Saracie vs bogatie

[sofiaiuga]

În prealabil postat de bmd

:)Acum in scurt timp o sa ne convingem fiecare daca am avut sau nu dreptate. Pacat ca-i prea tirziu sa mai putem repara ceva...........

necazurile ni le da DUMNEZEU ca sa ne salveze sufletul prin intoarcerea la credinta in EL.asa ca nu ai pierdut decit poate material dar ai cistigat spiritual ,ceea ce este de fapt cel mai important.CAUTATI MAI INAINTE IMPARATIA CERURILOR SI TOATE CELELALTE VI SE VOR ADAUGA VOUAne spune Mintuitorul in evanghelii. Ca dc. am facut invers nu e de mirare ca ceea ce am cistigat fara credinta pierdem ,dar iesim in cistig sufletesc,iar dupa aceea toate celelalte ni se vor adauga noua.Doamne ajuta!

În prealabil postat de mirelat

fratilor, ceea ce v-am cerut eu este sa nu va mai indreptatiti in a-i condamna pe bogati la iad, numai pentru ca sunt bogati. si, oricum, nu a voastra va fi Judecata, ci a lui Hristos, care sigur nu vede lucrurile atat de simplist.

Mirela, nu omul condamna pe alti oameni la iad. Era mai degraba un apel la cei bogati de a medita asupra banilor: oare ii folosesc cum trebuie, oare sunt manevrati de bani si pentru bani sunt in stare sa faca cine stie ce, oare dau milostenie, sau trec cu vederea pe cei care sunt saraci, etc. Intrebari pe care ar trebui sa ni le punem cu totii, caci nici unul dintre noi nu a depus votul saraciei. nici un bogat nu ajunge automat in iad, asa cum nici un sarac nu e sigur de locul lui in rai, caci cine stie din ce motive e el sarac; poate din lene, lipsa de curaj, etc.
Am auzit de o firma in SUA, care tot profitul il investeste in "oraselul" costruit pentru salariati cu toate facilitatile necesare, incat odata angajat la firma, nimeni nu mai vrea sa plece. Oare acest om bogat va ajunge si el in iad, doar pentru ca are succes si bani? sau va ajunge in rai ca si-a folosit banii cu folos?

[danut]

În prealabil postat de impact

Am deschis acest topic cu speranta ca vom gasi adevaratele valori ale acestei vieti.
Va invit sa va afisati opiniile si nu in ultimul rand apartenenta!


Binecuvantat este Dumnezeul nostru, totdeauna ............

Saracie versus Bogatie. Eu inclin spre o situatia de mijloc, desi nu pot spune ca imi dispalce bagatia. Dar dc as fii bogat as uita de Dumnezeu ,as lua o cale gresita, m-ar pasiona hainele ,banii etc. Pe cand dc as fi sarac as incepe sa fur, as tanji dupa o situatie materiala buna. Deci consider ca calea de mijloc nici bagat dar nici sarac este ideal apentru mine.

[windorin]

Sfantul Ioan Carpathiul spune: "Saracia il va imbratisa doar pe cel care fuge de ea."

Iar Sfantul Ioan Gura de Aur, in "Omilii la Matei", vorbind despre saracie si bogatie, aduce aminte de cei trei tineri din cuptorul cel de foc. El spune: "Aceia erau in cuptor dar nu ardeau, iar cei de langa ei, care auncau lemne pe foc, au fost cuprinsi de flacari si au ars. Tot asa, cei saraci se afla in cuptorul saraciei, iar noi, ca sa nu ardem, se cade sa coboram langa ei, ca fiind impreuna cu ei, sa nu ardem. Daca vom sta departe de ei, flacarile se vor arunca asupra noastra si vom arde."

Saracia este o cruce mai puternica decat puterile omului singur, insa ceva usor de dus, atunci cand mangaierea data de prezenta lui Dumnezeu nu lipseste aceluia.

[sophia]

Calea de mijloc si cumpatarea e cea mai potrivita.
Din pacate azi avem nevoie de tot mai multi bani pentru a subzista.
Dumnezeu si credinta de ajuta, dar trebuie sa avem sa platim casa, intretinere, haine, mancare, scoala, etc. Strictul necesar pentru o viata normala si demna.
Viata este grea, preturile mari.
Si bisericile si preotii au nevoie de bani ca sa existe.

[Marius22]

Saracia materiala din viata aceasta nu este nicidecum singurul aspect care sa ne poata garanta "bogatia" din veacul viitor. Numai bogatia vietii virtuoase, agonisita in Hristos, inca de aici, se constituie in "comoara cea din cer", pe care "furul si molia nu o strica".

[Kyrie Eleison]

"Iar Iisus a zis ucenicilor Săi: Adevărat zic vouă că un bogat cu greu va intra în împărăţia cerurilor. Şi iarăşi zic vouă că mai lesne este să treacă cămila prin urechile acului, decât să intre un bogat în împărăţia lui Dumnezeu." (Matei 19:23-24)

Cred ca textul evanghelic trebuie interpretat in sensul ca bogatia materiala "ne obliga" spiritual la bogatie de milostenii. "In dar ati luat, in dar sa dati!". Faptul ca unii dintre noi avem mare rodnicie de lucruri lumesti atrage dupa sine "obligatia" de a imparti din ele celor ce nu au. Ne putem gandi ca aceasta "obligatie" ii incumba oricarui crestin, insa cu atat mai mult unuia care poate darui inzecit mai mult din ale sale, decat unuia care supravietuieste cu o bruma de avere materiala.
In acelasi timp, nu cred ca starea de fapt de a avea bogatie pamanteasca este cea care ne indeparteaza de mantuire si cred ca aceasta interpretare consuna cu mesajul evanghelic. Mantuitorul Hristos nu a condamnat eo ipso starea de bogatie, ci starea de alienare duhovniceasca fata de Dumnezeu pe care aceasta o creeaza adesea. Dimpotriva, daca ne straduim cu sarguinta, averea materiala poate fi un vector spre mantuire, atunci cand o folosim pentru a infaptui actiuni caritabile, filantropice, umanitare de mare insemnatate pentru semenii nostri.

Doamne miluieste!

[George.m]

O ispita serioasa a celui bogat e aceea de a-si lipi inima de averea lui; bogatul poate fi mai lesne inghitit de lume decat cel sarac; daca nu vegheaza cum se cuvine, bogatia il poate duce la impietrire. Sau, mai bine zis, pentru cel bogat, pericolul de a deveni trup mai mare decat pentru sarac.

Desigur, nici saracia luata in sine nu e un bilet de intare in rai. Nu necazurile sunt mantuitoare, ci suportarea lor cu inima smerita, fara vrasmasie fata de Dumnezeu. Rastigniti, alaturi de Hristos, erau doi talhari, ce patimeau chinuri groaznice, pe care cuvintele nu le pot reda cum se cuvine. Dar, dintre acestia, unul singur merge in rai - cel ce a incetat sa-I fie potrivnic lui Hristos.