Adventistii neaga viata sufletului dupa moarte

[Cristian_S]

Sufletul si trupul sunt diferite intre ele, trupul este viu atat timp cat are suflet. Nu sufletul traieste prin trup, ci trupul traieste prin suflet. Sufletul este viata care are constiinta, trupul este doar un purtator al sufletului pt perioada randuita de Dumnezeu.

[tricesimusseptimus]

În prealabil postat de Cristian_S

Sufletul si trupul sunt diferite intre ele, trupul este viu atat timp cat are suflet.

Vedeţi? Aceeaşi confuzie produsă de dualismul trup-suflet al filosofiei greceşti.
Sufletul este viu atâta timp cât are suflarea de viaţă de la Dumnezeu.

[tricesimusseptimus]

Până acuma m-am concentrat asupra aspectelor legate de modul în care Dumnezeu a creat omul şi animalele şi am ajuns la concluzia că omul este un suflet viu şi nu este înzestrat cu o entitate care poate trăi conştient după moartea lui. De asemenea am putut vedea că prin suflet evrei înţelegeau nu numai persoana, (sufletul viu), ci ei defineau sufletul ca loc al emoţiilor şi al stărilor sufleteşti. Această gândire holistică diferă foarte mult de gândirea dualistă greacă despre care vă tot spun.

În continuare încerc să pătrund puţin mai adânc în gândirea holistică ebraică, fără a avea însă pretenţia că voi spune totul despre acest subiect.

Modul în care Scripturile evreieşti îl vedeau pe Dumnezeu, felul în care era privită natura omului şi lumea sunt foarte diferite de ceea ce putem găsi în cultura greacă. Credinţa fundamentală a evreilor că Dumnezeu este Creatorul nostru, că lumea şi oamenii sunt creaţia Lui, că omul a fost creat pentru a fi un suflet viu, este în opoziţie totală faţă de gândirea greacă care vede că lumea materială este o sferă a răului, iar trupul este o închisoare a sufletului. Pentru evrei Dumnezeu nu era doar o fiinţă supremă, ci era un Dumnezeu personal care Se descoperea omului, Dumnezeul evreilor nu era o fiinţă abstractă ci una care poate fi înţeleasă, urmată şi ascultată. Evrei îşi legau existenţa de existenţa lui Dumnezeu. El a fost cel care i-a creat şi El este cel ce le dă viaţă. Astfel, evreii se înţelegeau pe sine în lumina descoperirilor lui Dumnezeu.

Noi suntem din punct de vedere intelectual robi gândirii greceşti. Modul nostru de gândire este structurat practic pe tiparele lăsate de Aristotel, Platon, Socrate şi alţii. Şi este foarte dificil pentru noi să gândim diferit de cum am făcut-o până acuma, din acest motiv se şi lungeşte acest topic. Este dificil să scăpăm de aceste tipare şi să gândim în modul evreiesc. Dar, pentru subiectele care au de-a face cu Scriptura, aşa cum este şi cazul subiectului din aceast topic, trebuie să o facem, pentru că în această chestiune Scriptura are ultimul cuvânt, nu gândirea filosofilor greci!

Astfel trebuie să vedem cum mai era percepută natura umană în cultura evreilor. Să analizăm câteva aspecte legate de felul în care evreii înţelegeau rolul inimii în viaţa lor şi în relaţia cu Dumnezeu, iar apoi să identificăm locul spiritului în gândirea poporului evreu.

Am amintit că gândirea poporului evreu era concentrată în jurul învăţăturilor Scripturii şi relaţiei lor cu Dumnezeu. Creatorul l-a făcut pe om din ţărâna pământului (acum avea doar trupul), i-a suflat în nări suflare de viaţă şi trupul a devenit un suflet viu, un om, o persoană. După ce l-a creat pe om, Scriptura concluzionează că totul era bun. Aici se vede diferenţa între gândirea dualistă greacă asupra faptului că sufletul este în trup ca într-o închisoare şi cea ebraică, care vede în trupul din ţărână, animat de principiul de viaţă, un suflet viu. De asemenea Scripturile nu ne spun că trupul omului este rău, aşa cum susţine filosofia grecească a lui Platon (care susţinea ideea că materia este rea). În raportul Genezei toate erau bune, materia din care omul a fost făcut a fost bună, sufletul viu care a rezultat în urma primirii „suflării de viaţă” a fost bun. Ceva s-a stricat în momentul în care păcatul a pătruns în lume, o idee cu totul diferită de toate celelalte concepţii.

