Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Minuni ale Ortodoxiei > Pelerinaje la locuri Sfinte
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 31.01.2009, 21:23:35
adorcrysti
Guest
 
Mesaje: n/a
Post Manastirea Hadambu

Bunul Dumnezeu a inzestrat atat pamantul cat si pe noi oamenii cu o sumedenie de insusiri minunate.Unul dintre multele locuri sfintite de Dumnezeu este Manastirea Hadambu,aflata in localitatea cu acelasi nume la 30 km de judetul Iasi.Dumnezeu are grija de noi toti si pentru a ne face simtita prezenta Sa in vietile noastre il gasim pretutindeni,atunci cand pasim in unul dintre aceste locuri sfinte si ne rugam cu adanca smerenie. Aici la Manastirea Hadambu gasim icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului.Toti cei care trec pragul acestei sfinte manastiri vor vedea lucrarea bunului Dumnezeu. Am crescut de mic alaturi de aceste locuri frumoase,printre care se afla si Manastirea Hadambu.Urcand drumul ce duce catre manastire descoperi minunata lucrare a Lui Dumnezeu,locuri pasnice si minunate pe care este cladita o frumoasa manastire Meritul deosebit pentru aceasta lucrare dumnezeasca il are prea sfintia sa Nicodim staretul Manastirii Hadambu.Sfintia sa cu ajutorul bunului Dumnezeu si cu credinta a reusit sa cladeasca cea ce noi credinciosii gasim astazi sus in deal la Hadambu. Drumul ce duce catre manastire este putin mai anevoios,insa este presarat cu o sumedenie de tablouri naturale.Acum in prezent se ajunge mai usor catre manastire,candva cu anii ce au trecut drumul era si mai anevoios,insa credinciosii urcau de fiecare data pentru a se ruga icoanei facatoare de minuni a Maicii Domnului. Un numar foarete mare de credinciosi din toate colturile tarii uraca catre Manastirea Hadambu cu deosebire atunci cand manastira isi are hramul.Hramul manastirii este pe data de 8 Septembrie pentru biserica veche si pe data de 15 Octombrie pentru biserica noua.Sa vedeti dragi credinciosi ce frumos este atunci cand este haramul in sfanta manasrire.Pe data de 8 Setembrie undeva langa manastirea veche pe un amplasament foarte frumos impodobit cu flori si crengi de brad este scoasa sfanta icoana a Maicii Domnului,pentru ca toti cei car vin aici sa se poata inchina si ruga la sfanta icoana si asi spune fiecare pasul sau. Ajutorul Lui Dumnezeu se simte intotdeauna in vietile noastre,mai ales atunci cand reusim sa mergem intr-un colt de rai cum este acesta unde se afla Manastirea Hadambu. Bunul Dumnezeu sa ne ajute pe toti sa ne mantuim si sa ajungem in cat mai multe locuri sfinte.Pe intreaga intindere a tarii avem numeroase manastiri si schituri care ne infrumuseteaza cu relegiozitatea lor.Nu degeaba tara noasta mai porta denumirea si de Gradina Maicii Domnului. In incheierea acestui scurt comentariu cu privire la sfanta Manastire Hadambu,doresc tuturoror celor care nu au pasit pragul manastiri sa ii ajute Dumnezeu sa o faca,iar pentru cei care au fost sa se mai duca de cat mai multe ori si sa povesteasca si celorlati din jurul lor cat de minunata este lucrarea Lui Dumnezeu.
Attached Images
File Type: jpg DSC02714.jpg (94,2 KB, 20 views)
Reply With Quote
  #2  
Vechi 31.01.2009, 21:26:35
adorcrysti
Guest
 
Mesaje: n/a
Post Despre Manastirea Hadambu

După o istorie zbuciumată și insuficient elucidată în toate detaliile și sinuozitățile sale, adeseori cu aspecte contradictorii, se poate afirma că mănăstirea cunoscută îndeobște sub denumirea tradițională de Schitul din Dealul Mare sau sub cea actuală, mai simplă, dar și mai cuprinzătoare de Mănăstirea Hadâmbu a trecut în ultimii 10-15 ani printr-un vădit reviriment, printr-o perioadă fără precedent de renaștere din propriile sale vestigii.f1

Ceea ce se știe sigur, atât din pisania ctitoriei, cât și din unele documente domnești, este faptul că, în anul 1659, voievodul Gheorghe Ghica i-a dăruit lui lani Hadâmbu, fost chelar, un loc „în pădurea lașilor, la Dealul Mare", pentru a construi acolo o biserică si că această biserică avea hramul de ziua „Nașterii Precistei și Născătoarei de Dumnezeu", adică la 8 septembrie. Este limpede că noua așezare monahală, care a luat cu vremea proporțiile unei mănăstiri, s-a numit apoi „Hadâmbu", după numele ctitorului ei.

A rămas până acum neelucidată afirmația din pisania lăcașului, potrivit căreia „dumnealui lani Hadâmbu a înnoit și a făcut această biserică în anul 1659", ceea ce înseamnă că, dacă atunci a înnoit-o numai, pe locul respectiv se afla deja o biserică mai veche, construită probabil din lemn și pe care noul ctitor a refăcut-o, construind-o din piatră. Ipoteza este cu atât mai plauzibilă, cu cât o veche tradiție românească spune - și numeroase documente o confirmă - că, de regulă, o nouă biserică se construiește pe locul uneia mai vechi sau undeva prin apropiere. In sprijinul acestei ipoteze vine și faptul că, într-un document din 1658, deci anterior celui din 1659, este menționată o mănăstire din Dealul Mare, cu hramul în ziua Sfântului Nicolae, adică la 6 decembrie. Documentul se referă la o danie pe care această mănăstire o primește în ziua de 4 august 1658. Se ridică în acest caz problema dacă biserica Mănăstirii din Dealul Mare, cu hramul Sfântului Nicolae, pomenită în documentul din 4 august 1658, este totuna cu biserica pe care a înnoit-o „dumnealui lani Hadâmbu" în 1659, potrivit pisaniei existente și acum în mănăstire, sau este cu totul alta. lată întrebări la care viitoarele cercetări istorice și arheologice vor trebui să răspundă.
Oricum, specialiști dintre cei mai autoritari în domeniu au relevat faptul că Mănăstirea Hadâmbu, așa cum a fost construită ea începând cu anul 1659, este un complex fortificat, reprezentativ pentru arhitectura moldovenească din secolul al XVII-lea și că biserica, de mici dimensiuni, prezintă un plan mixt, caracterizându-se prin diferite amenajări defensive, proprii incintei de plan rectangular, prevăzută la colțuri cu turnuri circulare, specifice construcțiilor cu funcții de apărare.

