Icoana Maicii Domnului din Tinos

Icoana Maicii Domnului din Tinos Mareste imaginea.

Pe 30 ianuarie facem pomenirea zilei in care a fost descoperita Icoana Maicii Domnului din Tinos.

La doar patru ore distanta cu feribotul de Atena catre sud-est, in Arhipeleagul Cicladelor, micuta insula Tinos pare sa fie secretul grecilor cel mai bine pastrat de lume. Cu doar 197 km patrati si 9.700 locuitori, insula numara peste 600 de biserici, capele si manastiri – altfel spus, cam 50 locuitori si 3 capele la fiecare kilometru patrat, multe dintre acestea fiind in proprietate particulara.

Populate cu mii de ani inaintede Hristos, celebre pentru artele frumoase, mesesugurile si comertul dezvoltat aici, Insulele Ciclade reprezinta pentru multi insasi esenta Greciei, desi din cele 54 de insule doar 24 sunt acum locuite.

Insula Tinos este a treia ca dimensiune, absolut adorabila ca peisaj: coline domoale inverzite, terasate cu piatra, peste care sunt risipite in toate directiile casute albe, columbare vechi de sute de ani artistic decorate in piatra, vreo cateva zeci de mori de vant, ruine de fortificatii venetiene, toate de-a lungul unor drumuri de piatra care serpuiesc total necontrolat in teren.

Insa nu toate acestea fac din linistitul si arhaicul Tinos, cea mai vizitata – in mod paradoxal – insula greceasca, ci icoana Maicii Domnului Panaghia Evanghelistria, pentru adapostirea careia in anul 1830 a fost construita actuala Biserica a Buneivestiri, insula devenind in prezent primul loc de pelerinaj al Greciei si poate cel mai notabil si inca activ centru de pelerinaj din estul bazinului mediteranean. Numai ca 90% dintre pelerini sunt greci, in afara tarii “fenomenul” Tinos ramanand aproape necunoscut.

In manastirea Moni Kehrovouniou situata la 15 km nord de portul Tinos, manastire din secolul 12 aflata si acum sub jurisdictia Patriarhiei din Constantinopol, incepand din anul 1822 Maica Pelaghia a avut un vis caruia nu i-a dat crezare pana cand acesta nu s-a repetat de trei ori. In vis i s-a aratat Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, cerandu-i sa mearga in oras si sa solicite autoritatilor sa inceapa sa caute o icoana a sa, aflata in pamant de foarte multa vreme, intr-un camp necultivat exact descris; in plus, Maicuta Domnului cerea sa fie ridicata in acel loc o biserica inchinata ei. Intelegand ca este purtatoarea unui mesaj divin, Maica Pelaghia a mers la arhiepiscopul insulei. Episcopul si-a amintit ca si un batran i-a povestit o viziune asemanatoare, asa incat, crezand, a pus sa se traga clopotele pentru a aduna locuitorii insulei, carora le-a povestit in cuvinte pline de caldura dorinta Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu. Credinciosii locuitori ai insulei au inceput cautarile imediat, in septembrie 1822, iar primele descoperiri au fost ruinele unui templu si ale unui teatru antic, placi de marmura purtand diverse inscriprtii, obiecte de cult religios… Dupa cum s-a dovedit ulterior, templul antic fusese transformat de catre primii crestini din insula intr-o biserica inchinata Fecioarei Maria si Sfantului Ioan Botezatorul, iar aceasta biserica a fost distrusa in secolul al X-lea intr-un incendiu provocat de piratii sarazini / mahomedani. Incet-incet entuziasmul s-a micsorat iar sapaturile au fost treptat abandonate; in acelasi timp insa o boala molipsitoare a afectat grav populatia insulei, numarul crescand de morti determinand locuitorii sa ceara protectia Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu. Arhipeiscopul a cerut din nou tuturor locuitorilor sa reia cautarea icoanei, de data aceasta lucrarile desfasurandu-se sistematic; prin rotatie toate satele de pe insula au trimis oameni pe santier, ceea ce a facut ca ritmul sa devina foarte accelerat. Dupa o luna, au decis ca in paralel cu cautarea icoanei sa inceapa construirea sfintei biserici, piatra de temelie fiind pusa pe data de 1 ianuarie 1823, pentru ca pe 30 ianuarie, chiar de sarbatoarea Sfintilor Trei Ierarhi (au lucrat si atunci, conform promisiunii), sa fie descoperita icoana exact pe locul pe care construiau biserica, locul indicat de maica Pelaghia. Carand pamantul de la fundatie, un lucrator a gasit o bucata de lemn pe care era pictat Sfantul Arhanghel Gavriil oferind un crin si imediat au descoperit si cea de-a doua parte a icoanei, reprezentand-o pe Sfanta Fecioara Maria, in genunchi, acceptand mesajul divin al Intruparii Domnului.