În Scripturile ebraice inima ocupă un loc foarte important. Ea este organul vieţii, iar pentru a descrie natura umană Scripturile ebraice folosesc foarte mult inima. Pentru evrei inima este locul în care se realizează legătura cu Dumnezeu, este izvorul de viaţă, este un leac pentru om dacă este „bună”, dacă nu, usucă oasele, este sursa energiilor fizice, emoţionale şi intelectuale. În ea se manifestă teama, fericirea, durerea. Ea determină caracterul şi personalitatea individului. Aceste trăsături ale inimi sunt foarte identice cu trăsăturile pe care Scripturile le alocă sufletului. Inima poate fi veselă, supărată, îngrijorată, curajoasă sau descurajată. Sufletul este neliniştit, are sentimente, urăşte sau iubeşte după caz, sufletul caută pe Domnul, tânjeşte de dor, se întristează, etc.
Alte caracteristici ale inimi sunt acelea în care inima este centrul inteligenţei, inima este ceea care caută ştiinţa, Solomon cere de la Dumnezeu o inimă capabilă să judece poporul. Cu inima o persoană gândeşte, caută, înţelege cunoaşte, meditează. Inima este centrul voinţei şi al vieţii morale. Ea poate plănui lucruri rele şi bune. Toate aceste caracteristici enumerate se regăsesc în Scripturi şi la suflet, şi la om.

Aceasta se datorează faptului că vederea ebraică asupra naturii omului era foarte diferită de cea grecească, cu care noi astăzi suntem obişnuiţi. Ceea ce se spune despre inimă se poate spune şi despre suflet. Scriptura nu face distincţii radicale între variatele aspecte care au legătură cu o individualitate. Faptul că multe din caracteristicile inimii se regăsesc la suflet nu trebuie să ne surprindă, tocmai datorită acestei percepţii asupra naturii umane pe care o aveau evreii. Scripturile ebraice văd natura umană ca o unitate. Vederea grecească era însă caracterizată de dihotomie. Trupul şi sufletul nu sunt duşmani. Trupul este materie, sufletul este rezultatul animării, de către principiul de viaţă a trupului. Omul este un suflet viu. Sufletul nu este în trupul omenesc ca într-o temniţă, el nu este nemuritor, ci este omul. Dihotomia trup-suflet nu a fost prezentă în Scripturile oamenilor lui Dumnezeu. Unitatea funcţională a individului dată de activitatea sufletului, corpului, inimii neagă cu vehemenţă dualismul grecesc. Funcţiile naturii umane, cele spirituale şi morale, pe care dualismul le leagă de suflet, sunt atribuite în gândirea ebraică şi inimii. Suficient de clar pentru a vedea că ceea ce Enciclopedia Iudaică afirmă despre identificarea sufletului cu persoana omului este corect. Reamintesc:

„Suflet - In Biblie
Personalitatea a fost considerată ca un întreg în perioada biblică. De aceea sufletul nu era perceput cu totul distinct de trup. În ebraica biblică cuvintele neshamah şi ru’ah înseamnă amândouă „respiraţie” şi nefesh se referă la persoană sau chiar trupul.”

(Encyclopaedia Judaica, Keter Publishing House Jerusalem Ltd, a patra publicare 1978, vol. 15, pagina 171)

[peetor]