De-a lungul existenței sale, Mănăstirea Hadâmbu a fost supusă mereu eroziunii timpului, vicisitudinilor istoriei, dar și răutăților si neglijențelor omenești, care uneori sunt mai dăunătoare decât stihiile naturii. Pe la începutul veacului al XX-lea, când Nicolae lorga vizita mănăstirea, admirând cu evlavie frumusețea locurilor și farmecul inefabil al peisajului, marele istoric nu putea să nu deplângă, în același timp, starea jalnică în care ajunsese venerabilul așezământ monahal. Această situație s-a perpetuat până în pragul vremurilor noastre, când, mai cu seama, construcțiile anexe, dar - în bună parte - și biserica au căzut aproape de tot în paragină.

Lucrările de restaurare, construire și reconstruire din ultimii I 5 ani au asigurat Sfintei Mănăstiri dăinuire, dar și o amplă și temeinică dezvoltare. Toate acestea au fost posibile, pe de o parte, datorită evlaviei credincioșilor noștri care, în ceasuri de cumpănă, au alergat întru întâmpinarea nevoințelor noastre, iar pe de altă parte, datorită cumințeniei și vredniciei părinților și fraților din această mănăstire, care și-au închinat viața slujirii lui Dumnezeu și oamenilor. Fără adânca lor credință, fără generozitatea și competența temeinică a unor distinse personalități din lași și Suceava, ar fi fost mult mai anevoioasă construirea unui edificiu atât de apreciat ca noua biserică, ce poartă hramul „Acoperământul Maicii Domnului", considerată de specialiști drept o capodoperă de arhitectură ecleziastică în stilul tradițional ștefanian. în rândul marilor realizări din ultimul deceniu al veacului trecut se cuvine să menționăm și monumentalul edificiu al arhondaricului, expresie generoasă a spiritului de ospitalitate moldovenească, restaurarea și consolidarea bisericii monument, reconstruirea stăreției vechi, construirea unui agheasmatar, săparea și amenajarea a trei fântâni, precum și anexele gospodărești menite să rezolve numeroasele probleme economice curente ale mănăstirii, situată într-un spațiu pe cât de minunat, pe atât de izolat.

Protos. Nicodim Gheorghiță
Attached Images
File Type: jpg manastirea-hadambu-60.jpg (50,7 KB, 9 views)
Reply With Quote
  #3  
Vechi 31.01.2009, 21:32:39
adorcrysti
Guest
 
Mesaje: n/a
Post

În 1976, reputatul istoric de artă Vasile Drăguț, a vizitat locurile în vederea înscrierii schitului în al său "Dicționar enciclopedic de artă medievală românească"
Manastirea Hadambu
și a găsit un complex fortificat, reprezentativ pentru arhitectura moldovenească din secolul al XVII-lea, cu o biserică de mici dimensiuni, turnul porții servind și de clopotniță, plus construcții anexe aflate în ruină. Cu aproximativ 70 de ani înaintea sa, marele istoric Nicolae Iorga, găsise un minunat zid de cărămidă tare stropită cu pete albe de var, care înconjura biserica Hadâmbului, de la care se vedea, între copaci, acoperișul de șindrilă spartă, loc tocmai bun pentru școală. Este clar că aici, lângă satul Mironeasa, în adâncul Codrului Iașilor, pe vremuri a existat o biserică de lemn anterioară actualei, atestată nu numai de tradiție și de anumite documente insuficient explorate.

Icoana Făcătoare de Minuni


Cert este că, astăzi, se distinge în mod deosebit prin densitatea sa picturală și prin atmosfera gravă pe care o degajă icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu pruncul, pictată în 1938 de catre preotul Octavian Zmău și donată schitului de ieromonahul Iov Mazilu, egumenul acestui schit. Această icoană a fost ferecată ulterior în argint de meșterul Ion Contfas din Târgu Neamț. Coroanele sunt din aur, decorate cu pietre prețioase, rubine, safire și smaralde, donate de familia Constantin, Roxana și Elena Amarinei din Piatra Neamț. Icoana este izvorâtoare de mir și făcătoare de minuni. A apărut și o nouă biserică cu hramul "Acoperământul Maicii Domnului", pardosită cu marmură de Rușchița, prelucrată în atelierele de la Holboca - Iași. Pictura bisericii, în plină desfășurare, în tehnica "al fresco" a fost începută de maestrul Vasile Buzuloiu din București, fiind continuată de ucenicul sau, Vasile Gheorghiță. Edificiul este înalt, zvelt, lansat cu suplețe în spațiu, dar temeinic așezat pe sol. Plasată în vârful Dealului Mare, biserica domină priveliștea și se asamblează perfect cu peisajul din jur. Demisolul bisericii servește ca paraclis, fiind pus sub protecția Sfântului Ierarh Nicolae, praznic celebrat în ziua de 6 decembrie a fiecărui an. În ansamblul monahal de la Mănăstirea Hadâmbu, marele edificiu al arhondaricului, proiectat de arhitectul Bogdan Negoiță, se distinge prin proporțiile sale monumentale, prin aspectul său palatinal. Acoperișurile clădirilor au fost lucrate de meșteri din Oglinzi - Neamț, iar învelitorile clădirilor, din tablă de cupru, au fost executate de iscusitul meșter Ion Lică și de ucenicii săi din Târgu Neamț.

Ospeție moldovenească pentru 500 de pelerini


Grație proporțiilor marelui arhondaric, mănăstirea dispune de generoase locuri de cazare, având posibilitatea să adapostească și să omenească, potrivit îndatinatelor legi nescrise ale ospeției moldovenești, până la cinci sute de pelerini, ceea ce se întâmplă adeseori, mai cu seamă în sezonul estival. În iarna anului 2003, în ziua de 22 ianuarie, la mănăstire a izbucnit un năprasnic incendiu, care a potopit una din casele monahale. În acest incendiu și-a găsit sfârșitul tânărul Nicușor Leuca, de 17 ani, originar din Vicovu de Sus - Suceava, care de copil frecventa mănăstirea, așa după cum a comunicat un bun cunoscător al locurilor, scriitorul Claudiu Paradais, unde, de câte ori venea își îndeplinea, cu mare conștiinciozitate, ascultarea de paracliser, năzuind să devină el însuși monah aici. Toată casa s-a transformat în scrum, inclusiv obiectele bisericești adăpostite, cu excepția Icoanei Maicii Domnului, Făcătoare de Minuni. Această tulburătoare experiență umană este exprimată îndeobște în Jertfa Zidirii, valabilă la români și în Balada Meșterului Manole, dar și în legenda întemeierii Mănăstirii Putna. Lucrările de restaurare, construire și reconstruire din ultimii 8 ani asigură Sfintei Mănăstiri dăinuire, dar toate acestea s-au realizat, pe de o parte, datorită evlaviei credincioșilor, care în ceasurile de cumpănă au alergat la icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului, icoane care merită să fie trecute în catalogul icoanelor făcătoare de minuni din decursul istoriei, iar pe de altă parte, datorită seriozității și cumințeniei părinților și fraților din această mănăstire care și-au dedicat viața slujirii lui Dumnezeu și oamenilor.
Attached Images
File Type: jpg 6985.jpg (11,7 KB, 10 views)
Reply With Quote
  #4  
Vechi 31.01.2009, 21:35:20
adorcrysti
Guest
 
