Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, iar dictatorul Nicolae Ceaușescu ar fi trăit, el ar fi devenit președinte. De ce visul european s-a transformat într-o nostalgie după trecutul socialist?
În ultimele două decenii, România a devenit membră a UE și NATO, îndeplinind visul tuturor adepților „modelului occidental de dezvoltare”. Cu toate acestea, în ultimii ani, „umbra” lui Nicolae Ceaușescu, ultimul lider al României Socialiste, îi urmărește pe politicienii români. În conștiința colectivă a electoratului, dictatorul, executat prin împușcare în decembrie 1989, a parcurs calea de la cel mai detestat politician din istoria României până la cea de eroul național. 41% dintre români îl preferau, în 2010, pe Ceaușescu și el ar fi câștigat turul doi al alegrilor prezidențiale în fața oricărui politician român actual. Potrivit datelor prezentate de IRES, în ultimii patru ani, cota de popularitate a lui Ceaușescu a atins un nivel fără precedent. Astfel, 66% dintre români l-ar vota acum pe Ceaușescu la prezidențiale, ceea ce înseamnă că el ar câștiga alegerile din primul tur în fața oricărui contracandidat. Putem însă presupune că liderul comuniștilor români este mai popular după moarte.
Studiile sociologice prezintă imaginea unei societăți deperesive. Peste 73% dintre participanții la sondaj cred că țara se îndreaptă spre o direcție greșită, în timp ce 69% sunt de părere că era mai bine pe vremea lui Ceaușescu. Visul european al multor români s-a transformat într-un coșmar european. Printre principalele avantaje ale trecutului socialist față de prezentul european, participanții la sondaj au enumerat locurile de muncă și siguranța zilei de mâine, ceea ce lipsește în condițiile actualei crize economice. Aproape o treime dintre persoanele chestionate cred că România ar fi trăit mai bine dacă regimul Ceaușescu nu ar fi fost răsturnat printr-o lovitură de stat.
Starea de spirit ale utilizatorilor de rețele sociale din România scoate la iveală și un alt motiv pentru care românii sunt nostalgici după vremurile socialismului, motiv despre care socilogii români nici nu s-au gândit să întrebe. Cel mai adesea, alegătorii furioși acuză clasa politică nu doar de corupție sau incompetență, ci de trădare directă a intereselor naționale, trădare exprimată prin sprijinul „terapiei de șoc” din partea FMI, precum și a privatizărilor abuzive, în urma cărora companiile străine au cumpărat la un preț mic petrolul, gazul și industria țării. Cel mai probabil, România duce dorul liderului, fie el și imperfect, dar care manifesta o anumită grijă față de țară. În ciuda datelor sociologice, apare o întrebare: oare locuitorii Ucrainei care doresc să ajungă în Europa nu își vor aminti despre perioada Ianukovici cu aceeași căldură cu care își amintesc românii de Ceaușescu?
Mai mult:
http://romanian.ruvr.ru/2014_04_23/R...eauSescu-0251/
09.02.2014, 20:37:56
Mod linear