M-ai intrebat unde am citit despre arhanghelul Gavril in afara de traditia ortodoxa.Arhanghelul Gavril ca si arhanghelul Mihail este amintit de asemenea in Biblie(traditia ii mai mentioneaza pe Rafael si altii,mai ales in cartea lui Enoh considerata carte apocrifa,dar eu discut acum despre ce vorbeste biblia).Biblia nu mentioneaza ca arhanghelul Mihail este mai mare decat arhanghelul sau ingerul Gavril de exemplu,dar in evrei aflam ca Isus este mai presus decat toti ingerii.Uite ca o sa iti aduc cateva pasaje care ar sugera calitatea de arhanghel al ingerului Gavril(numele sau care inseamna "Dumnezeu este puterea mea"apare de 4 ori in Biblie).Intr-adevar,Biblia nu foloseste titlul de arhanghel pentru Gavril(depinde poate de traduceri),asta poate nu are relevanta.Tot pe baza logicii,pe care se bazeaza cei care sustin ca arhanghelul Mihail este Isus(desi asa cum am aratat in fata unor pasaje identificarea lui Isus cu arhanghelul Mihail nu are logica si anume pasajul din Iuda si din Apocalipsa,pentru ca daca este vorba despre o singura persoana atat Iuda cat si Ioan erau mai indreptatiti sa foloseasca numele de Isus) se poate considera ca ingerul Gavril este un alt arhanghel.
Daniel 8:16 Şi am auzit un glas de om în mijlocul râului Ulai, care a strigat şi a zis: "Gavrile, tâlcuieşte-i vedenia aceasta."
Daniel 9:21 pe când vorbeam eu încă în rugăciunea mea, a venit repede în zbor iute, omul Gavril, pe care-l văzusem mai înainte într-o vedenie, şi m-a atins în clipa când se aducea jertfa de seară.
Luca 1:19 Drept răspuns, îngerul i-a zis: "Eu sunt Gavril, care stau înaintea lui Dumnezeu; am fost trimis să-ţi vorbesc, şi să-ţi aduc această veste bună.(Faptul ca Gavril sta in fata lui Dumnezeu imi spune destul sa cred ca nu este un inger obisnuit ci o capetenie si cum se numeste capatenia ingerilor?Arhanghel se numeste).
Luca 1:26 În luna a şasea, îngerul Gavril a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galilea, numită Nazaret,
De asemenea ca ii mentioneaza numele alaturi de cel al arhanghelului Mihail imi este de ajuns sa cred ca acestia sunt arhangheli.In afara de biblie nu mai gasim nume de ingeri decat acestea 2.Traditia ii mai mentioneaza pe arhanghelii Rafail,pe Arhanghelul Jophiel, Metatron,pe Samuel,pe Uriel sau pe Zadkiel.Eu nu ii pun in discutie pe acestia intrucat cartile canonice le mentioneaza mai putin(ca sa fiu obiectiv trebuie sa spun ca nu ii mentioneaza deloc).Insa biblia este clara in ceea ce priveste Arhanghelul Mihail si se poate deduce titlul de arhanghel al ingerului Gabriel.
In lumea teologica exista ipoteza ca si Lucifer sa fi fost un arhanghel,mi-as prinde cu totul urechile daca as incerca o analiza a lumii angelice.(:))Si se sustine ca suport un verset din Apocalipsa:
Apocalipsa 12:9 Şi balaurul cel mare, şarpele cel vechi, numit Diavolul şi Satana, acela care înşeală întreaga lume, a fost aruncat pe pământ; şi împreună cu el au fost aruncaţi şi îngerii lui.
Deci prin "ingerii lui" unii inteleg ca a fost o capetenie a ingerilor.Aici lucrurile sunt foarte ambigue.Eu nu sustin ca este adevarat,este o parere ,este foarte greu sa vorbim despre ceea ce nu stim.:)
Cert este ca Biblia nu sustine ca Arhanghelul Mihail este mai presus decat toti ingerii(sau decat Gavril),daca ma poti contrazice in acest sens astept versete edificatorii.

[peetor]

Ca o edificare la:In afara de biblie nu mai gasim nume de ingeri decat acestea 2.
Ma corectez,pentru ca altfel nu ar avea logica ceea ce spun:)
In biblie nu mai gasim nume de ingeri decat acelea de Mihail si Gavril.

[dani2004]

Daca ortodocsii au la baza filozofoa greaca, voi care filozofie o aveti?

[tricesimusseptimus]