Mesaje: n/a
Post Minunile de la Manastirea Hadambu

● Oameni paralizati, bolnavi de cancer, sfasiati de greutatile vietii sau care si-au pierdut sensul pe acest pamant au cautat o ultima alinare la icoanele facatoare de minuni ● Ajutati de cei dragi, au venit de la sute de kilometri sa se roage la icoana Maicii Domnului de la Hadambu ● Dumnezeu, pentru credinciosi, este mai viu ca niciodata, iar minunile se petrec intr-o taina greu de inteles pentru o minte care nu cunoaste din suflul divin ● "Am ajuns la aceasta manastire si m-am asezat in genunchi la prima icoana. Am plans cu lacrimi amare, caci stiam ca nu am alta scapare afara de Maica Domnului. Am stat la dezlegarile de noapte si a doua zi, la Sfanta Liturghie, am venit din nou la icoana si ma rugam sa faca ce o vrea cu mine, dar mai bine sa mor decat sa sufar atata durere. Deodata, am simtit ceva ca ma apasa pe spate, am dat cu mana crezand ca este cineva, dar nu era nimeni. Era Maica Domnului. M-a ridicat din patul spitalului, m-a vindecat. De atunci, vin la 40 de zile de la Suceava sa-i multumesc Maicii Domnului", a lasat marturie Doinita G., din Suceava, pe una din cartile scapate de incendiu de la Manastirea Hadambu ● Manastirile, invaluite de aura credintei, se arata celor in nevoie dar nu numai, ca oaze de lumina tamaduitoare
Manastirile Moldovei, aceste tinuturi ale tacerii si ale Cuvantului divin, emana o bogatie spirituala pe care si orbilor le este usor sa o descopere. Drumurile catre manastiri formeaza pelerinaje cunoscute doar celor porniti in cautarea luminii si vindecarii divine si sunt mereu batatorite de oameni care duc poveri groaznice. Pelerinajele la manastirile Moldovei sau din tinutul Iasilor se prezinta asemenea unei alte lumi, care, izvorata din durere, curge spre vindecare. In toate acestea este un mister greu de strabatut cu ratiunea. Dumnezeu, pentru credinciosi, este mai viu ca niciodata, iar minunile se petrec intr-o taina greu de inteles pentru o minte care nu cunoaste din suflul divin. La Manastirea Hadambu, din comuna Mironeasa, s-a creat de ani buni un veritabil pelerinaj la icoana facatoare de minuni ce o reprezinta pe Maica Domnului cu pruncul Iisus tinut in brate. "Despre minunile care s-au intamplat aici ar fi mai potrivit sa vedeti ce spun oamenii. Misiunea noastra, a calugarilor este sa ne rugam pentru fiecare om. Dumnezeu vindeca, tamaduieste. Depinde foarte mult de credinta omului. Daca te duci in orice manastire, la orice icoana si ai credinta, vei fi vindecat", a spus parintele Iorest de la Manastirea Hadambu. Dar si alte manastiri din tinutul Iasilor sunt repere pentru credinciosi, manastirile Dobrovat, Cetatuia, Lacuri, Golia, Bucium, Barnova ori Schitul Luparie din Cotnari sau Schitul Baiceni din Cucuteni.

Pelerinaj
Oameni paralizati, bolnavi de cancer, sfasiati de greutatile vietii sau care si-au pierdut sensul pe acest pamant au cautat o ultima alinare la icoanele facatoare de minuni. Ajutati de cei dragi, au venit de la sute de kilometri sa se roage la icoana Maicii Domnului de la Hadambu. Asa cum arata si Mantuitorul, daca omul ar avea credinta cat o boaba de mustar, ar putea muta si muntii. Unii au aceasta credinta. La Manastirea Golia, ca si la cea de la Socola erau, cu ani in urma, icoane facatoare de minuni. Acum, firele care duc spre aceste icoane se rup brusc. Manastirea Dobrovat, inainte de a fi jefuita si, mai tarziu, inchisa de catre comunisti, a avut o icoana facatoare de minuni. In prezent, la Dobrovat minunea, ca si in alte manastiri, este numai prin credinta. Pelerinajul la manastiri constituie un fenomen care daca s-ar putea monitoriza, in afara celor de la hramurile manastirilor, ar arata ca este o lume profund marcata de credinta ce cauta nadejdea la Dumnezeu.

Vindecati de cancer
Vazute si nevazute, minunile au schimbat vietile oamenilor. In luna ianuarie a anului trecut, o ieseanca a fost vindecata miraculos de cancer. Povestea femeii, asa cum a lasat-o scrisa pe unul din caietele de la Hadambu, impresioneaza. "Acum zece luni am fost diagnosticata cu o boala necrutatoare: cancer. Spaima care a cuprins toata familia mea a fost crancena. Cu un baietel de cinci luni acasa, singura putere de a trece de aceasta incercare a fost de aici (Sfanta Manastire Hadambu), de la acest Sfant Lacas unde, in fata icoanei facatoare de minuni, am primit puterea de a trece peste toata suferinta. Nu am cuvinte de a multumi in fiecare zi Maicii Domnului si bunului Dumnezeu pentru ca sunt in viata si am trecut cu bine de groaznica operatie. Multumim parintelui staret Nicodim care mi-a fost alaturi mie si familiei mele si care nu a ezitat nici un moment sa ne sprijine si sa ne ajute cu Sfintele Rugaciuni. Oriunde m-as duce, gandul meu si toata speranta mea este aici, caci acesta este locul care m-a vindecat", a scris, pe cartea ce se afla la Manastirea Hadambu, Nicoleta D. O alta femeie, tot diagnosticata cu cancer, si-a gasit vindecarea la icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului de la Manastirea Hadambu. "Pot spune ca am fost bolnava de cancer, iar doctorii nu-mi dadeau sanse prea mari de trait, nici de mers. Dar m-am rugat la Dumnezeu si la Maica Domnului care au facut minuni cu mine. Doctorul a spus ca ma pot vindeca prin tamaduirea sufletului si atunci mi-am amintit de Manastirea Hadambu, de icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului. Am venit la manastire si m-am rugat. Dupa aproape o luna de zile am inceput sa merg. S-a intamplat o minune Dumnezeiasca", a lasat scris Luminita O. in anul 2005.

