Despre legea duhovniceasca, in 200 de capete

[patinina34]

[COLOR=black]A cuviosului [/COLOR][COLOR=black]şi de Dumnezeu purtătorului Părintelui nostru[/COLOR]

[COLOR=black]MARCU ASCETUL[/COLOR]

[COLOR=black]Despre legea duhovnicească, [/COLOR][COLOR=black]în 200 de capete ,[/COLOR]

[COLOR=black]Fiindcă de multe ori aţi dorit să ştiţi ce este legea [/COLOR][COLOR=black]duhovnicească de care vorbeşte dumnezeiescul Apostol (Rom.7,14), care [/COLOR][COLOR=black]este cunoştinţa si lucrarea celor ce vor să o păzească, vom: [/COLOR][COLOR=black]vorbi despre acestea, pe cât ne va fi cu putinţă.[/COLOR]
[COLOR=black]2. [/COLOR][COLOR=black]Întâi ştim că Dumnezeu este începutul, mijlocul şi [/COLOR][COLOR=black]sfârşitul oricărui bine; iar binele este cu neputinţă să fie crezut si săvârşit altfel decât în Hristos Iisus si Duhul Sfânt.[/COLOR]
[COLOR=black]3. [/COLOR][COLOR=black]Tot binele e dăruit de Dumnezeu cu un rost oarecare [/COLOR][COLOR=black]şi cel ce-1 primeşte cu această credinţă, nu-1 va pierde.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]4. [/COLOR][COLOR=black]Credinţa neclintită este turn întărit. Iar Hristos se [/COLOR][COLOR=black]face toate celui ce crede.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]5. [/COLOR][COLOR=black]Orice plănuire a ta să o începi cu Cel ce este [/COLOR][COLOR=black]începutul a tot binele, ca să fie după voia lui Dumnezeu ceea [/COLOR][COLOR=black]ce ai de gând să faci.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]6. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce e smerit în cugetul său si împlineşte o lucrare [/COLOR][COLOR=black]duhovnicească, când ceteşte dumnezeieştile Scripturi pe toate [/COLOR][COLOR=black]le aduce în legătură cu sine si nu cu altul.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]7. [/COLOR][COLOR=black]Roagă pe Dumnezeu să deschidă ochii inimii tale, şi vei vedea folosul rugăciunii şi al cetirii.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]8. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce are vreun dar duhovnicesc şi sufere împreună cu cel ce nu-1 are, îşi păstrează darul prin împreuna pătimire; iar cel mândru şi-1 va pierde, scufundându-se în gândurile trufiei.[/COLOR]
[COLOR=black]9. [/COLOR][COLOR=black]Gura celui smerit în cugetare grăieşte adevărul; iar [/COLOR][COLOR=black]cel ce i se împotriveşte se aseamănă cu sluga aceea care a [/COLOR][COLOR=black]pălmuit peste obraz pe Domnul.[/COLOR]
[COLOR=black]10. [/COLOR][COLOR=black]Nu te face ucenic al celui ce se laudă pe sine, ca nu cumva, în loc de smerita cugetare, să înveţi mândria.[/COLOR]
[COLOR=black]11. [/COLOR][COLOR=black]Să nu te înalţi întru inima ta pentru că înţelegi Cele zise în Scripturi, ca să nu cazi cu mintea în duhul hulirii.[/COLOR]
[COLOR=black]12.[/COLOR][COLOR=black]Să nu încerci a dezlega prin gâlceava un lucru [/COLOR][COLOR=black]încurcat, ci prin cele arătate de legea duhului, adică prin răbdare, rugăciune şi nădejdea care numai la un lucru se [/COLOR][COLOR=black]gândeşte.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]13. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce se roagă trupeşte şi încă nu are cunoştinţă [/COLOR][COLOR=black]duhovnicească, este ca orbul care strigă şi zice: «Fiul lui [/COLOR][COLOR=black]David, miluieşte-mă».[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]14. [/COLOR][COLOR=black]Orbul de odinioară, după ce i s-au deschis ochii şi a văzut pe Domnul, închinându-se Lui, nu L-a mai mărturisit fiu a lui David, ci Fiu al lui Dumnezeu. .[/COLOR]
[COLOR=black]15.[/COLOR][COLOR=black]Să nu te înalţi când verşi lacrimi în vremea [/COLOR][COLOR=black]rugăciunii, căci Hristos este Cel ce s-a atins de ochii tăi de ai [/COLOR][COLOR=black]putut vedea cu mintea.[/COLOR]
[COLOR=black]16. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce, asemenea orbului, şi-a lepădat haina şi s-a [/COLOR][COLOR=black]apropiat de Domnul, se face ucenicul Lui si propovăduitorul [/COLOR][COLOR=black]învăţăturilor celor mai înalte.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]17. [/COLOR][COLOR=black]De va zăbovi păcatul în gândurile noastre, ne va [/COLOR][COLOR=black]umplea inima de semeţie; iar. de îl vom izgoni prin înfrânare şi [/COLOR][COLOR=black]nădejde, vom dobândi zdrobirea inimii.[/COLOR]
[COLOR=black]18. [/COLOR][COLOR=black]Este o zdrobire de inimă lină si folositoare, spre [/COLOR][COLOR=black]înmuierea ei; şi este alta ascuţită şi vătămătoare, spre [/COLOR][COLOR=black]pedepsirea ei.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]19. [/COLOR][COLOR=black]Privegherea, rugăciunea si răbdarea năcazurilor ce [/COLOR][COLOR=black]vin asupra noastră aduc inimii zdrobirea neprimejdioasă si [/COLOR][COLOR=black]folositoare, dacă nu împrăştiem tovărăşia lor prin lăcomia
[/COLOR][COLOR=black]după ceva. Căci cel ce rabdă în aceasta, şi celelalte va fi ajutat; [/COLOR][COLOR=black]iar cel nepăsător şi împrăştiat, la ieşirea din trup cumplit se va [/COLOR][COLOR=black]chinui.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]

[patinina34]

