Cum / cand citim un acatist?

[costel]

Daniel, in Ortodoxie trebuie sa intri cu inima, nu cu mintea. Cui foloseste ca stie ca Dumnezeu e vesnic, e bun, etc, dar nu-L traieste? Oare cand vom intelege ca in Liturghie Hristos se rastigneste tainic pentru mine? Sincer, nu-mi doresc sa-L intalnesc pe Dumnezeu intre copertile unei carti, ci in plansul unei persoane de langa mine, in sarutul unei icoane de catre un copil, in mersul de zeci de km al pelerinilor, in postul unui om bolnav, si in cate alte locuri vii.

[Lavrentiu]

În prealabil postat de danyel

Evident ce uscaturi exista, noi insa cei ce iubim Biserica, trebuie sa fim mai activi, mai luptatori, trebuie sa aratam ca acele uscaturi nu sunt Biserica in intregime
Azi la Facultate din o vorba in alta sa deschis subiectul spovedaniei, toti absolut au zis nu au incredere in "popi" ca nu le plac "popii" desi ei sustineau ca e important sa te marturisesti, ba unul dintre baieti sustinea ca nu s-a mai marturisit tocmai pt ca preotul ia pus conditia "post negru 3 zile inainte de spovedanie" ori eu cred ca a pune tinerilor astfel de regului este o crima spirituala, l-a "ucis spiritual" tocmai pt ca baiatul nu crede ca este in stare sa stea atata timp flamand
Din astfel de cazuri, si cu "ajutorul" presei, lumea are o conceptie total gresita despre Biserica si preoti, e atat de trist si cei ce iubiti Biserica sigur simtiti acel gol in suflet cand auziti astfel de lucruri,
La ce a ajutat toata polemica asta? nu am facut-o doar de dragul constatarii si lamentarii ci pt a pune in inimile celor credinciosi o dorinta de spalare a imaginii bisericii debarasand-o de invataturi paganesti care sunt asociate de popor cu Biserica, debarasand-o de ideile preconcepute despre ea si facand din ea o institutie pe masura numelui ei,
Inteleg ca Biserica va fi vesnic criticata , da dar de vrasmasii ei nu de cei ce se declara crestini ba mai si participa la comuniunea liturgica dar arunca noroi pe fata Bisericii

Daniel, nu este randul nostru sa fim judecatorii Bisericii, ai presei, ai oamenilor in general. Daca Dumnezeu le acorda tuturor libertate si ne tolereaza, oricat de pacatosi am fi, in viata aceasta, noi ca oameni - ba chiar mai mult - ca ortodocsi suntem datori sa luminam lumea nu sa ne innegrim noi de suparare.
Noi suntem cei ce trebuie sa se bucure in prigoane, in defaimari, in nedreptati, bine stiind ca dreptate nu vom gasi in lumea asta.

Ma gandeam de exemplu cata dragoste nespusa, cata mila de necrezut are Hristos care ii permitea parintelui Laurentiu de la Caldarusani sa slujeasca, la 1 metru de moastele Sfantului Grigorie Dascalu. Gandindu-ma la acest lucru am realizat brusc ca in lumea asta sfantul si pacatosul sunt impreuna. Cum se poate asa ceva? Datorita milei nesfarsite a lui Hristos.

De aceea zic ca infruntarea acestor realitati trebuie dusa cu dragostea credintei, iar nu cu sabia ei.

[sophia]

Sa revenim la subiect:
Nu stiu daca exista reguli in acest sens. As vrea si eu sa stiu.
Ceea ce fac eu:
1. Citesc acatiste in ziua/perioada sarbatorii respective: pentru Sf.Maria in postul EI si pe 8 septembrie, Sf.Duh in perioada Rusaliilor, etc.

2. Citesc acatiste atunci cand simt ca am nevoie pentru sufletul meu ( de ex. pt. familie citesc Ac. Sf. Ioachim si Ana), citesc des Ac. Domnului nostru Iisus Hristos si pentru Fecioara Maria.

