Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Generalitati > Stiri, actualitati, anunturi
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 02.03.2010, 16:37:22
voxdei55 voxdei55 is offline
Banned
 
Data înregistrării: 30.10.2009
Locație: ANCONA..iTALIA
Religia: Ortodox
Mesaje: 217
Question Tatal ....ne duce in ispita?

Invatam de mici sa rostim Tatal Nostru si ne rugam Tatalui ..sa nu ne duca in ispita.Este stiut faptul ca ,teoretic nu tatal duce in ispita pe om ci alcineva...Voi ce credeti..este corect asa sau undeva s-a strecurat o eroare?
Reply With Quote
  #2  
Vechi 02.03.2010, 16:57:26
Seraphim7 Seraphim7 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 13.12.2009
Locație: Cluj-Napoca
Mesaje: 385
Implicit

Toate ispitele sunt aduse de diavol,DAR TATAL este cel care ingaduie cat,cand si unde adica in ce moment sa fim ispititi.Adu-ti aminte ca diavolul inainte s-a dus la Dumnezu inainte de a-l ispiti pe Iov,si Dumnezeu i-a spus ca oricat il va ispiti de suflet sa nu se atinga.Tatal nostru este rugaciune luata direct de la Iisus Hristos,sa nu o punem la indoiala!!!
__________________
Esenta fiintei tale sta in insasi picatura de iubire ce atarna de spiritul tau.
Reply With Quote
  #3  
Vechi 02.03.2010, 17:09:43
andrei_im's Avatar
andrei_im andrei_im is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 12.12.2009
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.007
Implicit

Din Parintele Alexander Schmemann - "Tatal Nostru":

"Cutremuratoarea putere a raului nu rezida in raul in sine, ci in faptul ca raul distruge credinta noastra in bine, distruge convingerea noastra ca binele este mai puternic decat el. Acesta este intelesul ispitei. Chiar si incercarea de a explica raul pe calea argumentelor rationale, pentru a-l "justifica" sau "indreptati", daca pot spune astfel, este tot o ispita: este o cedare launtrica in fata raului. Atitudinea crestina fata de rau constra cu precizie in a intelege ca raul nu are nici o explicatie, nici o justificare, nici o baza - el fiind radacina razvratirii impotriva lui Dumnezeu, a desprinderii de El, a ruperii de plinatatea vietii. De asemenea, e de dorit sa intelegem ca Dumnezeu nu ne da noua explicatii despre rau, ci ne da puterea de a rezista raului si de a-l birui. Aceasta biruinta nu consta in capacitatea de a intelege si explicita raul, ci mai degraba in capacitatea de a ne confrunta cu el inarmati cu deplina forta a credintei noastre, a nadejdii si iubirii noastre. Prin credinta, nadejde si dragoste ispitele pot fi biruite. Credinta, nadejdea si dragostea sunt raspunsuri la ispita, biruinte asupra ispitei si, prin urmare, asupra raului.
Hristos Domnul nu a explicat pricina raului, nu l-a justificat, nu l-a indreptatit in vreun fel, ci l-a infruntat cu credinta, cu nadejde si cu dragoste. El nu a distrus raul, ci a demonstrat puterea luptei impotriva raului si ne-a dat noua aceasta putere; aceasta este puterea pentru care ne rugam atunci cand spunem: "Si nu ne duce pe noi in ispita".
Nu exista nici o realitate concreta pe care am putea-o numi "ura", dar ura apare in toata forta ei cutremuratoare atunci cand un om uraste alt om. Nu exista suferinta ca atare, exista oameni care sufera. Totul in aceasta lume a noastra, totul in aceasta viata a noastra, este personal. Asadar in Rugaciunea Domneasca noi nu cerem sa fim izbaviti de vreun rau impersonal, ci de cel rau."

Transcriu acum si talcuirea Parintelui Galeriu...
Doamne ajuta!
Reply With Quote
  #4  
Vechi 02.03.2010, 17:25:00
andrei_im's Avatar
andrei_im andrei_im is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 12.12.2009
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.007
Implicit