[COLOR=black]18. [/COLOR][COLOR=black]Inima iubitoare de plăceri, în vremea ieşirii i se [/COLOR][COLOR=black]face sufletului închisoare şi lanţ; iar cea iubitoare de osteneli îi [/COLOR][COLOR=black]este poartă deschisă.[/COLOR]
[COLOR=black]21. Inima învârtoşată este poartă de fier zăvorâtă [/COLOR][COLOR=black]înaintea cetăţii; iar celui ce pătimeşte râul şi este strâmtorat, i [/COLOR][COLOR=black]se deschide de la sine, ca şi lui Petru (Fapte 12,10).[/COLOR]
[COLOR=black]22. [/COLOR][COLOR=black]Multe sunt felurile rugăciunii, care de care mai [/COLOR][COLOR=black]deosebit. Totuşi niciuna nu este vătămătoare, decât aceea care [/COLOR][COLOR=black]nu mai este rugăciune, ci lucrare diavolească.[/COLOR]
[COLOR=black]23. [/COLOR][COLOR=black]Un om voind să facă rău, s-a rugat, după obicei, [/COLOR][COLOR=black]mai întâi în cuget, şi prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu [/COLOR][COLOR=black]fiind împiedecat, mai pe urmă mult 1-a mulţumit.[/COLOR]
[COLOR=black]24. [/COLOR][COLOR=black]Iar David vrând să ucidă pe Nabal din Cârmei, [/COLOR][COLOR=black]după ce a,luat înştiinţare despre dumnezeiasca răsplătire, tăindu-şi gândul acesta mult a mulţumit. Ştim iarăşi ce a făcut[/COLOR]
[COLOR=black]când a uitat de Dumnezeu, neoprindu-se până ce Natan proorocul nu i-a adus aminte de Dumnezeu.[/COLOR]
[COLOR=black]25. [/COLOR][COLOR=black]Când dumnezeieştile Scripturi, cugetă la cele [/COLOR][COLOR=black]ascunse într-însele; «căci câte mai-nainte s-au scris, toate - [/COLOR][COLOR=black]zice - spre a noastră învăţătură s-au scris».[/COLOR]
[COLOR=black]27: Scriptura numeşte credinţa «temelie a celor [/COLOR][COLOR=black]nădăjduite» (Evr.11,1); iar pe cei ce nu cunosc sălăşluirea lui Hristos, i-[/COLOR][COLOR=black]a numit necercaţi.[/COLOR]
[COLOR=black]28. [/COLOR][COLOR=black]După cum din cuvinte si lucruri se vede cugetul, tot aşa se vede din faptele bune ale inimii răsplata viitoare.[/COLOR]
[COLOR=black]29. [/COLOR][COLOR=black]Inima milostivă e vădit că va primi milostivire; iar [/COLOR][COLOR=black]cea care nu este aşa, pe cele dimpotrivă. [/COLOR]
[COLOR=black]30. [/COLOR][COLOR=black]Legea libertăţii învaţă tot adevărul. Mulţi o ştiu [/COLOR][COLOR=black]aceasta prin cunoştinţă; însă puţini o înţeleg. pentru că [/COLOR][COLOR=black]înţelegerea e totdeauna în proporţie cu împlinirea poruncilor[/COLOR]
[COLOR=black]ei.[/COLOR]
[COLOR=black]31. [/COLOR][COLOR=black]Nu căuta desăvârşirea ei prin virtuţi omeneşti, căci [/COLOR][COLOR=black]nu se va împlini desăvârşit printr-însele. Desăvârşirea ei e ascunsă în crucea lui Hristos.[/COLOR]
[COLOR=black]32. [/COLOR][COLOR=black]Legea slobozeniei se cunoaşte prin cunoştinţa [/COLOR][COLOR=black]adevărată; se înţelege prin lucrarea poruncilor; si se împlineşte desăvârşit prin mila lui Hristos.[/COLOR]
[COLOR=black]33. [/COLOR][COLOR=black]Când ne vom sili să împlinim în conştiinţă toate [/COLOR][COLOR=black]poruncile lui Dumnezeu, vom înţelege că legea Domnului este [/COLOR][COLOR=black]fără prihană; că se cultivă prin faptele noastre cele bune, dar[/COLOR]
[COLOR=black]fără mila lui Dumnezeu nu este cu putinţă să se desăvârşească [/COLOR][COLOR=black]între oameni.[/COLOR]
[COLOR=black]34. [/COLOR][COLOR=black]Cei ce nu se socotesc pe ei datornici întregii legi a [/COLOR][COLOR=black]lui Hristos, cunosc .trupeşte legea lui Dumnezeu, [/COLOR][COLOR=black]«neânţelegând nici cele ce zic şi nici cele despre care se[/COLOR]
[COLOR=black]rostesc cu tărie». De aceea ei socotesc că împlinesc legea [/COLOR][COLOR=black]desăvârşit prin fapte.[/COLOR]
35. [COLOR=black]Un lucru poate fi săvârşit bine la arătare, dar scopul [/COLOR][COLOR=black]celui ce 1-a săvârşit nu e bun. De asemenea poate fi rău la [/COLOR][COLOR=black]înfăţişare, dar ţinta făcătorului poate fi bună. Dar nu numai fapte săvârşesc unii, ci şi vorbe grăiesc în chipul în care [/COLOR][COLOR=black]zis. Căci unii schimbă calitatea unui lucru prin neiscusinţa şi [/COLOR][COLOR=black]neştiinţa lor, alţii prin intenţia cea rea, şi iarăşi alţii prin scopul evlavios.[/COLOR]
[COLOR=black]36.[/COLOR][COLOR=black]Pe cel ce îşi ascunde defăimarea şi ocara punând [/COLOR][COLOR=black]înainte laude, cir greu îl pot descoperi cei mai simpli. [/COLOR][COLOR=black]Asemenea acestuia este si cel ce sub chipul smereniei, e plin de slava deşartă. Aceştia acoperind multă vreme adevărul cu [/COLOR][COLOR=black]minciuna, în cele din urmă sunt daţi totuşi pe faţă prin fapte.[/COLOR]
[COLOR=black]37.[/COLOR][COLOR=black]Unul făcând un lucru la arătare bun, vatămă pe [/COLOR][COLOR=black]aproapele său; iar altul nefăcând un asemenea lucru, îl ajută cu [/COLOR][COLOR=black]gândul.[/COLOR]
[COLOR=black]38.[/COLOR][COLOR=black]Este o mustrare din răutate sau din răzbunare, şi [/COLOR][COLOR=black]este alta întru frica de Dumnezeu şi pentru adevăr.[/COLOR]
[COLOR=black]39.[/COLOR][COLOR=black]Pe cel ce a încetat de-a mai păcătui şi s-a pocăit, [/COLOR][COLOR=black]nu-1 mai mustra; iar de zici că pentru Dumnezeu îl mustri, mai [/COLOR][COLOR=black]întâi descopere-ţi păcatele tale.[/COLOR]
[COLOR=black]40.[/COLOR][COLOR=black]începătorul oricărei virtuţi este Dumnezeu, precum soarele, al luminii de toate zilele.[/COLOR]
[COLOR=black]41.[/COLOR][COLOR=black]Când săvârşeşti fapte virtuase, adu-ţi aminte de Cei [/COLOR][COLOR=black]ce a zis: «Fără de mine, nu puteţi face, nimic»(Ioan 15,5).[/COLOR]
[COLOR=black]42.[/COLOR][COLOR=black]Prin necazuri si-au gătit oamenii cele bune, după [/COLOR][COLOR=black]cum prin slava deşartă şi prin plăcere cele rele.[/COLOR]
[COLOR=black]43.[/COLOR][COLOR=black]Cel nedreptăţit de oameni scapă de păcat, şi [/COLOR][COLOR=black]măsura mâhnirii sale, află sprijin împotriva lui.[/COLOR]
[COLOR=black]44.[/COLOR][COLOR=black]Cel ce crede în răsplata lui Hristos, pe măsura [/COLOR][COLOR=black]credinţii sale rabdă bucuros toată nedreptatea.[/COLOR]

[patinina34]