3. In biserica stiu ca se citesc in anumite zile la vecernie: de ex. vinerea se citeste mai ales pentru Sf.Maria, dar si pentru alti sfinti care se intampla sa cada in ziua aceea.
Mi-as fi dorit sa se citeasca in biserica mai mult, acatiste si rugaciuni catre Sfinti, atunci cand este sarbatoarea lor, dar Liturghia nu prevede asta si este pacat.

Cum se citesc? Nu stiu. In liniste, poate si cu post cand este cazul si se poate.

Maica Domnului este grabnica ajutatoare celor care o cinstesc adevarat. Ea nu este o simpla Sfanta Maria.

[costel]

Multa vreme mi s-a parut nefiresc sa vad ca sunt persoane care citesc un acatist intr-un mijloc de transport in comun. Mi se parea firesc sa-l faca acasa sau in biserica. Mai tarziu mi-am dat seama ca pentru unii acest act nu era o lectura, ci o rugaciune, care poate fi facuta oriunde, chiar si in astfel de imprejurari.

[adam000]

În prealabil postat de costel

Multa vreme mi s-a parut nefiresc sa vad ca sunt persoane care citesc un acatist intr-un mijloc de transport in comun. Mi se parea firesc sa-l faca acasa sau in biserica. Mai tarziu mi-am dat seama ca pentru unii acest act nu era o lectura, ci o rugaciune, care poate fi facuta oriunde, chiar si in astfel de imprejurari.

Cunosc un om care avea ispita de a se enerva in trafic la volan. Incercand sa-si dobandeasca pacea si sa se lupte cu pacatul maniei, omul a inceput sa citeasca acatiste la stopuri (de fiecare data cand oprea masina la stop), iar in timp ce conducea, pe de o parte fiind in starea de pace specifica rugaciunii, pe de o parte gandindu-se la intelesul fragmentelor de acatist pe care le citea la stop, nu se mai enerva in trafic (pentru ca nu mai observa nedreptatile din trafic, ci avea mintea ocupata cu rugaciunea). Intr-un oras aglomerat reusea sa citeasca un acatist intreg dintr-un capat pina in celalalt al orasului. Si a facut asta pina cand a devenit un om extrem de calm, imperturbabil la volan (a scapat de obiceiul de a se enerva la volan) si s-a si imbogatit cu intelepciunea cuvintelor de folos pe care le-a aflat din acatiste (a invatat ceva duhovnicesc din asta). Iar ajutorul/binecuvantarea Lui Dumnezeu a fost mare pt acel om.

Asa ca nu ti se pare mai bine ca omul sa se roage un acatist si in mijloacele de transoprt in comun decat sa stea sa-si judece semenii care eventual il deranjeaza cu ceva? Nu e mai bine sa-si preocupe mintea cu rugaciunea decat s-o lase sa zburde la amintirile pacatelor de peste zi, daca tot are o pauza (de ex in tramvai)?

Rugaciunea ne fereste de pacat in atat de multe moduri subtile!
Cauta doctor inainte de a te imbolnavi si roaga-te inainte de a veni ispita. Roaga-te, caci rugaciunea te va feri de pacat. Sfatul asta l-am primit de la un parinte. Si are atat de multa dreptate!

Oricum sintem datori sa ne rugam oricand. Biserica recomanda crestinului rugaciunile anumitor momente ale zilei (de dimineata, de seara, la inceperea/terminarea lucrului, la mese, etc), deci toti credinciosii practicanti se roaga la anumite ore/momente ale zilei. Imagineaza-ti cum "aude" Dumnezeu rugaciunile noastre - dimineata si seara toti credinciosii "practicanti" intr-un cor, in restul timpului zilei numai rugaciunile monahilor presupun (sau cu precadere), in noaptea de Inviere ale tuturor. Dar oare monahii aia au vreun har special fata de noi mirenii? Oare nu ar trebui sa ne alaturam si noi, in masura posibilitatilor timpului nostru rugaciunilor lor pe restul parcursului timpului zilei? sau la noi e cu orar si in rest pauza (de parca am fi niste robotzei care pornesc la anumite ore)? Oare in Rai oamenii se roaga tot asa "cu orar" sau se roaga continuu (cum zice rugaciunea)? Pai daca vrem sa ajungem in Rai, presupun ca ar trebui sa ne invatam, sa ne facem un obicei, de a ne ruga mai mult, cred, nu? Eu intrebarile astea mi le-am pus la un moment dat, gandindu-ma oare cum ar fi daca si Dumnezeu ne-ar asculta (ar raspunde) rugaciunilor noastre tot asa, cu orar, numai in anumite momente ale zilei, asa cum avem noi teninta sa ne rugam "cu orar" Lui. Ar fi tare rau pt noi... Asa ca sa multumim Lui Dumnezeu pt mila si iubirea Sa pt noi si, daca il iubim, sa ne rugam cat mai mult, macar de fiecare data cand ne aducem aminte de El si in afara "orarului" minim cerut de biserica.

[George.m]

În prealabil postat de costel

Multa vreme mi s-a parut nefiresc sa vad ca sunt persoane care citesc un acatist intr-un mijloc de transport in comun. Mi se parea firesc sa-l faca acasa sau in biserica. Mai tarziu mi-am dat seama ca pentru unii acest act nu era o lectura, ci o rugaciune, care poate fi facuta oriunde, chiar si in astfel de imprejurari.

Asa este, nu are insemnatate locul in care citim un acatist; important e modul in care il citim.

Sfantul Ioan Gura de Aur spune, legat de locul rugaciunii: "Ieremia era in noroi si se ruga lui Dumnezeu. Daniil, in groapa leilor, si imblanzea pe Dumnezeu. Moise, pe mare si Dumnezeu ii zicea: Ce strigi catre Mine? Talharul, pe cruce, si i s-a deschis cerul. Deci si tu, oriunde ai fi, roaga-te cu constiinta curata si Dumnezeu te aude".

Iar Sfantul Ioan Scararul ne marturiseste: "Aflandu-ma undeva intr-o adunare, am cunoscut un frate sarguincios suparat de ganduri rele. Acesta, neafland loc potrivit pentru rugaciune, intrand la locul trebuincios pantecelui, ca si cand a fost silit de acesta, a pornit acolo cu rugaciunea plina de putere impotriva celor ce-l razboiau. Iar dojenindu-l eu ca pentru nepotrivirea locului, a zis: Fiind urmarit de ganduri necurate, m-am rugat in loc necurat ca sa fiu curatit de ele.

[cristiboss56]

În prealabil postat de coralina

Doamne ajuta!

Imi puteti spune cum citim un acatist? Cu voce tare ori in gand, stand in genunchi, asezat sau in picioare, in fata unei icoane sau a Sfintei Cruci, cu o lumanare aprinsa sau tamaie alaturi?
In aceeasi ordine de idei... cand este recomandat sa citim un acatist? Dimineata, "pe nemancate", seara sau in oricare alta parte a zilei (cand avem timp)?

Va rog sa-mi spuneti daca exista "reguli" similare pentru citirea paracliselor.
Va multumesc anticipat pentru raspunsuri, Doamne ajuta!

Oricand , oriunde , si de cate ori putem ! Nu exista restrictie in acest sens . Este singurul " abuz " folositor noua !

[adam000]

În prealabil postat de cristiboss56

Oricand , oriunde , si de cate ori putem !

Frumos spus! Scurt, concis si la obiect.

Daca Dumnezeu e prezent in viata noastra tot timpul si peste tot (oricand si oricunde), macar pentru faptul ca inca traim, din mila Lui, chiar daca noi nu-i constientizam/simtim prezenta din cauza pacatelor noastre, atunci sintem datori si noi sa fim prezenti in fata Lui tot timpul si oriunde ne-am afla (oricand si oriunde), prin rugaciune (vorbirea cu El). Asta ar trebui sa fie starea noastra fireasca, a lui Adam cel dinainte de cadere, cel din Rai, care vorbea cu Dumnezeu. Spre asta ar trebui sa tindem si sa ne nevoim, daca ne dorim sa ajungem din nou acolo impreuna cu Dumnezeu. Nu starea lui Adam de dupa cadere, cel ce s-a ascuns de Dumnezeu si nu i-a mai vorbit neintrebat.

Doamne Iisuse Hristoase, miliueste-ma pe mine pacatosul!
Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ne pe noi!
.

[floryyy]

cu lumina aprinsa sau stinsa/?are ceva dak citesc pe intuneric doar la lumina lumanari?