Icoana de lemn a Buneivestiri din Insula Tinos, care initial s-a aflat spre inchinare in biserica distrusa de foc in secolul al X-lea, a scapat in mod miraculos din incendiu si a fost ingropata in pamant, stand in umezeala timp de 850 de ani, pana in anul 1823, si este o minune faptul ca ea a fost gasita aproape intreaga, cu pictura neafectata esential. Preasfanta Nascatoare de Dumenzeu este infatisata intr-o camera, ingenunchiata, cu capul plecat, in timp ce se ruga, in cartea deschisa de pe masuta fiind inscrise cuvintele pronuntate de ea dupa anuntul ingerului: “Iata roaba Domnului, fie mie acum dupa cuvantul tau!”. In ceea ce priveste stilul picturii, icoana nu apartine epocii bizantine ci urca spre primii ani ai crestinismului, fiind acceptata unanim concluzia ca Icoana Maicii Domnului din Tinos este opera Sfantului Apostol si Evanghelist Luca, fiind una dintre cele trei icoane pictate de acesta in timpul vietii Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu; uitandu-se la ele, Maica Domnului a spus: “ Harul Celui Nascut de mine si harul meu sa fie cu sfintele icoane”. Astfel se explica atat minunata descoperire a icoanei, eradicarea epidemiei care omora cate o suta de locuitori ai insulei pe zi – in perioada in care se abandonase cautarea – cat si numarul imens de minuni atestate de inchinatori, care au transformat acest loc in cel mai puternic loc de pelerinaj al ortodoxiei grecesti, dar nu numai, caci si catolicii si persoane de diferite credinte si nationalitati gasesc aici alinare; de exemplu bazinul de marmura in care se sfinteste apa la Boboteaza, la intrarea in biserica, este donatia unui demnitar mahomendan vindecat de o boala incurabila. Izvorul aflat pe acelasi teren, gasit secat, a inceput din nou sa izvorasca in ziua in care s-a sfintit locul pentru biserica, atunci cand arhiepiscopul a trimis un copil sa aduca apa pentru slujba; credinciosii il considera izvor sfant, cu apa tamaduitoare.

Toata istoria pelerinajelor la Tinos, de la momentul viziunii Sfintei Pelaghia (1822) si pana astazi este plina de miracole indiscutabile, care presupun prezenta si actiunea Domnului, in cazuri in care firea lucrurilor nu poate ajuta sau explica. Nenumaratele ofrande dovedesc din plin aceasta lucrare de tamaduire trupeasca si sufleteasca a rugatorilor catre Maica Domnului, dar si recunostinta si multumirile pe care acestia nu inceteaza sa le manifeste. De altfel, icoana Buneivestiri din Tinos este acoperita integral cu diamante, safire si perle, bijuterii de aur si argint oferite de imparati, regi si credinciosi si doar daca privesti atent se poate observa chipul Maicii Domnului (in dreapta) si chipul Arhanghelului Gavriil ( in stanga). O copie a icoanei pictate se afla insa expusa la intrare in biserica.