"Si nu ne duce pe noi in ispita:
Acest cuvant al rugaciunii apare tulburator pentru multi credinciosi. Se intreaba ei: ne duce Dumnezeu in ispita? Poate fi El ispititorul? Dimpotriva, Psalmistul exclama: "Cu Tine ma voi izbavi de ispita, si cu Dumnezeul meu voi trece zidul" (Psalmul 17,32). Da, in ispita Dumnezeu este impreuna cu mine, dar nu ca ispititor, ci ca izbavitor. Este cu mine pentru ca El Insusi, Fiul lui Dumnezeu si Mantuitorul, a primit sa fie "ispitit", tocmai ca, prin aceasta, "celor ce sunt ispititi sa le ajute" (Evrei 2,18). Si cunoscand ca nimeni altul primejdia, riscul, tragedia ispitei, le spune ucenicilor in Ghetsimani: "Rugati-va, ca sa nu intrati in ispita" (Luca 22, 40).
Atunci, in duhul adanc al Sfintei Scripturi, nicidecum nu vom putea spune ca Dumnezeu ne duce in ispita, ca poate fi El pricinuitorul ispitei. Sfantul Apostol Iacov invata limpede si direct, in acest sens: "Nimeni sa nu zica, atunci cand este ispitit: de la Dumnezeu sunt ispitit; pentru ca Dumnezeu nu este ispitit de rele, si El Insusi nu ispiteste pe nimeni" (Iacov 1,13).
Cercetatori cu multa staruinta, studiind textele manuscrise in limba aramaica descoperite la Qumram, langa Marea Moarta, au aratat ca: in limba ebraica si aramaica exista o lege precisa de sintaxa, conform careia negatia plasata inaintea unei forme cauzative sau inaintea unui complex cu sens cauzativ, poate sa se refere numai la efect si nu la cauza, adica in cazu de fata sa insemne: "a face sa nu cadem in ispita". Atunci in textul: "nu ne duce pe noi inspita", negatia "nu", asezata inaintea verbului "ne duce", se refera la efect, adica la ispita, si nu la cauza, nu la cauzatorul ispitei. Prin urmare acest cuvant se talcuieste astfel: "Si fa sa nu cadem in ispita" sau, pastrand coloritul biblic al expresiei "a intra in ispita": "si fa sa nu intram in ispita".
La Sfintii Parinti, un inteles asemanator il aflam mai ales la Sfantul Ioan Gura de Aur, si el de origine siriana si cunoscand dialectul siro-aramaic. El traduce, talcuind astfel: "Si nu ne lasa deloc sa cadem in ispita".
Si Sfantul Ioan Gura de Aur adauga, explicand: "Nimic nu-i mai potrivit pentru a ne face sa ne vedem ticalosia noastra si pentru a smeri parerea noastra de sine, decat aceste cuvinte, care ne invata sa nu fugim de lupte, dar totodata nici sa nu ne aruncam singuri in fata lor. Astfel noua ni se va darui fericirea biruintei, iar demonului rusinea de a fi fost invins.
Dumnezeu, in virtutea libertatii, ingaduie ispita. In ispita insa, El e cu noi, nu ne paraseste. Nu ispita in sine e faptul tragic al existentei noastre: parasirea de catre Dumnezeu ar fi cel mai tragic. Dar "credincios este Dumnezeu; El nu va ingadui sa fiti ispititi mai mult decat puteti, ci, o data cu ispita, va aduce si scaparea din ea, ca sa puteti rabda" (I Corinteni 10,13). "

Parintele Galeriu - Talcuiri la rugaciunea "Tatal Nostru" si la Fericiri.
Reply With Quote
  #5  
Vechi 02.03.2010, 17:32:52
costel's Avatar
costel costel is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 21.09.2006
Mesaje: 4.835
Implicit

S-a spus ca ispitele sunt de doua feluri: aducatoare de moarte, care izvorasc din uneltirile diavolului si purificatoare, care isi au obarsia in voia lui Dumnezeu. Sfantul Maxim Marturisitorul spune ca sunt doua feluri de ispite: unul cu voia si unul fara voie, unul creator de placeri voite, celalalt aducator de dureri fara voie.

Astfel, Sfantul Maxim Marturisitorul spune ca Hristos, invatand pe ucenicii Sai cum trebuie sa se roage, le spunea sa se roage sa nu fie lasati sa faca experienta ispitelor placerii, adica a celor voite si poftite.

Deci, traducerea corecta a cererii: "si nu ne duce pe noi in ispita" este "si fa sa nu intram in ispita".
Reply With Quote
  #6  
Vechi 02.03.2010, 18:26:55
andreicozia andreicozia is offline
Banned
 
Data înregistrării: 23.02.2009
Locație: Hristos, Budha, Mohamed, Krisna, iubire, pace
Religia: Ortodox
Mesaje: 4.856
Implicit

Este interesant de observat ca din patru postari trei au si intrat in contradictie.

Serafim vorbeste de un singur rau ingaduit de Dumnezeu, Andrei.im spune ca in general tot raul este inspre bine dupa care vine Costel si afirma prin intermediul Sf Maxim M. ca raul este de fapt de DOUA feluri, cel ingaduit si cel lepadat de la Dumnezeu( deci neingaduit) care se complace in a face raul si isi trage seva din placerea de a chinui lumea, de ex.

Banuiesc ca la Sf Maxim M. o fi venit lumea sa intrebe: Stai asa parinte dar de ce oare unii cad in ispite ingaduite de Dumnezeu pentru INDREPTARE insa altii cad in ispite pentru ca asa vor ei sa fie rai si continua TOATA viata fara incetare sa fie miniosi, rai, chinuitori, betivani si sunt si fericiti ca sunt rai.
Deci daca asa mor, intr-o rautate si agresivitate continua si egoism feroce, unde este ingaduinta pentru indreptare?

Ce fapte ne dau convingerea ca aceste explicatii nu sunt brodite pentru a pica bine si a explica, de fapt, fenomenele sociale
Reply With Quote
  #7  
Vechi 02.03.2010, 18:31:58
andrei_im's Avatar
andrei_im andrei_im is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 12.12.2009
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.007
Implicit

Nu vad nici o contradictie intre cele trei raspunsuri. La Sfantul Maxim e vorba mai mult de ispite si INCERCARI, cred eu... Acestea sunt ispitirile purificatoare.
Reply With Quote
  #8  
Vechi 02.03.2010, 20:19:23
geo.nektarios's Avatar
geo.nektarios geo.nektarios is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 03.07.2008
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.362
Implicit

Traducerea corecta la Rugaciunea Domneasca la „si nu ne duce pe noi in ispita” este „si nu ne lasa pe noi in ispita” - nu ne lasa ispititi (de diavol),spune Pr.Ioan Ica Jr.
Una este sa nu ne duca in ispita - aici se intelege gresit ca Dumnezeu ne duce in ispita - si alta este sa nu ne lase in ispita - ceea ce inseamna ca suntem neputinciosi si ii cerem ajutorul Tatalui Ceresc sa nu ne lase sa cadem in ispita caci de vom cadea vom ajunge sa ne indepartam de El. Ispita este pt noi cadere din comuniunea cu El, din Relatia de Iubire cu El, ispita este impreunarea cu raul, de vreme ce ne lasam dusi de ea! De aceea ne rugam sa nu ne lase in isipta!
__________________
Reply With Quote
  #9  
Vechi 02.03.2010, 20:57:10
voxdei55 voxdei55 is offline
Banned
 
Data înregistrării: 30.10.2009
Locație: ANCONA..iTALIA
Religia: Ortodox
Mesaje: 217
Smile Frate Geo Nectarios,

Citat:
În prealabil postat de geo.nektarios Vezi mesajul
Traducerea corecta la Rugaciunea Domneasca la „si nu ne duce pe noi in ispita” este „si nu ne lasa pe noi in ispita” - nu ne lasa ispititi (de diavol),spune Pr.Ioan Ica Jr.
Una este sa nu ne duca in ispita - aici se intelege gresit ca Dumnezeu ne duce in ispita - si alta este sa nu ne lase in ispita - ceea ce inseamna ca suntem neputinciosi si ii cerem ajutorul Tatalui Ceresc sa nu ne lase sa cadem in ispita caci de vom cadea vom ajunge sa ne indepartam de El. Ispita este pt noi cadere din comuniunea cu El, din Relatia de Iubire cu El, ispita este impreunarea cu raul, de vreme ce ne lasam dusi de ea! De aceea ne rugam sa nu ne lase in isipta!
Multumesc de explicatie,..o banuiam dar acum am comfirmarea.De altfel limba aramaica are sensuri de multe ori diferite de cele de azi,..mai ales ca nu se foloseau semne de punctuatie.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Ispita ! cristiboss56 Pocainta 81 06.08.2013 23:45:55
Ispita de dreapta, ispita de stanga carmina Mari Duhovnici si predicile lor 24 31.05.2013 16:22:58
Ispita sinuciderii fallen Morala Crestina 45 26.06.2012 09:53:52
Militantismul politic cu caracter izolat poate duce la schisma in sanul Bisericii? mariamargareta Despre Biserica Ortodoxa in general 1 10.01.2011 11:21:19
Ce rost are o strada care nu duce la Biserica? Ioan_Ciobota Generalitati 8 25.07.2008 08:14:39