fă-ţi tratamentul, dacă tot ai ajuns în Bolniţă.
Oare, când erai în halul în care erai (aşa cum zici că a spus părintele) Dumnezeu te-a tocmit să vorbeşti de rău pe psihologi şi pe psihiatri?
Fă-ţi tratamentul sfânt al pocăinţei şi nimic altceva, că pentru asta te-a dus Dumnezeu în Biserica Lui!
Pentru început, poate că ar trebui să te abţii de la comentarii în domeniile unde nu ai căderea să emiţi judecăţi de valoare. Ar fi un prim semn de însănătoşire, cred.

P.S. Cât despre faptul că scrii despre un preot că ar fi afirmat acel lucru, greşeşti pe mai multe planuri simultan:
a) divulgi o opinie personală a preotului, fără a dovedi că ai consimţământul lui în prealabil; te arăţi indiscretă, slobodă la gură în chestiuni care ţin de taina relaţiei duhovniceşti; prin asta rişti în primul rând să pierzi darul chemării în Biserică.
b) pui pe părinte (cum dealtfel ai mai făcut şi în alte postări pe alt topic) într-o postură negativă; aici în conflict cu specialiştii din domeniul laic al tulburărilor sufleteşti; prin aceasta aduci duh de dezbinare între laicat şi Biserică, lucru deloc creştinesc, deloc folositor.
c) loveşti în imaginea psihologului şi a psihiatrului folosindu-te ca argument (perfid?) de presupusa autoritate a părintelui în chestiuni care nu îl privesc, de fapt - deoarece preotul nu are menirea de a evalua terapia psihologică ci doar pe aceea de a păstori duhovniceşte pe credincioşi.
d) arăţi lipsă de cunoştinţe şi de discernământ în chestiuni pe care le abordează cu prudenţă cei mai buni terapeuţi care sunt totodată şi credincioşi creştini sau chiar preoţi - anume, în domeniul fin şi complex al aşazisei psihoterapii ortodoxe.
Poate ar fi cazul să iei aminte şi să-ţi smereşti puţin mintea şi vorba.