Istoricul icoanei facatoare de minuni
Icoana facatoare de minuni ce o reprezinta pe Maica Domnului cu pruncul a fost pictata in anul 1938 de catre preotul Octavian Zmau. Icoana a fost donata Schitului din Dealul Mare, cum este cunoscuta Manastirea Hadambu, de ieromonahul Iov Mazilu, egumenul acestui schit. Icoana a fost ferecata in argint de mesterul Ion Contfas din Targu Neamt. In anul 2003, izbucnind un incendiu, arde in intregime o casa monahala si moare un tanar sucevean, Nicusor Leuca. Obiectele bisericesti din casa ard, insa, prin miracol, doar icoana Maicii Domnului, in sute de exemplare litografiate, ramane neatinsa. Pe langa aceasta icoana care in mod nu prea obisnuit o reprezinta pe maica Domnului tinand pruncul in partea dreapta (stanga privitorului), mai sunt alte 3 icoane considerate facatoare de minuni.

Lacrimarea
Icoana Maicii Domnului facatoare de minuni de la Manastirea Hadambu a plans pentru prima data in 1992, pe 6 ianuarie, de Praznicul Bobotezei, in timpul slujbei de sfintire a apei. Tot in acest an, dar pe 14 octombrie, in Ziua hramului Cuvioasei Parascheva, a curs mir din umarul stang al Maicii Domnului. Doi ani mai tarziu, in perioada Postului Mare, din coroana Mantuitorului a curs mir. Tot in 1995, pe 15 august, de praznuirea Adormirii Maicii Domnului, icoana facatoare de minuni lacrimeaza din nou. In anul 2003, in luna septembrie, iarasi se petrece neobisnuitul. In zilele de 3, 6 si 8 septembrie, icoana facatoare de minuni lacrimeaza. Cu trei ani in urma, pe 6 septembrie, icoana Maicii Domnului lacrimeaza din nou. Era cu doua zile inainte de hramul manastirii, Praznicul Nasterii Maicii Domnului. Mii de pelerini au vazut si s-au inchinat.

O tara necunoscuta
Despre minunile sau lucrurile inexplicabile petrecute la Manastirea Hadambu s-ar putea scrie foarte multe, la acest lacas se pastreaza doua carnete mari, celelalte arzand la incendiul din 2003. "In august 2004, aparent spontan, am facut icter. Investigata la Craiova, am fost trimisa la Bucuresti unde s-a stabilit ca aveam o tumora care trebuia operata. Dupa operatie, ajunsa acasa, stateam toata Ziua in pat, nu puteam manca. (...) Privind la televizor, am vazut un reportaj despre manastirea Hadambu. Cand sotul meu s-a intors acasa de la serviciu, i-am povestit si fara a sta pe ganduri a spus ca trebuie sa mergem, desi sunt 600 de kilometri de la Dragasani pana aici si nu se stia de voi rezista drumului. A doua zi dupa slujba mi-a revenit pofta de mancare si vitalitatea. Rugaciunile la cele patru icoane facatoare de minuni au avut un rezultat evident", a lasat scris Maria D., din Valcea, in urma cu trei ani. Manastirile, invaluite de aura credintei, se arata celor in nevoie dar nu numai, ca oaze de lumina tamaduitoare. Sunt mii si mii de oameni care ajung la manastiri pentru a gasi acel dialog cu Dumnezeu. Este un fenomen greu de surprins. "Este bine ca vine lumea la manastiri sa se roage. Dumnezeu le deschide inimile, le usureaza viata. Credinta ii face pe oameni liberi", a marturisit parintele Iorest.
Attached Images
File Type: jpg user11387_pic1170_1233170251.jpg (62,4 KB, 12 views)
Reply With Quote
  #5  
Vechi 02.02.2009, 01:28:15
icamilin's Avatar
icamilin icamilin is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 05.05.2007
Locație: Timisoara Romania
Religia: Ortodox
Mesaje: 716
Implicit Doamne ajuta!

Am vazut pozele din albumul tau si am intrat si pe blog. Aceasta frumoasa manastire m-a cucerit. Vreau sa ajung in vara asta pe acolo, cu ingaduinta si cu ajutorul bunului Dumnezeu. Icoana Facatoare de minuni este desavarsita!
Minunile povestite de pelerini sunt marturie graitoare ca acel ce va merge cu credinta, smerit si va cadea in genunchi in fata Maicii Domnului, va pleca vinedecat. Sa ne ajute bunul Dumnezeu pe cei care inca nu am ajuns pe acolo, sa ajungem iar cei care au fost, sa marturiseasca tuturor intamplarile petrecute, in acel frumos " colt din rai ". Doamne ajuta!
__________________
" Fiti buni intre voi si milostivi, iertand unul altuia, precum si Dumnezeu v-a iertat voua in Hristos "
Reply With Quote
  #6  
Vechi 02.02.2009, 21:43:01
adorcrysti
Guest
 
Mesaje: n/a
Post

Manastirea Hadambu, o oaza de credinta, devine neincapatoare an de an cand isi sarbatoreste hramul. Dar aceasta manastire este renumita si pentru minunile Icoanei Maicii Domnului, in cartile de oaspeti ale manastirii, sute si sute de credinciosi au lasat marturie despre vindecarile miraculoase ale lor sau apropiatilor lor. Icoana facatoare de minuni o reprezinta pe Maica Domnului cu pruncul si a fost pictata in anul 1938 de catre preotul Octavian Zmau. Icoana a fost donata Schitului din Dealul Mare, cum mai este cunoscuta Manastirea Hadambu, de ieromonahul Iov Mazilu, egumenul acestui schit. Icoana a fost ferecata in argint de mesterul Ion Contfas din Targu Neamt. In anul 2003, izbucnind un incendiu, a ars in intregime o casa monahala si a murit un tanar sucevean, Nicusor Leuca. Obiectele bisericesti din casa au ars, insa, prin miracol, doar icoana Maicii Domnului, in sute de exemplare litografiate, a ramas intacta. Pe langa aceasta icoana care in mod nu prea obisnuit o reprezinta pe Maica Domnului tinand pruncul in partea dreapta (stanga privitorului), mai sunt alte 3 icoane considerate facatoare de minuni.
Attached Images
File Type: jpg manastirea-hadambu-15.jpg (37,4 KB, 15 views)
Reply With Quote
  #7  
Vechi 02.02.2009, 21:50:16
adorcrysti
Guest
 
Mesaje: n/a
Post

Hram la Manastirea Hadambu
9 Septembrie 2008

Manastirea Hadambu a imbracat astazi haine de sarbatoare. Aproape 15.000 de credinciosi din toata tara
au participat la slujba de sfintire a noii biserici cu hramul Acoperamantul Maicii Domnului. Oamenii au ascultat slujba de Liturghie si au asteptat ore intregi sa atinga Icoana Facatoare de Minuni, scoasa din Biserica pe 5 septembrie.