În prealabil postat de peetor

M-ai intrebat unde am citit despre arhanghelul Gavril in afara de traditia ortodoxa.Arhanghelul Gavril ca si arhanghelul Mihail este amintit de asemenea in Biblie(traditia ii mai mentioneaza pe Rafael si altii,mai ales in cartea lui Enoh considerata carte apocrifa,dar eu discut acum despre ce vorbeste biblia).Biblia nu mentioneaza ca arhanghelul Mihail este mai mare decat arhanghelul sau ingerul Gavril de exemplu,dar in evrei aflam ca Isus este mai presus decat toti ingerii.Uite ca o sa iti aduc cateva pasaje care ar sugera calitatea de arhanghel al ingerului Gavril(numele sau care inseamna "Dumnezeu este puterea mea"apare de 4 ori in Biblie).Intr-adevar,Biblia nu foloseste titlul de arhanghel pentru Gavril(depinde poate de traduceri),asta poate nu are relevanta.Tot pe baza logicii,pe care se bazeaza cei care sustin ca arhanghelul Mihail este Isus(desi asa cum am aratat in fata unor pasaje identificarea lui Isus cu arhanghelul Mihail nu are logica si anume pasajul din Iuda si din Apocalipsa,pentru ca daca este vorba despre o singura persoana atat Iuda cat si Ioan erau mai indreptatiti sa foloseasca numele de Isus) se poate considera ca ingerul Gavril este un alt arhanghel.
Daniel 8:16 Şi am auzit un glas de om în mijlocul râului Ulai, care a strigat şi a zis: "Gavrile, tâlcuieşte-i vedenia aceasta."
Daniel 9:21 pe când vorbeam eu încă în rugăciunea mea, a venit repede în zbor iute, omul Gavril, pe care-l văzusem mai înainte într-o vedenie, şi m-a atins în clipa când se aducea jertfa de seară.
Luca 1:19 Drept răspuns, îngerul i-a zis: "Eu sunt Gavril, care stau înaintea lui Dumnezeu; am fost trimis să-ţi vorbesc, şi să-ţi aduc această veste bună.(Faptul ca Gavril sta in fata lui Dumnezeu imi spune destul sa cred ca nu este un inger obisnuit ci o capetenie si cum se numeste capatenia ingerilor?Arhanghel se numeste).
Luca 1:26 În luna a şasea, îngerul Gavril a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galilea, numită Nazaret,
De asemenea ca ii mentioneaza numele alaturi de cel al arhanghelului Mihail imi este de ajuns sa cred ca acestia sunt arhangheli.In afara de biblie nu mai gasim nume de ingeri decat acestea 2.Traditia ii mai mentioneaza pe arhanghelii Rafail,pe Arhanghelul Jophiel, Metatron,pe Samuel,pe Uriel sau pe Zadkiel.Eu nu ii pun in discutie pe acestia intrucat cartile canonice le mentioneaza mai putin(ca sa fiu obiectiv trebuie sa spun ca nu ii mentioneaza deloc).Insa biblia este clara in ceea ce priveste Arhanghelul Mihail si se poate deduce titlul de arhanghel al ingerului Gabriel.
In lumea teologica exista ipoteza ca si Lucifer sa fi fost un arhanghel,mi-as prinde cu totul urechile daca as incerca o analiza a lumii angelice.(:))Si se sustine ca suport un verset din Apocalipsa:
Apocalipsa 12:9 Şi balaurul cel mare, şarpele cel vechi, numit Diavolul şi Satana, acela care înşeală întreaga lume, a fost aruncat pe pământ; şi împreună cu el au fost aruncaţi şi îngerii lui.
Deci prin "ingerii lui" unii inteleg ca a fost o capetenie a ingerilor.Aici lucrurile sunt foarte ambigue.Eu nu sustin ca este adevarat,este o parere ,este foarte greu sa vorbim despre ceea ce nu stim.:)
Cert este ca Biblia nu sustine ca Arhanghelul Mihail este mai presus decat toti ingerii(sau decat Gavril),daca ma poti contrazice in acest sens astept versete edificatorii.

Dragul meu, nu te mai învârti în cerc că ameţeşti de tot. Hai s-o lăsăm baltă, suntem cu totul off topic...

[tricesimusseptimus]

În prealabil postat de dani2004

Daca ortodocsii au la baza filozofoa greaca, voi care filozofie o aveti?

Filosofia Bibliei.

[ovidiu-s]

În prealabil postat de tricesimusseptimus

„Suflet - In Biblie
Personalitatea a fost considerată ca un întreg în perioada biblică. De aceea sufletul nu era perceput cu totul distinct de trup. În ebraica biblică cuvintele neshamah şi ru’ah înseamnă amândouă „respiraţie” şi nefesh se referă la persoană sau chiar trupul.”
(Encyclopaedia Judaica, Keter Publishing House Jerusalem Ltd, a patra publicare 1978, vol. 15, pagina 171)

"De aceea sufletul nu era perceput cu totul distinct de trup."

Fireşte, dar de aici şi până la a spune că sufletul dispare odată cu moartea trupului aşa cum învaţă secta adventistă mai e cale lungă.
Si tot nu mi-au răspuns sectanţii adventisti la intrebarea:

De unde au mostenit crestinii de azi invăţătura "falsă" cum ziceţi voi a existenţei sufletului după moarte? De la Platon sau încă de pe vremea lui Adam, de la satan-diavolul?

[tricesimusseptimus]

În prealabil postat de ovidiu-s

"De aceea sufletul nu era perceput cu totul distinct de trup."

Fireşte, dar de aici şi până la a spune că sufletul dispare odată cu moartea trupului aşa cum învaţă secta adventistă mai e cale lungă.

"secta" adventistă învaţă că "sufletul dispare odată cu moartea trupului" doar în imaginaţia dvs.

În prealabil postat de ovidiu-s

[Si tot nu mi-au răspuns sectanţii adventisti la intrebarea:

De unde au mostenit crestinii de azi invăţătura "falsă" cum ziceţi voi a existenţei sufletului după moarte? De la Platon sau încă de pe vremea lui Adam, de la satan-diavolul?

1. Pe vremea lui Adam nu erau creştini
2. Adan nu şi-a însuşit teoria diavolului, a verificat pe propria piele cum e cu moartea.
3. Creştinii nu moştenesc învăţături false... Nu spun mai mult, cred că înţelegeţi.