45.[COLOR=black]Cel ce se roagă pentru oamenii ce-1 nedreptăţesc, îi [/COLOR][COLOR=black]înspăimântă pe draci; iar cei ce se luptă cu cei dintâi, e rănit de cei de al doilea.[/COLOR]
[COLOR=black]46. [/COLOR][COLOR=black]E mai bine să fim batjocoriţi de oameni decât de [/COLOR][COLOR=black]draci; dar cel plăcut lui Dumnezeu pe amândoi i-a biruit.[/COLOR]
[COLOR=black]47. [/COLOR][COLOR=black]Tot binele vine de la Domnul, după o anumită [/COLOR][COLOR=black]orânduire şi pleacă pe ascuns de la cei nemulţămitori, [/COLOR][COLOR=black]nerecunoscători si leneşi.[/COLOR]
[COLOR=black]48. [/COLOR][COLOR=black]Tot păcatul sfârşeşte în plăcerea oprită, precum [/COLOR][COLOR=black]orice virtute într-o mângâiere duhovnicească. Dacă stăpâneşte [/COLOR][COLOR=black]cel dintâi, stârneşte pe cele proprii lui; iar dacă stăpâneşte cea de a doua, de asemenea pe cele înrudite cu ea.[/COLOR]
[COLOR=black]49. [/COLOR][COLOR=black]Ocara de la oameni aduce întristare inimii, dar se [/COLOR][COLOR=black]face pricină de curăţie celui ce o rabdă.[/COLOR]
[COLOR=black]50. [/COLOR][COLOR=black]Neştiinţa îndeamnă la împotrivire faţă de cele ce [/COLOR][COLOR=black]sunt de folos si neruşinându-se sporeşte numărul păcatelor.[/COLOR]
[COLOR=black]51. [/COLOR][COLOR=black]Primeşte năcazurile, că întru nimic nu te păgubeşte [/COLOR][COLOR=black]în cele ce le ai de mai înainte; dar leapădă lăcomia, căci ai să [/COLOR][COLOR=black]dai socoteală.[/COLOR]
52. [COLOR=black]După ce ai păcătuit în ascuns, nu încerca să uiţi. [/COLOR][COLOR=black]«Căci toate sunt goale şi descoperite pentru ochii Domnului, [/COLOR][COLOR=black]înaintea Căruia avem să dăm socoteală»(Evr.4,13).[/COLOR]
[COLOR=black]53. [/COLOR][COLOR=black]Arată-te Stăpânului cu cugetul tău. «Căci omul [/COLOR][COLOR=black]caută la faţă, pe când Dumnezeu priveşte în inimă»(1Sam.15,7)[/COLOR]
[COLOR=black]54. [/COLOR][COLOR=black]Nu cugeta şi nu face nimic, fără un scop plăcut lui [/COLOR][COLOR=black]Dumnezeu. Căci cel ce călătoreşte fără scop, va osteni în [/COLOR][COLOR=black]zadar.[/COLOR]
[COLOR=black]55. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce păcătuieşte fără să fie silit, cu greu se [/COLOR][COLOR=black]pocăieşte, pentru că dreptatea lui Dumnezeu este fără de [/COLOR][COLOR=black]greşeală.[/COLOR]
[COLOR=black]56. [/COLOR][COLOR=black]Întâmplarea dureroasă face pe înţelept să-şi. Aducă [/COLOR][COLOR=black]aminte de Dumnezeu, şi întristează pe măsura ei pe cel ce a [/COLOR][COLOR=black]uitat de Dumnezeu.[/COLOR]
[COLOR=black]57. [/COLOR][COLOR=black]Orice suferinţă fără voie, să te înveţe să-ţi aduci [/COLOR][COLOR=black]aminte de Dumnezeu; în acest caz nu-ţi va lipsi prilejul spre [/COLOR][COLOR=black]pocăinţă.[/COLOR]
[COLOR=black]58. [/COLOR][COLOR=black]Uitarea în sine n-are nici o putere, dar se întăreşte [/COLOR][COLOR=black]din pricina negrijii noastre şi pe măsura acesteia.[/COLOR]
[COLOR=black]59. [/COLOR][COLOR=black]Nu zice: ce să fac, căci ceea ce nu voiesc aceea mi [/COLOR][COLOR=black]se întâmplă să fac. Ci, aducându-ţi aminte, cugetă la ceea ce [/COLOR][COLOR=black]eşti dator să faci.[/COLOR]
[COLOR=black]60. [/COLOR][COLOR=black]Deci fă binele de care-ţi aduci aminte; si cel de care [/COLOR][COLOR=black]nu-ţi aduci aminte, se va descoperi ţie. Şi să nu-ţi dai cugetul [/COLOR][COLOR=black]fără judecată uitării.[/COLOR]

[patinina34]

[COLOR=black]53. [/COLOR][COLOR=black]Scriptura zice că «iadul si pierzarea sunt arătate [/COLOR][COLOR=black]înaintea Domnului»(Prov.15,11). Acestea le zic despre neştiinţa si uitarea [/COLOR][COLOR=black]inimii.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]54. [/COLOR][COLOR=black]Căci iad este neştiinţa, fiindcă amândouă sunt [/COLOR][COLOR=black]întunecate. Şi pierzare este uitarea, pentru că prin ea am [/COLOR][COLOR=black]pierdut din cele ce le aveam.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]55. [/COLOR][COLOR=black]Ia seama la relele tale, nu la ale altuia; si nu se va [/COLOR][COLOR=black]jefui de tâlhari casa de lucru a minţii tale.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]56. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce nu poartă grijă după puterea lui de toate [/COLOR][COLOR=black]virtuţile, săvârşeşte un păcat anevoie de iertat; dar rugăciunea [/COLOR][COLOR=black]şi milostenia întorc pe cei ce nu poartă de grijă.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
57. [COLOR=black]Orice întristare după Dumnezeu face parte din [/COLOR][COLOR=black]fiinţa evlaviei. Căci adevărata dragoste se probează prin cele [/COLOR][COLOR=black]ce-i stau împotrivă.[/COLOR]
58. [COLOR=black]Nu zice că se poate câştiga virtute fără necazuri; [/COLOR][COLOR=black]căci virtutea neprobată în necazuri, nu este întărită.[/COLOR]
[COLOR=black]67.[/COLOR][COLOR=black]Gândeşte-te la sfârşitul oricărui năcaz fără voie şi [/COLOR][COLOR=black]vei afla în el pieirea păcatului.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]68. [/COLOR][COLOR=black]Multe sunt sfaturile aproapelui spre ceea ce este de folos; dar nimănui nu i se potriveşte aşa de mult ca judecata conştiinţei sale.[/COLOR]
[COLOR=black]69. [/COLOR][COLOR=black]Când cauţi tămăduire, ia seama la conştiinţă şi tot [/COLOR][COLOR=black]ce-ţj va spune ea, fă, şi vei avea folos.[/COLOR]
[COLOR=black]70.[/COLOR][COLOR=black] Dumnezeu şi conştiinţa ştiu cele ascunse ale fiecăruia, deci prin acestea să primim îndreptarea.[/COLOR]
[COLOR=black]70 b. Cel ce se osteneşte fără sfat, e sărac în toate. Iar [/COLOR][COLOR=black]cel ce aleargă cu nădejde e de două ori bogat.[/COLOR]
[COLOR=black]71. [/COLOR][COLOR=black]Omul încearcă câte poate după voia sa; iar [/COLOR][COLOR=black]Dumnezeu le sfârşeşte după dreptate.[/COLOR]
[COLOR=black]72. [/COLOR][COLOR=black]De vrei să primeşti laudă de la oameni, iubeşte [/COLOR][COLOR=black]mai întâi mustrarea pentru păcate.[/COLOR]
[COLOR=black]73. [/COLOR][COLOR=black]Oricâtă batjocură va răbda cineva pentru adevărul [/COLOR][COLOR=black]lui Hristos, va primi însutită slavă de la mulţime. Dar mai bine este a face binele pentru cele viitoare.[/COLOR]
[COLOR=black]74. [/COLOR][COLOR=black]Când un om foloseşte pe altul prin cuvinte sau [/COLOR][COLOR=black]fapte, să ştie amândoi că e de faţă harul lui Dumnezeu. Iar cel [/COLOR][COLOR=black]ce nu înţelege aceasta, va fi stăpânit de cel ce înţelege.[/COLOR]
[COLOR=black]75. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce laudă pe aproapele în chip făţarnic, îl va [/COLOR][COLOR=black]osândi după o vreme şi va fi el însuşi ruşinat.[/COLOR]
[COLOR=black]76. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce nu cunoaşte cursele vrăjmaşului, va fi ucis [/COLOR][COLOR=black]cu uşurinţa; şi cel ce nu ştie pricinile patimilor, uşor va cădea.[/COLOR]
[COLOR=black]77. [/COLOR][COLOR=black]Din iubirea de plăcere vine negrija şi din negrijă [/COLOR][COLOR=black]uitare; căci Dumnezeu a dăruit tuturor cunoştinţa celor de [/COLOR][COLOR=black]folos.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]78. [/COLOR][COLOR=black]Omul sfătuieşte pe aproapele precum ştie; iar [/COLOR][COLOR=black]Dumnezeu lucrează în cel ce aude, precum acela a crezut.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]79. [/COLOR][COLOR=black]Am văzut oameni simpli smerindu-se cu fapta şi s-[/COLOR][COLOR=black]au făcut mai înţelepţi decât înţelepţii.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]80. [/COLOR][COLOR=black]Alt om simplu, auzindu-i pe aceia că sunt lăudaţi, [/COLOR][COLOR=black]nu le-a urmat smerenia, ci, umplându-se de slavă deşartă [/COLOR][COLOR=black]pentru simplitatea sa, a căzut în mândrie.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]81. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce dispreţuieşte cunoştinţa şi se laudă cu lipsa [/COLOR][COLOR=black]de învăţătură, nu e simplu numai în cuvânt, ci şi în cunoştinţă.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]82. [/COLOR][COLOR=black]Precum altceva e măiestria cuvântului si altceva [/COLOR][COLOR=black]priceperea, tot asa altceva este simplitatea în cuvânt si altceva [/COLOR][COLOR=black]priceperea.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]83. [/COLOR][COLOR=black]Simplitatea cuvintelor nu vatămă pe cel preacuvios, precum nici măiestria cuvintelor pe cel smerit la cuget.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]84. [/COLOR][COLOR=black]Nu zice: nu ştiu ce se cuvine si deci sunt nevinovat, [/COLOR][COLOR=black]dacă nu fac aceea. Dacă le-ai face pe toate câte le ştii că sunt [/COLOR][COLOR=black]bune, ţi s-ar descoperi pe urmă si celelalte, cunoscându-se una [/COLOR][COLOR=black]din cealaltă. De aceea nu-ţi foloseşte să cunoşti cele de al [/COLOR][COLOR=black]doilea, înainte de împlinirea celor dintâi. Căci «cunoştinţa [/COLOR][COLOR=black]îngâmfă»(1Cor.8,1), îndemnând la nelucrare, iar «dragostea zideşte», [/COLOR][COLOR=black]îndemnând la răbdarea tuturor.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]

[patinina34]

[COLOR=black]71. [/COLOR][COLOR=black]Cuvintele dumnezeieştii Scripturi citeşte-le prin [/COLOR][COLOR=black]fapte şi nu le întinde în vorbe multe, îngâmfându-te în desert [/COLOR][COLOR=black]cu simpla lor înţelegere.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]86 Cel ce a lăsat fapta si se reazămă pe cunoştinţa [/COLOR][COLOR=black]simplă, ţine în loc de sabie cu două tăişuri, băţ de trestie, care [/COLOR][COLOR=black]în vreme de războiul, cum zice Scriptura (Is.36,6), găureşte mâna şi [/COLOR][COLOR=black]strecoară în ea otrava firii înainte de cea a vrăjmaşilor.[/COLOR]
[COLOR=black]87. Tot gândul e măsurat si cântărit la Dumnezeu. Căci [/COLOR][COLOR=black]poate fi cugetat sau cu patimă, sau cumpătat.[/COLOR]
[COLOR=black]88. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce a împlinit o poruncă, să aştepte ispita pentru ea. Căci dragostea fată de Hristos se probează prin cele potrivnice.[/COLOR]
89.[COLOR=black]Să nu dispreţuieşti a avea grijă de gânduri. Căci lui [/COLOR][COLOR=black]Dumnezeu nu i se ascunde nici un gând.[/COLOR]
[COLOR=black]90.[/COLOR][COLOR=black]Când vezi vreun gând că-ţi făgăduieşte slava o[/COLOR][COLOR=black]menească, să ştii sigur că-ţi pregăteşte ruşine.[/COLOR]
[COLOR=black]91.[/COLOR][COLOR=black]Vrăjmaşul cunoaşte dreptatea legii duhovniceşti si [/COLOR][COLOR=black]de aceea caută numai să câştige consimţirea cugetului. Căci [/COLOR][COLOR=black]aşa fie că-1 va face pe cel căzut în puterea lui să se supună [/COLOR][COLOR=black]ostenelilor pocăinţei, fie că, nepocăindu-se, îl va împovăra cu
năcazuri fără voie. Ba se întâmplă uneori că îl face să lupte si [/COLOR][COLOR=black]împotriva năcazurilor, ca în viaţa aceasta să-i înmulţească [/COLOR][COLOR=black]durerile, iar la ieşirea sufletului să-1 dovedească necredincios [/COLOR][COLOR=black]din pricina lipsei de răbdare.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]92.[/COLOR][COLOR=black]Fată de încercările care vin, mulţi s-au împotrivit în multe chipuri. Dar fără rugăciune si pocăinţă, nimenea n-a scăpat de asuprire.[/COLOR]
[COLOR=black]93.[/COLOR][COLOR=black]Cele rele îşi primesc puterea una de la alta; de [/COLOR][COLOR=black]asemenea şi cele bune cresc»una prin alta si pe cel părtaş de ele [/COLOR][COLOR=black]îl mână si mai mult înainte.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
94.[COLOR=black]Diavolul dispreţuieşte păcatele cele mici, căci altfel nu poate conduce spre cele mai mari.[/COLOR]
[COLOR=black]95. [/COLOR][COLOR=black]Rădăcina poftei ruşinoase e lauda omenească, [/COLOR][COLOR=black]precum a neprihănirii e mustrarea pentru păcat, si anume nu [/COLOR][COLOR=black]numai când o auzim, ci când o si primim.[/COLOR]
[COLOR=black]96. [/COLOR][COLOR=black]Nimic n-a folosit cel ce s-a lepădat de toate si se [/COLOR][COLOR=black]îndulceşte cu patima. Căci ceea ce făcea prin avuţie, face si [/COLOR][COLOR=black]acum neavând nimic.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]97. [/COLOR][COLOR=black]De asemenea cel ce se înfrânează, dacă agoniseşte [/COLOR][COLOR=black]avere, e frate la cuget cu cel de mai înainte; căci mama lor este [/COLOR][COLOR=black]aceeaşi pentru plăcerea din cuget, iar tatăl este, altul pentru [/COLOR][COLOR=black]deosebirea patimei.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]98. [/COLOR][COLOR=black]Este câte unul care-şi taie o patimă pentru o plăcere [/COLOR][COLOR=black]mai mare si e slăvit de cei ce nu-i cunosc intenţia. Si poate că [/COLOR][COLOR=black]unul ca acesta nu-şi dă seama el însuşi de sine, ostenindu-se [/COLOR][COLOR=black]prosteşte.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black] 99. Pricina a tot păcatul este slava deşartă si plăcerea. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce nu le urăşte pe acestea, nu va desrădăcina patima.[/COLOR]
[COLOR=black]100. [/COLOR][COLOR=black]«Rădăcina tuturor relelor s-a zis că este iubirea [/COLOR][COLOR=black]de argint»(Tim.6,10). Dar şi aceasta e vădit că se susţine prin acelea.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]101. [/COLOR][COLOR=black]Mintea devine oarbă prin aceste trei patimi: prin [/COLOR][COLOR=black]iubirea de argint, prin slava deşartă si prin plăcere.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]102. [/COLOR][COLOR=black]Câteşitrele sunt, după Scriptură, fiicele lipitoarei(2Prov.30,15) [/COLOR][COLOR=black]fiind iubite de necumpătare cu iubire de maică.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]103. Cunoştinţa si credinţa, tovarăşele firii noastre, nu sunt tocite prin nimic altceva ca prin acelea.[/COLOR]
[COLOR=black]104. [/COLOR][COLOR=black]Mânia, furia, războaiele, uciderile şi tot [/COLOR][COLOR=black]pomelnicul relelor, din pricina lor au prins atâta putere între [/COLOR][COLOR=black]oameni.[/COLOR][COLOR=black] [/COLOR]
[COLOR=black]105. [/COLOR][COLOR=black]Iubirea de argint, slava deşartă si plăcerea [/COLOR][COLOR=black]trebuiesc urâte ca nişte mame ale relelor şi ca nişte mame [/COLOR][COLOR=black]vitrege ale virtuţilor.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]106. Din pricina lor ni s-a poruncit, «să nu iubim [/COLOR][COLOR=black]lumea şi cele din lume»(1Io.2,15). Iar aceasta s-a zis, nu ca să urâm [/COLOR][COLOR=black]fără judecată făpturile lui Dumnezeu, ci ca să tăiem prilejurile [/COLOR][COLOR=black]celor trei patimi.[/COLOR]
[COLOR=black]107. «Nimenea, zice Apostolul, slujind în oaste, nu se [/COLOR][COLOR=black]încurcă cu treburile vieţii»(2Tim.2,4).Căci cel ce vrea să biruiască [/COLOR][COLOR=black]patimile, încurcându-se în acele treburi, e asemenea celui ce [/COLOR][COLOR=black]vrea să stingă focul cu paie.[/COLOR][COLOR=black] :[/COLOR]
[COLOR=black]108.[/COLOR][COLOR=black] Cel ce se mânie pe aproapele pentru avuţie, pentru slavă, sau plăcere, încă n-a cunoscut că Dumnezeu chiverniseşte lucrurile întru dreptate.[/COLOR]

[patinina34]

[COLOR=black]109.[/COLOR][COLOR=black]Când auzi pe Domnul zicând: «De nu se va [/COLOR][COLOR=black]lepăda cineva de toate averile lui, nu este vrednic de Mine»(Luc.14,33), [/COLOR][COLOR=black]nu înţelege cuvântul acesta numai despre averi ci şi despre [/COLOR][COLOR=black]toate lucrurile păcatului.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]110. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce nu cunoaşte adevărul, nu poate nici crede [/COLOR][COLOR=black]cu adevărat. Căci cunoştinţa naturală premerge credinţii.[/COLOR]
[COLOR=black]111. [/COLOR][COLOR=black]Precum Dumnezeu a împărţit fiecăreia dintre cele văzute ceea ce e potrivit cu firea ei, aşa a împărţit şi gândurile omeneşti, fie că vrem, fie că nu vrem.[/COLOR]
[COLOR=black]112.[/COLOR][COLOR=black] Dacă cineva, păcătuind în chip vădit şi nepocăindu-se, n-a pătimit nimic până la moarte, socoteşte că judecata lui va fi fără milă acolo.[/COLOR]
[COLOR=black]113. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce se roagă întru cuminţenie rabdă cele ce-i [/COLOR][COLOR=black]vin asupra-i. Iar cel ce ţine minte răul, încă nu s-a rugat curat.[/COLOR]
[COLOR=black]114.[/COLOR][COLOR=black]De ai fost păgubit, sau ocărât, sau prigonit de [/COLOR][COLOR=black]cineva, nu lua în seamă cele de faţă, ci aşteaptă cele viitoare; si [/COLOR][COLOR=black]vei afla că acela ţi-a fost pricină de multe bunătăţi, nu numai [/COLOR][COLOR=black]în vremea de aici, ci şi în veacul viitor.[/COLOR]
[COLOR=black]115.[/COLOR][COLOR=black]Precum celor ce s-au hrănit fără socoteală le [/COLOR][COLOR=black]foloseşte absintul amar, asa celor cu purtări păcătoase le e de [/COLOR][COLOR=black]folos să pătimească rele. Căci leacurile acestea pe cei dintâi îi [/COLOR][COLOR=black]face sănătoşi, iar pe ceilalţi îi pregăteşte spre pocăinţa.[/COLOR]
116.[COLOR=black]De nu vrei să pătimeşti răul, să nu vrei nici să-1 [/COLOR][COLOR=black]faci, pentru că lucrul dintâi urmează neapărat celui de al [/COLOR][COLOR=black]doilea. «Căci ce seamănă fiecare, aceea va si secera»(Gal.6,8).[/COLOR]
[COLOR=black]117. Semănând de bună voie cele rele si secerându-le [/COLOR][COLOR=black]fără de voie, trebuie să ne minunăm de dreptatea lui [/COLOR][COLOR=black]Dumnezeu.[/COLOR]
[COLOR=black]118. Dar fiindcă s-a rânduit o vreme oarecare între [/COLOR][COLOR=black]semănat şi seceriş, nu credem în răsplată.[/COLOR]
[COLOR=black]119.[/COLOR][COLOR=black] Păcătuind, să nu învinovăţeşti fapta, ci gândul. Căci dacă mintea nu o lua înainte, nu i-ar fi urmat trupul.[/COLOR]
[COLOR=black]120.[/COLOR][COLOR=black] [/COLOR][COLOR=black]E mai rău cel ce săvârşeşte răul într-ascuns, decât cei ce săvârşesc nedreptate pe faţă. Pentru aceasta, acela se va [/COLOR][COLOR=black]şi munci mai rău.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]121.[/COLOR][COLOR=black] Cel ce împleteşte viclenii si face răul într-ascuns [/COLOR][COLOR=black]este, după Scriptură, «şarpe ce sade în cale si muscă copita [/COLOR][COLOR=black]calului»(Gen.49,17).[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]122.[/COLOR][COLOR=black] Cel ce, în acelaşi timp, laudă pentru unele pe [/COLOR][COLOR=black]aproapele, iar pentru altele îl vorbeşte de rău, e stăpânit de [/COLOR][COLOR=black]slava deşartă si de pismă. Prin laude încearcă să-şi ascundă [/COLOR][COLOR=black]pisma, iar prin vorbele rele se înfăţişează pe sine mai bun [/COLOR][COLOR=black]decât acela. [/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]123.[/COLOR][COLOR=black]Precum nu pot paste la un loc oile si lupii, aşa nu [/COLOR][COLOR=black]poate avea milă cel ce îl lucrează cu viclenie pe aproapele.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]124.[/COLOR][COLOR=black]Cel care amestecă pe ascuns în poruncă voia sa, e un desfrânat, cum s-a arătat în înţelepciune, si pentru neputinţa de-a se înfrâna sufere durere şi ruşine.[/COLOR]
[COLOR=black]125.[/COLOR][COLOR=black]Precum nu se îngăduie apa si focul laolaltă, aşa nu se îngăduie întreolaltă apărarea şi smerenia.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
126.[COLOR=black]Cel care cere iertare de păcate iubeşte smerenia cugetului. Iar cel ce osândeşte pe altul, îşi pecetlueşte relele [/COLOR][COLOR=black]sale.[/COLOR]
[COLOR=black]127.[/COLOR][COLOR=black]Nu lăsa păcatul neşters, chiar dacă ar fi cât de [/COLOR][COLOR=black]mic, ca să nu te tragă pe urmă la rele mai mari.[/COLOR]
[COLOR=black]128.[/COLOR][COLOR=black]De vrei să te mântueşti, iubeşte Cuvântul adevărat si nu lepăda niciodată, fără judecată, mustrarea. .[/COLOR]
[COLOR=black]129.[/COLOR][COLOR=black]Un cuvânt adevărat a schimbat puii de năpârci şi [/COLOR][COLOR=black]le-a arătat să fugă de mânia ce va să vie (Mt.3,7).[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]130.[/COLOR][COLOR=black]Cel ce primeşte cuvintele adevărului, primeşte pe [/COLOR][COLOR=black]Dumnezeu Cuvântul. Căci zice: «Cel ce vă primeşte pe voi, [/COLOR][COLOR=black]pe Mine mă primeşte»(Mt.10,40).[/COLOR]
[COLOR=black]131.[/COLOR][COLOR=black]Slăbănogul pogorât prin acoperiş (Luc.5,19) este păcătosul [/COLOR][COLOR=black]mustrat de credincioşi pentru Dumnezeu, şi care primeşte [/COLOR][COLOR=black]iertarea pentru credinţa acelora.[/COLOR]
[COLOR=black]132.[/COLOR][COLOR=black] Mai bine este a ne ruga cu evlavie pentru aproapele, decât a-1 mustra pentru lot lucrul.[/COLOR]

[patinina34]

[COLOR=black]133.[/COLOR][COLOR=black]Cel ce se pocăieşte aşa cum se cuvine, e luat în râs [/COLOR][COLOR=black]de nebuni. Dar aceasta să-i fie semn de bună plăcere la [/COLOR][COLOR=black]Dumnezeu.[/COLOR]
[COLOR=black]134.[/COLOR][COLOR=black]«Cel ce se luptă, se înfrânează de la toate»(1Cor.9,25) şi [/COLOR][COLOR=black]nu se odihneşte până nu va pierde Domnul sămânţa din [/COLOR][COLOR=black]Babilon.[/COLOR]
[COLOR=black]135. Gândeşte-te că patimile de ocară sunt douăsprezece. Dacă iubeşti cu voia pe una din ele, aceea va umplea locul celor unsprezece.[/COLOR]
[COLOR=black]136. [/COLOR][COLOR=black]Păcatul este foc ce arde. Cu cât înlături materia, [/COLOR][COLOR=black]cu atât se stinge, si cu câţ adaugi, va arde mai mult.[/COLOR]
[COLOR=black]137. [/COLOR][COLOR=black]De ai fost înălţat prin laude, aşteaptă ocara. Căci zice: «Cel ce se înalţă pe sine, umili-se-va»(Luc.14.2).[/COLOR]
[COLOR=black]138. [/COLOR][COLOR=black]Când vom lepăda din cuget tot păcatul de bună [/COLOR][COLOR=black]voie, vom lua lupta si cu patimile din obişnuinţă.[/COLOR]
[COLOR=black]139. [/COLOR][COLOR=black]Obişnuinţa, care o ia înaintea voii si a conştiinţei, este amintirea fără de voie a păcatelor de mai-nainte. La cel ce [/COLOR][COLOR=black]se nevoieşte, ea e împiedecată să înainteze până la patimă; iar [/COLOR][COLOR=black]la cel biruitor e răpusă până la momeală [/COLOR]
[COLOR=black]140. [/COLOR][COLOR=black]Atacul (momeala) este o mişcare fără imagini a [/COLOR][COLOR=black]inimii, care e prinsă îndată de cei încercaţi, ca într-o strungă.[/COLOR]
[COLOR=black]141. [/COLOR][COLOR=black]Acolo unde se ivesc chipuri în gând, s-a produs [/COLOR][COLOR=black]consimţirea. Căci mişcarea fără chipuri este un atac nevinovat. Câte unul fuge şi de acestea ca buşteanul din foc; dar câte unul nu se întoarce până nu arde cu flacără.[/COLOR]
[COLOR=black]142. [/COLOR][COLOR=black]Nu zi: nu vreau şi vine; căci cu siguranţă dacă nu [/COLOR][COLOR=black]iubeşti lucrul însuşi, iubeşti pricinile lui.[/COLOR]
[COLOR=black]143.[/COLOR][COLOR=black]Cel ce caută lauda, e supus patimii şi cel ce se [/COLOR][COLOR=black]plânge de necaz, iubeşte plăcerea.[/COLOR]
[COLOR=black]144. [/COLOR][COLOR=black]Gândul celui împătimit de plăcere oscilează ca o [/COLOR][COLOR=black]cumpănă. Aci plânge şi se tânguieşte pentru păcate, aci se luptă cu aproapele şi i se împotriveşte apărându-şi plăcerile.[/COLOR]
[COLOR=black]145.[/COLOR][COLOR=black]Cel ce cearcă toate şi retine binele, va fugi pe [/COLOR][COLOR=black]urmă de tot răul.[/COLOR]
[COLOR=black]146. [/COLOR][COLOR=black]Bărbatul îndelung răbdător are multă cuminţenie; [/COLOR][COLOR=black]asemenea şi cel ce-şi apropie urechea de cuvintele [/COLOR][COLOR=black]înţelepciunii.[/COLOR]
[COLOR=black]147. [/COLOR][COLOR=black]Fără aducerea aminte de Dumnezeu nu poate fi [/COLOR][COLOR=black]cunoştinţă adevărată. Căci fără cea dintâi, cea de a doua e [/COLOR][COLOR=black]mincinoasă.[/COLOR]
[COLOR=black]148. [/COLOR][COLOR=black]Celui învârtoşat la inimă nu-i foloseşte cuvântul [/COLOR][COLOR=black]unei cunoştinţe mai subţiri, pentru că dacă nu e înfricat, nu [/COLOR][COLOR=black]primeşte durerile pocăinţei.[/COLOR]
[COLOR=black]149.[/COLOR][COLOR=black] Omului blând îi foloseşte credincioşia, căci îl face să nu ispitească îndelunga răbdare a lui Dumnezeu si să nu se rănească prin neascultare deasă.[/COLOR]
[COLOR=black]150.[/COLOR][COLOR=black]Pe omul puternic să nu-1 mustri pentru slavă [/COLOR][COLOR=black]deşartă, ci arată-i viitoarea necinste. Căci în acest chip cel [/COLOR][COLOR=black]cuminte poate fi mustrat fără greutate.[/COLOR]
[COLOR=black]151.[/COLOR][COLOR=black]Cel ce urăşte mustrarea, se supune" patimii cu [/COLOR][COLOR=black]voia; iar cel ce o iubeşte, va lupta şi cu obişnuinţa.[/COLOR]
[COLOR=black]152.[/COLOR][COLOR=black]Nu voi să auzi răutăţile străine; căci printr-o [/COLOR][COLOR=black]asemenea voinţă de-a auzi se sapă şi în ţine trăsăturile [/COLOR][COLOR=black]răutăţilor.[/COLOR]
153.[COLOR=black]Dacă îţi intră în urechi cuvinte urâte, mânie-te pe tine[/COLOR][COLOR=black]însuţi şi nu pe cel ce le grăieşte. Căci dacă urechea e rea, [/COLOR][COLOR=black]rău e şi cel care o poartă.[/COLOR]
[COLOR=black]154.[/COLOR][COLOR=black]Dacă cineva se nimereşte între oamenii care [/COLOR][COLOR=black]grăiesc deşertăciuni, să se socotească pe sine însuşi vinovat de [/COLOR][COLOR=black]asemenea cuvinte; chiar dacă nu are vreo vină proaspătă, are [/COLOR][COLOR=black]vreuna mai veche.[/COLOR]
[COLOR=black]155.[/COLOR][COLOR=black]De vezi pe cineva că te laudă cu făţărnicie, [/COLOR][COLOR=black]aşteaptă la vremea sa ocară de la el.[/COLOR]
[COLOR=black]156. [/COLOR][COLOR=black]Necazurile de acum pune-le alăturea cu bunătăţile viitoare, şi nicicând descurajarea nu-ţi va moleşi nevoinţa.[/COLOR]
[COLOR=black]157. [/COLOR][COLOR=black]Când, pentru vreo binefacere trupească, lauzi pe [/COLOR][COLOR=black]vreun om ca bun, uitând de Dumnezeu, acelaşi om pe urmă ţi [/COLOR][COLOR=black]se va arăta că e rău.[/COLOR]
[COLOR=black]158. [/COLOR][COLOR=black]Tot binele vine de la Dumnezeu după orânduirea [/COLOR][COLOR=black]Lui; şi cei care fac un lucru bun sunt slujitorii Lui.[/COLOR]
[COLOR=black]159. [/COLOR][COLOR=black]Primeşte împletirea celor bune şi a celor rele, cu [/COLOR][COLOR=black]gând egal; şi Dumnezeu va netezi neegalităţile dintre lucruri.[/COLOR]
160.[COLOR=black]Neegalitatea gândurilor aduce schimbările stărilor [/COLOR][COLOR=black]proprii. Căci Dumnezeu a rânduit în chip potrivit ca să vie [/COLOR][COLOR=black]după cele de voie, cele fără de voie.[/COLOR]
[COLOR=black]161 întâmplările sensibile sunt puii celor inteligibile, [/COLOR][COLOR=black]împlinind cele cuvenite după voia lui Dumnezeu.[/COLOR]
[COLOR=black]162.[/COLOR][COLOR=black]Din inima împătimită de plăcere, răsar gânduri si [/COLOR][COLOR=black]cuvinte spurcate. Iar din fum cunoaştem materia, care [/COLOR][COLOR=black]mocneşte înăuntru.[/COLOR]
[COLOR=black]163.[/COLOR][COLOR=black]Zăboveşte în cuget si nu vei osteni în încercări. Iar [/COLOR][COLOR=black]plecând de acolo, rabdă necazurile ce vin asupra-ţi.[/COLOR]
[COLOR=black]164.[/COLOR][COLOR=black]Roagă-te să nu-ţi vie încercare; iar când vine, [/COLOR][COLOR=black]primeşte-o ca pe a ta, nu ca pe una străină.[/COLOR]
[COLOR=black]165.[/COLOR][COLOR=black]Ia-ţi gândul de la orice lăcomie si atunci vei putea să vezi uneltirile diavolului.[/COLOR]
[COLOR=black]166.[/COLOR][COLOR=black] Cel ce zice că cunoaşte toate meşteşugurile diavolului, se dă pe sine ca desăvârşit, fără să ştie.[/COLOR]
[COLOR=black]167. Când mintea iese din grijile trupeşti, vede, în [/COLOR][COLOR=black]măsura în care iese, lucrăturile vrăjmaşilor.[/COLOR]
[COLOR=black]168.[/COLOR][COLOR=black]Cel purtat de gânduri, e orbit de ele. El vede [/COLOR][COLOR=black]lucrările păcatului, dar pricinile lor nu le poate vedea.[/COLOR]
[COLOR=black]169. [/COLOR][COLOR=black]Se poate întâmpla ca unul, împlinind pe faţă o [/COLOR][COLOR=black]poruncă, să slujească în ascuns patimei si pringânduri [/COLOR][COLOR=black]păcătoase să strice fapta bună.[/COLOR]

[patinina34]

[COLOR=black]170.[/COLOR][COLOR=black]Prinzându-te începutul vreunui păcat, nu zice: [/COLOR][COLOR=black]«nu mă va birui pe mine». Căci întrucât ai fost prins, ai si [/COLOR][COLOR=black]fost biruit.[/COLOR]
[COLOR=black]171.[/COLOR][COLOR=black]Tot Ce se naşte începe de la ceva mic, si pe [/COLOR][COLOR=black]măsură ce e hrănit creste.[/COLOR]
[COLOR=black]172.Mestesugirea păcatului e ca o mreajă bine [/COLOR][COLOR=black]împletită; şi cel ce s-a încurcat dintr-o parte, de va fi cu [/COLOR][COLOR=black]nepăsare, va fi prins întreg.[/COLOR]
[COLOR=black]173.[/COLOR][COLOR=black]Nu voi să auzi de nenorocirea duşmanilor, căci cei ce ascultă cu plăcere asemenea cuvinte, mănâncă, roadele plănuirii lor.[/COLOR]
[COLOR=black]174.[/COLOR][COLOR=black]Nu socoti că orice necaz vine peste oameni din [/COLOR][COLOR=black]pricina păcaţelor. penţru că sunt unii bine plăcuţi si totuşi [/COLOR][COLOR=black]încercaţi. E drept că s-a scris: «Necuvioşii si nelegiuiţii vor fi [/COLOR][COLOR=black]prigoniţi». Dar tot aşa s-a scris: «Cei ce voiesc să trăiască [/COLOR][COLOR=black]cucernic în Hristos, prigoniţi vor fi»(Tim.3,12).[/COLOR]
[COLOR=black]173.[/COLOR][COLOR=black]în vreme de. necaz, ia seama la momeala plăcerii. [/COLOR][COLOR=black]Căci întru cât alină năcazul e bine primită.[/COLOR]
[COLOR=black]176.[/COLOR][COLOR=black] Unii numesc înţelepţi pe cei ce deosebesc lucrurile sensibile. Dar înţelepţi sunt cei ce stăpânesc voile lor.[/COLOR]
[COLOR=black]177.[/COLOR][COLOR=black]înainte de desrădăcinarea relelor, să nu asculţi de [/COLOR][COLOR=black]inima ta; căci cele ce le are puse înăuntru, pe acelea caută să le şi sporească.[/COLOR]
[COLOR=black]178.[/COLOR][COLOR=black]Precum sunt şerpi ce se întâlnesc în păduri si alţii care umblă prin case, aşa sunt patimi ce se închipuesc de către [/COLOR][COLOR=black]cuget, şi altele care se lucrează cu fapta, măcar că se [/COLOR][COLOR=black]preschimbă unele într-altele.[/COLOR]
[COLOR=black]179.[/COLOR][COLOR=black]Când vezi poftele ce zac înăuntru că se mişcă cu [/COLOR][COLOR=black]putere si cheamă mintea ce vieţuieşte în linişte, la vreo patimă, cunoaşte că mintea s-a ocupat mai înainte cu acestea si le-a adus la faptă si le-a aşezat în inimă.[/COLOR]
[COLOR=black]180.[/COLOR][COLOR=black]Nu se înfiripă nor fără adiere de vânt, si nu se [/COLOR][COLOR=black]naşte patimă fără gând.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]181.[/COLOR][COLOR=black]De nu vom mai face voile trupului, cum zice [/COLOR][COLOR=black]Scriptura, uşor vor sfârşi în Domnul cele ce zăceau înainte în [/COLOR][COLOR=black]noi.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
182.[COLOR=black]Idolii consistenţi (chipurile) din faţa minţii sunt [/COLOR][COLOR=black]mai răi si mai puternici. Dar cei gândiţi sunt pricinuitorii si [/COLOR][COLOR=black]premergătorii celorlalţi.[/COLOR]
[COLOR=black]183. [/COLOR][COLOR=black]Este un păcat care stăpâneşte inima din pricina [/COLOR][COLOR=black]obişnuinţei îndelungate; şi este un alt păcat care [/COLOR][COLOR=black]ne războieşte cugetare prin lucrurile de fiecare zi.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]184. [/COLOR][COLOR=black]Dumnezeu judecă faptele după intenţiile lor. Căci, [/COLOR][COLOR=black]zice: «Să-ţi dea ţie Domnul după inima ta»(Ps.20,5).[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]185. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce nu stărueşte în cercetarea conştiinţei, nu [/COLOR][COLOR=black]vrea să primească nici ostenelile trupeşti pentru credinţă.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]186. [/COLOR][COLOR=black]Conştiinţa e o carte naturală. Cel ce o ceteşte cu [/COLOR][COLOR=black]fapta, face experienţa ajutorului dumnezeiesc.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]187. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce nu ia asupra sa de bună voie ostenelile, pentru adevăr, e certat mai aspru de cele fără de voie.[/COLOR]
[COLOR=black]188.[/COLOR][COLOR=black] Cel ce a cunoscut voia lui Dumnezeu si o împlineşte după putere, prin osteneli mici scapă de cele mari.[/COLOR]
[COLOR=black]189. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce vrea să biruiască ispitele fără rugăciune si [/COLOR][COLOR=black]răbdare, nu le va depărta de la sine, ci mai tare se va încâlci în [/COLOR][COLOR=black]ele.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]190. [/COLOR][COLOR=black]Domnul e ascuns în poruncile Sale. Şi cei ce-L [/COLOR][COLOR=black]caută pe El, îl găsesc pe măsura împlinirii lor.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]191. [/COLOR][COLOR=black]Nu zice: Am împlinit poruncile si n-am aflat pe [/COLOR][COLOR=black]Domnul. Căci ai aflat adeseori cunoştinţa împreunată cu [/COLOR][COLOR=black]dreptate, cum zice Scriptura. Iar cei ce-L caută pe El cum se [/COLOR][COLOR=black]cuvine, vor afla pace.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]192. [/COLOR][COLOR=black]Pacea este izbăvirea de patimi. Dar ea nu poate fi [/COLOR][COLOR=black]aflată fără lucrarea Duhului Sfânt.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]193. [/COLOR][COLOR=black]Altceva e împlinirea poruncii si altceva e virtutea, [/COLOR][COLOR=black]chiar dacă acestea se prilejuiesc una pe alta.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]194. [/COLOR][COLOR=black]Împlinirea poruncii stă în a împlini ceea ce s-a [/COLOR][COLOR=black]poruncit; iar virtutea, în a plăcea adevărului ceea ce s-a făcut.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]195. [/COLOR][COLOR=black]Precum bogăţia văzută este una, dar de multe feluri după chipul agonisirii, aşa şi virtutea este una, dar are multe moduri de activitate.[/COLOR]
[COLOR=black]196. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce înşeală pe alţii şi grăieşte cuvinte fără fapte, se îmbogăţeşte din nedreptate si ostenelile lui vor trece în case [/COLOR][COLOR=black]străine, cum scrie Scriptura(Prov.5,10).[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]197. [/COLOR][COLOR=black]Toate se vor supune aurului, zice; iar gândurile [/COLOR][COLOR=black]vor fi cârmuite de harul lui Dumnezeu.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]198.[/COLOR][COLOR=black] Conştiinţa bună se află prin rugăciune, iar rugăciunea curată prin conştiinţă. Căci una are trebuinţă de alta, prin fire. [/COLOR]
[COLOR=black]199. [/COLOR][COLOR=black]Iacob a făcut lui Iosif haină pestriţă. Iar Domnul [/COLOR][COLOR=black]dăruieşte celui blând cunoştinţa adevărului, precum s-a scris: [/COLOR][COLOR=black]«Domnul va învăţa pe cei blânzi căile Sale»(ps.25,9).[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
200.[COLOR=black]Fă totdeauna binele după putere. Iar în vremea [/COLOR][COLOR=black]lucrului mai mare, nu te întoarce spre cel mai mic. «Căci cel [/COLOR][COLOR=black]ce se întoarce înapoi, zice, nu este vrednic de împărăţia [/COLOR][COLOR=black]Cerurilor[/COLOR][COLOR=black]»(Luc.9,62).[/COLOR]