Inca de la ora 8 dimineata curtea Manastirii Hadambu era neincapatoare. Ca in fiecare an, pe 8 septembrie oameni din toata tara vin la hramul bisericii vechi, Nastea Maicii Domnului.

Anul acesta au avut un motiv de sarbatoare: a fost sfintita noua biserica cu hramul acoperammtul maicii domnului. Sfanta liturghie arhiereasca a fost oficiata de Inalt Prea Sfintitul Teofan, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, Preasfintitul Ioachim Bacaoanul - Arhiereu Vicar al Episcopiei Romanului, Preasfintitul Calinic Botosaneanul, Arhiereu Vicar al Arhiepiescopiei Iasului si Prea Sfintitul Corneliu Barladeanu, Arhiepiscop Vicar al Episcopiei Husilor inconjurati de un sobor de preoti si diaconi.

Noua biserica este pardosita cu marmura de Ruschita, prelucrata in atelierele de la Holboca. A fost pictata folosind tehnica "al fresco" in culori mate si armonioase. Pictura bisericii a fost inceputa de maestrul Vasile Buzuloiu si continuata de ucenicul sau, Vasile Gheorghita.

Credinciosii au venit cu speranta in suflet ca rugaciunile lor vor fi ascultate. De-a lungul timpului, sute de oameni au fost vindecati de Icoana Facatoare de Minuni a Maicii Domnului.

"- Ce va atrage aici?
- Ajutorul Maicii Domnului. Eu am facut o operatie de rinichi, m-a auzit Maica Domnului ca am nevoie de viata si mi-a daruit-o."

Multi credinciosi au venit de la mare distanta.

"Am venit pentru prima data sa ne rugam pentru mintuirea de pacate si insanatosire. Eu is cu un picior rupt"

"- Vin in fiecare an.
- Ce va atrage la manastirea hadambu?
Nu stiu, dragostea mare, rugaciunea mare."

Dupa ce au primit binecuvintarea, pelerinii au servit din bucatele preparate la Manastirea Hadambu.
Bucataresele cu experienta la astfel de sarbatori au preparat 1.500 de litri de ciorba, 10.000 de sarmale, 10. 000 de bucati de carne si 3.000 de cirnati.

Inalt Presfintitul Teofan, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, a savirsit cu bucurie in suflet slujba de sfintire a noii Biserici.
IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei: "Au trecut 18 ani de la momentul dobandirii libertatii si prin mila lui Dumnezeu aceasta ruina s-a transformat intr-o oaza de pace, de bucurie si de pelerinaj. Pentru mine a
fost o descoperire, pentru ca fiind in biserica de multi ani stiu cat de greu se implineste o lucrare frumoasa, iar daca aceasta lucrare frumoasa primeste un contur si arhitectural si de pictura, si un contur uman cu totul de exceptie atunci iti dai seama ca nu se putea realiza aici decit prin prezenta lui Dumnezeu."

Manastirea Hadambu, aflata in satul Mogosesti, a fost construita la jumatatea secolului al XVII-lea. Icoana Facatoare de Minuni a Maicii Domnului este ferecata in argint, coroanele sunt de aur, decorate cu prete pretioase, donate de o familie din Piatra Neamt. Se spune ca in anul 1992, in ziua de Boboteaza a plans pentru prima data ochiul stang al Fecioarei Maria.
De atunci, mii de credinciosi merg anual sa se inchine cu speranta ca vor primi ajutor de la Maica Domnului.
Manastirea Hadambu le ofera pelerinilor 500 de locuri de cazare.
Attached Images
File Type: jpg Hadambu.jpg (14,9 KB, 13 views)
Reply With Quote
  #8  
Vechi 02.02.2009, 21:55:48
adorcrysti
Guest
 
Mesaje: n/a
Post

Miracolele de la Manastirea Hadambu


● Tacuti, cu lacrimile uscate pe obraji, cu spatele garbovit, urcau incet dealul manastirii ● Mai incolo, calugari nedormiti de nopti intregi se indreptau la randul lor spre Manastirea Hadambu ● Printre ei, aproape nevazuta, izvora o ruga ● Soarele batea de ora privegherii, iar, ca din nevazut, un popor aproape necunoscut, de peste 7 -8 mii de suflete, isi aduna trupurile in coloane lungi catre baldachinul unde a fost asezata Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului ● Miracole le-a fost dat sa traiasca chiar aici, sub Acoperamantul Maicii Domnului, caci sufletele lor au devenit mai vii ca niciodata si rodnice ● "Cata bucurie sufleteasca, tinere... Dumnezeu sa fie slavit. Aici renasc... aici te intalnesti cu Dumnezeu", a aratat o femeie
O lume necunoscuta, aproape ca tainica, a luat de sarbatoarea Nasterii Macii Domnului calea pelerinajului catre Manastirea Hadambu. Ziua de ieri, 8 septembrie, a fost pentru ei regasirea cu Dumnezeu, cu miracolele divinitatii. Tacuti, cu lacrimile uscate pe obraji, cu spatele garbovit, urcau incet dealul manastirii. Batrani sau nu, formau inca de la poalele dealului Hadambu o scara de ganduri, rugaminti, suflete indoliate. Mai incolo, calugari nedormiti de nopti intregi se indreptau la randul lor spre Manastirea Hadambu. Prafuiti de la drum, cu ranite, acesti oameni simpli care sunt acea lume neinteleasa ce strabate drumurile manastirilor din tara, pe vremuri de vara sau iarna, au gasit ceea ce nici un om nu le poate oferi. Ajunsi, dupa ore de asteptare la rand, in curtea manastirii, ei au simtit ca au ajuns acasa. "Aici ma simt ca sunt ca acasa, ba nici acasa nu e asa. Vin de ani buni la Manastirea Hadambu, simt ca este o datorie morala, o sete a sufletului", a precizat Ecaterina, o femeie de 70 de ani din Suceava. Toti acesti oameni, desfatati si de aerul de toamna, cum anul trecut n-au avut parte, caci a fost frig si a plouat, erau fie chemati de dorinta sufleteasca de a-si atinge firea de Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, fie sa asculte predica IPS Teofan, fie, pur si simplu, sa se retraga alaturi de altii printre flori si sa se roage in tacere. La biserica veche a manastirii, unde se afla o alta icoana facatoare de minuni, multimea astepta minute intregi sa poata trece pragul, la fel cum si in noua biserica, dar mai ales la baldachinul cu cea mai cunoscuta icoana a Maicii Domnului de aici. Ajunsi de prin satele Iasilor, Sucevei, Neamtului, Maramuresului, Vasluiului, dar si din sudul tarii, pelerinii s-au adapostit in rugaciuni, aratand acel popor aproape necunoscut pentru care biserica este intr-adevar casa lui Dumnezeu. Peste 7 -8 mii de suflete, fara a mai tine socoteala de sutele de masini cu care au venit alte mii de oameni la manastire, au transformat sarbatoarea de la Hadambu intr-una asemanatoare, oarecum, cu Grota Massabielle din Lourdes (Franta), acel atat de vestit loc de pelerinaj al crestinilor catolici.

Taramuri de ruga
Pe dealul manastirii chiar, dar mai ales in curtea lacasului de cult, erau formate taramuri de rugaciuni. Femei, mai tinere, mai apasate de ani sau copii, cazute in genunchi, cu ochii inchisi, cu maine aduse in cruce isi lasau sa se duca multumirile, rugaciunile catre divinitate. Pentru cei orbi, doar multimea din incinta manastirii era in trecere. In rugaciune, ei pareau infipti in eternitate.

Mama
La cativa metri de locul unde soborul de preoti a tinut rugaciunea, o mama, asezata pe o patura, isi hranea copilul de vreo 7 -8 ani. "Ia si papa, puiule. Uite ce frumos vorbeste parintele. El este mitropolitul nostru, adica cel mai mare dintre preoti... Sa tii minte. Sa fii baiat cuminte", i-a spus femeia copilului. "Marie, uite, cu sterpiciunea de care vorbeste mitropolitul, are mare dreptate. Pamantul sterp e ca si sufletul..", a spus aceasta mama unei alte femei. "Da, are har mitropolitul nostru. Intelegi atat de bine...", incheie aceasta din urma. Desi in acest an au luat parte atat de multi oameni, sarbatoarea nu a fost umbrita de prezenta celor care nu au de-a face cu astfel de evenimete crestine.
Attached Images
File Type: jpg orig_manastirea-hadambu-01_57.jpg (72,5 KB, 7 views)
Reply With Quote
  #9  
Vechi 02.02.2009, 22:38:12
adorcrysti
Guest
 
Mesaje: n/a
Post În pelerinaj la Sfânta Mănăstire Hadâmbu

Pe 8 septembrie 2008, la Mănăstirea Hadâmbu de lângă Iași a avut loc unul dintre cele mai mari pelerinaje din țara noastră. Credincioșii au sosit cu mai multe zile înainte, pentru a se ruga la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.

Cu prilejul hramului, patru arhierei, în frunte cu Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, IPS Teofan, au sfințit noua biserică, „Acoperământul Maicii Domnului“, în prezența celor aproximativ 10.000 de credincioși strânși aici din toate zonele țării. Cu acest prilej, Patriarhul Bisericii noastre, PF Daniel, a transmis un mesaj prin care a subliniat hărnicia și dărnicia celor care au transformat o ruină într-un colț de rai.

Încă de la primele ore ale dimineții, pelerini din toate colțurile țării au venit pe 8 septembrie la Mănăstirea Hadâmbu din județul Iași, pentru a cinsti Nașterea Maicii Domnului. Cu flori în mâini, primeniți de sărbătoare, creștinii au format un rând de câteva sute de metri pentru a trece prin altarul Bisericii „Acoperământul Maicii Domnului“, ce urma a fi sfințită.

Călăreți îmbrăcați în costume naționale patrulează prin mulțimea de oameni, purtând steagul României în mână. Un grup de maramureșeni cu prapori și cruci, îmbrăcați în costume tradiționale specifice zonei din care provin, stau așezați la poarta mănăstirii în așteptarea arhiereilor. O maramureșeancă ține în brațe un prosop cusut în felurite ornamente, peste care a așezat un colac rumen și un castronel cu sare. Murmurul și atmosfera de sărbătoare sunt completate de sunetul de cimpoi ce răsună peste dealurile comunei Mogoșești. Pe fețele oamenilor se citește emoția și bucuria, totodată; dragostea pentru sărbătoare și bucuria îmbinării tradiției cu cinstea care i se cuvine Fecioarei Maria.

„Această sfântă mănăstire care parcă a răsărit din pământ“

Pe la 8:30 încep să bată clopotele. Sosesc ierarhii care aveau să sfințească biserica nouă a așezământului monahal de lângă Iași, înainte de Sfânta Liturghie. Oamenii își pleacă smerit capetele pentru a primi binecuvântarea. Soborul împresionant de preoți și diaconi cântă imnul arhieresc, iar autoritățile locale și centrale îi întâmpină pe arhierei cu pâine și sare.

Slujba de sfințire a Bisericii „Acoperământul Maicii Domnului“ a fost oficiată de IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, PS Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, PS Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-Vicar la Episcopiei Romanului și PS Corneliu Bârlădeanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Hușilor.

După ce peste biserica ridicată în cinstea Acoperământului Maicii Domnului a coborât harul sfințitor, așa cum se obișnuiește la orice sfințire de biserică, pelerinii - femei, bărbați, copii - așezați la rând au început a trece prin sfântul altar, pentru a se închina, iar arhiereii, înconjurați de soborul de 50 de preoți și diaconi, au ieșit afară pentru a săvârși Sfânta și dumnezeiasca Liturghie, pe o scenă special amenajată în curtea mănăstirii.

Referindu-se la semnificația zilei în care Dumnezeu a rânduit a se sfinți noua biserică a Mănăstirii Hadâmbu, IPS Părinte Mitropolit Teofan a vorbit celor aproximativ 10.000 de credincioși, sosiți din toate colțurile țării, despre rodnicia sufletului. „Numeroase biserici și mănăstiri au devenit roade ale dezlegării sterpăciunii lui Ioachim și a Anei. Chiar și această sfântă mănăstire care parcă a răsărit din pământ, deși este veche. Această mănăstire se arată pe ea ca un rod al nașterii și acoperământului Maicii Domnului.

Dumneavoastră nu sunteți decât rodul cel binecuvântat al Maicii Preasfinte, Preasfânta Fecioară. De-a lungul istoriei a fost, este și va fi o tensiune permanentă între rod, pe de o parte, și sterpăciune, pe de altă parte. Ce este mai greu pentru o viață de om, și mai ales în vremurile noastre, decât să întâlnești oameni uscați sufletește, oameni sterpi în mintea și în inima lor.

Din stârpiciunea duhovnicească nu poate ieși nimic. Iar aceasta are drept izvor necredința în Dumnezeu, iadul neiubirii, precum și infernul trufiei. Într-o zi ca aceasta, Dumnezeu a rânduit ca Sfânta Fecioară Maria să se nască. În această zi în care harul lui Dumnezeu se răspândește și coboară în cascade asupra umanității, să luăm aminte la stârpiciunea din sufletul nostru, care se manifestă în atâtea feluri. Mă bucur că această mănăstire se înfățișează în fața contemplației noastre cu o frumusețe atât de adâncă. Nu avem decât cuvânt de mulțumire, adus lui Dumnezeu și Preacuratei Sale Maici pentru lucrarea care s-a împlinit aici“.

Binecuvântarea Maicii Domnului

Puterea neobișnuită a soarelui de septembrie nu îi descurajează pe credincioșii care-și pleacă evlavios genunchii, cu fața spre răsărit, pentru a se ruga în timpul Liturghiei. Unii se mulțumesc doar să asculte la boxe cea mai mare parte din slujbă, ținând rândul la închinare, dincolo de zidul din piatră al mănăstirii. „Nu sunt supărată pentru că nu am reușit să văd slujba. Mă bucur că am auzit de la boxe.

Sunt la fel de fericită pentru că am auzit și m-am rugat. Măicuța Domnului îmi vede osteneala și pașii pe care i-am făcut astăzi. Cu cât aștepți mai mult un lucru, adică să trec prin sfântul altar, să-mi plec genunchii în fața sfintei icoane, cu atât mă bucur mai mult și primesc binecuvântare“, spune cu convingere Maria, o femeie simplă de la țară, căreia i se umezesc ochii vorbind de Născătoarea de Dumnezeu.

Cu bagaje în mâni, ostenită de oboseală, o femeie trecută de 70 de ani, pășește pe poarta mănăstirii. Se uită lung la impunătoarea biserică, își face o cruce mare, după care își țintește ochii spre locul unde se oficiază Liturghia. Se așază în genunchi la sunetul clopotului care secondează cântarea „Pe Tine Te lăudăm“.

În timp ce soborul de preoți se împărtășește cu Trupul și Sângele Mântuitorului, PS Ioachim Băcăuanul vorbește mulțimii despre cinstea care i se cuvine femeii dăruite să schimbe lumea: „Atunci când o cinstim pe Maica Domnului, cinstim taina ei, cinstim toate cele câte s-au petrecut în dânsa.

Și văzând acest sobor deosebit împărtășindu-se cu Trupul și Sângele lui Hristos, ne amintim că și Dumnezeu Se pogoară la noi, precum S-a pogorât în pântecele Născătoarei de Dumnezeu. După aceea, când s-a sfințit această biserică a Maicii Domnului, din nou S-a pogorât și Duhul Sfânt și Dumnezeu și Maica Domnului“.

Pelerinajul la Hadâmbu s-a încheiat cu o agapă creștină oferită de mănăstire, în cadrul căreia 10.000 de pelerini au mâncat la un loc, îmbinându-se, astfel, Liturghia cu filantropia.

Ca în fiecare an, credincioșii au stat la rând pentru a se închina la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, scoasă cu trei zile înainte și așezată în curtea mănăstirii

„Am venit aici ca să facem o rugăciune, să ne rugăm la Maica Domnului să ne ajute să trecem mai ușor peste suferințe, să fim sănătoși, să ne ocroteas-că. Ne-am închinat la sfânta icoană cu Maica Domnului, am făcut rugăciuni, am făcut rugă-ciunea de seară la ora 24:00, am stat la Sfântul Maslu. Ne-a ajutat Maica Domnului cu răbdare, pentru că asta este cel mai important. Este o binecuvântare că sunt aici, pentru că vin din satul natal al părintelui stareț. Este a doua biserică prin al cărei altar trec“, ne-a mărturisit Viorica Mironescu, din Vicovul de sus.

„M-am rugat la Maica Domnului pentru suflet, pentru că sufletele sunt pline de păcate. Stau de patru ore la rând. Simt că am înaintat cu sufletul către Fecioara Maria și către Dumnezeu. Dacă nu faci ceva pentru suflet, te-ai pierdut. Maica Domnului este mama noastră în cer și pe pământ. Fără ea nici nu ne mân-tuiam, pentru că nu se năștea Domnul Iisus și nu rezolvam nimic. Mă atrage totul la această mănăstire, dar mai ales icoana făcătoare de minuni care de atâtea ori plânge pentru păcatele noastre“, insistă Valerian Cazacu.
Attached Images
File Type: jpg manastirea-hadambu-1.jpg (21,4 KB, 9 views)
Reply With Quote
  #10  
Vechi 02.02.2009, 22:40:02
adorcrysti
Guest
 
Mesaje: n/a
Post

Recunoștință pentru ctitori

La finalul programului liturgic, IPS Mitropolit Teofan i-a acordat părintelui protosinghel Nicodim Gheorghiță, starețul Mănăstirii Hadâmbu, „Crucea Moldavă“ - pentru clerici (foto). „Ca semn de gratitudine, ca semn de mulțumire, pe care Sfânta Mitropolie a Moldovei și Bucovinei o arată față de părintele stareț Nicodim, îi oferim «Crucea Moldavă». Are părintele multe cruci în viață. În minunatul său suflet a avut capacitatea să poarte crucea atâtor restaurări pe care le-a primit aici. Peste aceste cruci, așezăm și «Crucea Moldav㻓, a subliniat Înalt Preasfinția Sa. Mitropolia Moldovei și Bucovinei a acordat mai multe distincții pentru cei care au sprijinit construcția noii biserici a Mănăstirii Hadâmbu. „Crucea Moldavă“ - pentru mireni a fost oferită familiilor: Costică Postârnac, Victor Norocea, Artemie Tălmaciu, Romică Sofronea, Cezar Cobuz. Au fost acordate, de asemenea, distincții de vrednicie altor binefăcători care au ajutat Mănăstirea Hadâmbu de-a lungul timpului.

Cu prilejul sfințirii bisericii noi de la Hadâmbu, PF Părinte Daniel a transmis un mesaj, citit, la finalul Sfintei Liturghii, de vicarul administrativ al Arhiepiscopiei Iașilor, arhim. Varlaam Merticariu

În lumina strălucitoare a marelui praznic al Nașterii Maicii Domnului și a evenimentului prilejuit de sfințirea noii biserici cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului“ a Mănăstirii Hadâmbu, strălucește și dragostea lui Dumnezeu față de oameni și față de cei care astăzi au venit, în număr așa de mare, ca să se roage în noul sfânt lăcaș al acestei mănăstiri.

După spusele marelui istoric de artă Vasile Drăguț, Mănăstirea Hadâmbu, din județul Iași, în urma alungării călugărilor din mănăstiri de către regimul comunist (1959), a avut mult de suferit, devenind o ruină, întregul proces de degradare durând aproape 30 de ani.

Însă, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, Mănăstirea Hadâmbu a fost redeschisă în anul 1990, chiar la începutul păstoririi noastre ca Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, când am numit ca stareț al mănăstirii pe harnicul protosinghel Nicodim Gheorghiță. De la acea dată, Mănăstirea Hadâmbu a cunoscut mai multe lucrări de amploare, printre care se numără și această biserică nouă, construită în stil moldav ștefanian.

Începând cu anul 1990, lucrările de restaurare, construire și reconstruire a mănăstirii au asigurat sfântului lăcaș dăinuire, dar și o temeinică dezvoltare, astăzi Mănăstirea Hadâmbu deținând un arhondaric mare și frumos, unde pot fi cazați peste 500 de pelerini, un agheazmatar, un muzeu, trei fântâni.

Toate acestea au fost realizate, ca și biserica, din donații sau sponsorizări ale credincioșilor, printre care se numără și distinse personalități și oameni de afaceri din județul Iași și din județele limitrofe acestuia.

O poartă deschisă spre cer

De asemenea, dintre clădirile vechi ale mănăstirii, care au avut de suferit în perioada când în mănăstire nu s-au aflat viețuitori, au fost restaurate în această perioadă: stăreția veche, zidul de incintă, biserica veche și turnul clopotniță, unde au fost așezate și cele trei clopote turnate la Cernăuți, prin bunăvoința câtorva credincioși din raionul Crasna.

În bucuria și lumina hramului Mănăstirii Hadâmbu și a sfințirii noii biserici, rugăm pe Maica Domnului să fie mijlocitoare pe lângă Fiul ei, Hristos Domnul, ca noua biserică să devină pentru cei prezenți și generațiile ce vor urma o poartă deschisă spre cer prin care se înalță rugăciuni către Dumnezeu, se aduce mulțumire pentru binefacerile primite de la El, se cere iertarea păcatelor, sfințirea și mântuirea oamenilor.

Felicităm obștea Mănăstirii Hadâmbu, în frunte cu părintele stareț Nicodim Gheorghiță, și pe toți cei ce au contribuit la zidirea, pictarea și dotarea acestei frumoase biserici.

Cu aceste gânduri, rugăm pe Hristos Domnul să vă binecuvinteze pe toți cei prezenți, să vă ocrotească și să vă călăuzească pe calea mântuirii, spre slava Preasfintei Treimi și binele Bisericii.

Renașterea unei mănăstiri uitate

Potrivit pisaniei Mănăstirii Hadâmbu, în anul 1659, voievodul Gheorghe Ghica i-a dăruit lui Iani Hadâmbu, fost chelar, un loc „în pădurea Iașilor la Dealul Mare“, pentru a construi acolo o biserică. Mănăstirea Hadâmbu, așa cum a fost construită ea începând cu anul 1659, era un complex fortificat reprezentativ pentru arhitectura moldovenească din secolul al XVII-lea. De-a lungul timpului, mănăstirea a fost supusă eroziunii timpului, vicisitudinilor istoriei, dar și răutăților și greutăților omenești. Pe la începutul veacului al XX-lea, Nicolae Iorga a vizitat mănăstirea și a admirat cu evlavie frumusețea locurilor, dar a deplâns, în același timp, starea jalnică în care ajunsese așezământul monahal.

După 1990, prin purtarea de grijă a mitropolitului de atunci al Moldovei, astăzi Patriarhul României, PF Părinte Daniel, după 30 de ani de uitare, Mănăstirea Hadâmbu a fost reînființată. În cei 18 ani, mănăstirea a fost restaurată, extinsă, devenind una dintre cele mai frumoase și căutate mănăstiri din țara noastră.

Începând cu anul 1996, s-a ridicat, la doar 10 metri distanță de zidurile vechii mănăstiri, așezământul bisericesc cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului“, prin osârdia și vrednicia părintelui stareț, protosinghelul Nicodim Gheorghiță. Biserica este pardosită cu marmură de Rușchița, prelucrată în atelierele de la Holboca - Iași. Pictura sfântului lăcaș a fost începută de maestrul Vasile Buzuloiu și continuată de către ucenicul său, Vasile Gheorghiță. Demisolul Bisericii „Acoperământul Maicii Domnului“ servește ca paraclis, fiind pus sub protecția Sfântului Ierarh Nicolae.

Unul dintre cele mai mari pelerinaje din țară

În iarna anului 2003, pe 22 ianuarie, la Mănăstirea Hadâmbu a izbucnit un incendiu care a mistuit una dintre casele monahale. Toată casa s-a transformat în scrum, inclusiv obiectele bisericești adăpostite într-una dintre camerele acesteia. Icoana făcătoare de minuni însă a rămas intactă.

Aceasta a fost pictată în 1938 de preotul Octavian Zmău și donată schitului de egumenul acestuia, ieromonahul Iov Mazilu. A fost ferecată, ulterior, în argint de către meșterul Ion Contfas din Târgu Neamț. Coroanele sunt din aur, decorate cu pietre prețioase, rubine, safire și smaralde, donate de familiile Constantin Roxana și Elena Amariei din Piatra Neamț. Datorită minunilor care s-au întâmplat în urma rugăciunilor la această icoană, Mănăstirea Hadâmbu este căutată de credincioși din toată țara, pelerinajul care are loc pe 8 septembrie, în fiecare an, aici, numărându-se, cu siguranță, printre cele mai mari pelerinaje ortodoxe din țara noastră.

http://www.youtube.com/watch?v=sX5MyQ5xu6w
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Manastirea Hadambu nela61 Intrebari utilizatori 0 28.04.2011 11:04:30
Manastirea Stavnic iconar bizantin Intrebari utilizatori 1 30.09.2010 22:47:05
Manastirea Predeal Anjelik Intrebari utilizatori 1 30.09.2010 01:10:13
Manastirea Robaia me_simonik17 Intrebari utilizatori 0 02.08.2010 14:08:06
Manastirea Caraiman Daniela87 Pelerinaje la locuri Sfinte 10 28.07.2010 14:49:12