Cu ocazia hramurilor ( 30 ianuarie – ziua descoperirii icoanei, 25 martie – Bunavestire, 25 iulie – aniversarea viziunii Sf Pelaghia, 15 august – Adormirea Maicii Domnului) fluxul pelerinilor este neintrerupt si multi dintre ei strabat in genunchi cei 800 metri de la tarmul marii pana la biserica, implorand ajutorul Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu. Multe minuni au loc loc noaptea, in timpul privegherilor. Si in celelalte zile ale anului biserica este deschisa de dimineata – la ora 7.15 se oficiaza Sfanta Liturghie – si pana la ora 17.30.

Pentru poporul grec descoperirea icoanei Bineivestiri din Tinos are o relevanta aparte, caci inca din 1821 Grecia incepuse sa se organizeze pentru iesirea de sub jugul otoman. Asa incat, descoperirea dupa doi ani, in 1823, pe o insula micuta din Ciclade, a icoanei facatoare de minuni a Maicii Domnului a fost inteleasa ca o aprobare divina a intentiilor poporului grec ortodox de a-si cuceri independenta fata de imperiul musulman. Dupa eliberarea tarii, conducatorii revolutiei grecesti au venit sa aprinda o lumanare in fata icoanei si sa multumeasca Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu pentru sprijin. Biserica Panaghia Evanghelistria din Tinos este primul monument al statului grec modern, construit chiar in timpul razboiului de independenta, iar ziua nationala a Greciei a fost stabilita in mod intentionat de Bunavestire, in 25 martie.

Dimensiunea lucrarii Maicii Domnului prin aceasta icoana este data si de amploarea activitatilor nationale, religioase, educative, filantropice, sociale pe care le sustine biserica din Tinos. Interesant este ca fondatorii au definit-o ca insitut si nu ca biserica parohiala sau manastire, denumirea legala fiind “Sfantul Institut Panelenic Evanghelistria din Tinos”. Gestionand cu raspundere, ca administratori ai unei lucrari divine, darurile si fondurile care ii vin neincetat – multe dintre ele de la grecii stabiliti in strainatate, carora Maica Domnului le-a rezolvat problemele – institutul are drept scop sustinerea de activitati diverse, care acopera toate domeniile nevoii sociale si nationale. Administratorii sunt laici: un comitet de 5 membri, toti cetateni din Tinos, numiti de prefectul Arhipeleagului Cicaldelor. Demnitatea de comisar al sfintei institutii este onorifica si nu este salarizata. Institutul a sustinut material, de la infiintare si pana in prezent, statul in timpul revolutiei ajutand pecuniar armata, constructia Universitatii din Atena, schimbul de populatie cu Turcia – repatrierea grecilor ca refugiati, iar in timpul razboilului din 1940 a pus la dispozitia natiunii absolute toate fondurile banesti de care dispunea la acel moment, o suma considerabila. Ca centru religios prin excelenta, Sfanta Institutie face eforturi sa intareasca si sa protejeze ortodoxia prin subventionarea clerului, sustinerea activitatii misionare, acordarea de burse studentilor straini care doresc sa invete in institutii de invatamant ortodox din Grecia, dotarea bisericilor parohiale cu obiecte de cult si fonduri, sustinerea materiala in cazul catastrofelor naturale. A construit scoli clericale si de arta in Tinos si subventioneaza anual intreaga retea de invatamant din insula, acorda burse pentru elevi si studenti meritorii care isi continua stuidiile in strainatate. Activitatea filantropica este foarte dezvoltata si, de asemenea, activitatea sociala ( camin de batrani, orfelinat, scoala filarmonica, sustinerea organizatiilor turistice locale etc), a construit drumuri, cladiri de utilitate publica, lucrari de irigatii si portuare, electrificare etc. Institulul are sala de conferinte, muzeu al artistilor din Tinos, arhiva, pinacoteca, biblioteca, muzeu arheologic.

E uimitor cum o mica insula, avand doar 0,15% din suprafata Greciei si 0,09% din populatia ei, a reusit sa sustina o natiune in momente de mare cumpana. In dar primesc de la Maica Domnului, asemenea – crestineste – stiu sa daruiasca.

Maria Chirculescu
Miriam Turism

.

29 Ianuarie 2015

Vizualizari: 4107

Voteaza:

Icoana Maicii Domnului din Tinos 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE