Inapoi in Est - Parintele Iustin Parvu


Convorbire cu Parintele Iustin Parvu
Sf. Manastire Petru Voda


- Prea Cuvioase, prima intrebare pe care as vrea sa v-o adresez se refera la manastirea Petru Voda, infiintata de dumneavoastra aici, langa Bicaz, imediat dupa 1989. Credeati atunci ca este o atat de mare nevoie de Prea Cuviosia Voastra in aceasta zona? Prevedeati bucuria cu care credinciosii vor imbratisa lucrarea dumneavoastra?

- Dragul meu, in privinta asezarilor duhovnicesti pe care le-am inceput in 1991, socoteam intr-adevar, ca acestea sa fie intr-un loc mai retras. Doream astfel sa am mai multa liniste, atat personal cat si pentru toti care vor fi in jurul meu. Insa acest lucru este foarte greu de realizat in aceste locuri, unde oamenii sunt foarte bine educati. Aici sunt oameni formati odaParintele Iustin Parvuta cu trecutul manastirilor. Practic, manastirile din jurul nostru, ma refer la Durau, Secu, Sihastria, Agapia, Varatec, Neamt, toate acestea au avut o actiune constructiva extrem de puternica asupra credinciosilor. Deci, pot spune ca ma asteptam la aceasta reactie, la atractia aceasta, credinciosii nostri fiind intotdeauna legati de vatra manastirilor. Ei, si in vremuri bune si in vremuri de necazuri, de greutati, au gasit aici o mangaiere, un refugiu si o stare buna sufleteasca. Neamul nostru este nascut, crescut si dezvoltat in snul Bisericii, sub pridvorul acestor manastiri. Noi suntem nascuti crestini si este o mare deosebire intre noi si popoarele vecine, popoarele slave sau germanice care au fost crestinate la comanda. Popoarele acestea s-au culcat pagane seara si s-au trezit cestine a doua zi, la ordinul imparatesei Olga a Rusiei. Popoarele galice, apoi bulgarii, maghiarii ce ne stau in coasta, toate difera mult de poporul roman. Difera si prin existenta si prin linia pe care merg, si prin pacea lor. Viata nostra crestin ortodoxa a evoluat de la Sfantul Dumitru si pana la toti cei care au trecut pe aici. Acestia au creat ortodoxia noastra, adevarata structura sufleteasca, fata de aceste popoare care luau contact doar cand si cand cu ortodoxia. Dovada sta faptul ca la noi s-a pastrat o unitate perfecta, nu s-au ridicat secte sau erezii. Noi nu avem decat problema stilului vechi, problema aceea a calendarului aparut in 1924. In afara de acest fapt, noi nu am mai avut abateri de la ortodoxie. Fata de toate popoarele despre care am mai vorbit, care au dat nastere la toate ereziile cu care incearca sa ne domine. Dovada este faptul ca originea noastra, cestinismul ortodox, este nascuta, crescuta si mentinuta la o pozitie sanatoasa.

- Ati afirmat mai demult ca nu va emotioneaza multimea credinciosilor care vin zilnic la manastiri, atata timp cat in ei nu reinvie spiritul si credinta adevarata. Va mai mentineti aceasta opinie?

- Bineinteles. Ramane valabila tot timpul caci, de-a lungul anilor, din ce in ce mai mult se confirma ceea ce am spus. Se vede aceasta scadere a noastra... Cu foarte mare regret va spun ca acest lucru se observa... mai mult in lumea intelectuala, o lume atat de infranata, terorizata, parca blestemata sa ramana inclestata in sablonul acestor ani.

- Aveti dreptate, intelectualii sunt foarte risipiti astazi, parca nu mai stiu care este drumul cel bun pe care trebuie sa porneasca...

- Parerea mea este ca oamenii sunt cuprinsi total de o stare materialista, se tem ca s-ar putea mine dimineata sa-si piarda si scaunelul pe care stau. Din cauza asta actioneaza cu atta tarie si exactitate. Ar face orice, ar darama pana si temelia casei stramosesti ca sa poata supravietui.

- Si atunci ce este de facut, Prea Cuvioase?

- Este foarte greu sa poti readuce pe scara aceasta a gandirii noastre niste oameni cu o alta viziune.

- Dar oameni de incredere nu mai avem?

- O sa ne dea Dumnezeu! Niciodata harul lui Dumnezeu nu va disparea. Atata vreme cat va exista Biserica crestin ortodoxa, cat va exista Liturghia, cat vor exista portile acestea slave, vor exista si oameni care sa mai gandeasca. Dar, la ora aceasta oamenii se tem chiar si sa mai gndeasca, se tem sa auda de valorile ortodoxe. Priviti numai miscarile existente din 1925-1930 si pna in zilele noastre. Parca ai vorbi de holera, de ciuma, nu vrea nimeni sa mai auda de valorile ortodoxe. Foarte anevoie vei putea sa aerisesti o asemenea mentalitate, greu va accepta cineva o informatie istorica, un fapt, o stare de lucruri. Iar daca asemenea lucruri nu se accepta atunci nu se mai poate vorbi de initierea unor actiuni asemanatoare pentru a scapa de aceste stari de lucru. In ziua de azi noi nu mai gandim, gandesc altii pentru noi. A fost o perioada in Romania cand gandea numai Partidul, Ceausescu. Acum vine o alta forta care gandeste pentru noi. Noi nu mai avem voie sa gandim, trebuie doar sa primim totul din afara. Lumea se gaseste intr-o stare de decadenta, in tara asta nimeni nu se mai gandeste sa salveze ceva. Toata lumea denigreaza tara asta asa de bogata si frumoasa, tara ravnita de toti vecinii nostri. Romanii au ajuns la aceasta ora, parca e un facut, sa isi denigreze tara, sa o defaimeze, sa plece de aici de unde nu mai au ce face. Oare nu cumva este un gnd dusman aici, un gand menit sa ne risipeasca, sa faca in asa fel incat sa nu mai ramna piatra pe piatra in tara asta?! Pentru ca, apoi, sa vina ei si sa ne ocupe, sa ne desfaca, sa nu mai existam in acest arc carpatic. Intr-adevar,  tineretul pleaca, este saracie, dar...

- Sa stiti ca multi tineri parasesc tara.

- Ei fug de saracie, d-aia se duc. Dar acolo fac niste corvezi mult mai ordinare decat daca ar munci la ei in tara. Acolo fac lucruri groaznice... Atata timp cat aici sunt terenuri atat de bogate fara a fi folosite in agricultura, atata timp cat avem atatea sectoare in care nimeni nu slujeste si care asteapta oameni muncitori, inca se mai poate schimba ceva. Fiecare ar trebui sa faca ceva marcant, cat de putin, intr-un sat, intr-o comuna, fiecare ar trebui sa puna mna si sa arate ce poate sa faca. E, la noi nu vrea nimeni sa faca nimic, toti pleaca. Toti se duc dupa dolari si la ei in tara nu se face nimic. Aici este marea drama.

- Prea Cuvioase, in actualul context politic in care se afla Romania, cum priviti actiunile politicienilor romni si dorinta de aderare a Romaniei la organismele vestice?

- Dragul meu, as spune ca nu trebuie sa aderam nici la Est si nici la Vest. Dar din cele doua rele adnci ale iadului, trebuie sa alegem ceea ce este mai putin rau, adica Rasaritul. Si cnd fac aceasta alegere, ma dandesc la Sfantul Paisie Velicikovski, la Sfantul Serafim de Sarov, la Dostoievski si la toate celelalte valori ale ortodoxiei. La asta ma gandesc atunci cand spun ca inclin catre Rasarit. Fortele reale ale crestinismului nostru european nu sunt dolarii, marcile, ci tocmai valorile acelor 38 de milioane de rusi ucisi din 1922 si pana in zilele noastre! Nu or fi toti mucenici, nu or fi toti martiri, dar macar un sfert tot sunt rugatori la Dumnezeu si s-au rugat pentru tarile acestea ale lumii crestine. Ma gandesc numai la marea jertfa pe care a dat-o Rusia in decursul acestor ultimi 60-100 de ani. Occidentalii sunt niste sacrificati, au ajuns la descompunere mai devreme decat noi. Catolicismul e in pragul falimentului, cauta sa faca aliante cu ortodoxia pentru a mai reusi sa mai salveze ceea ce a mai ramas intreg in lumea catolica. Se stie prea bine ca doar in Rasarit mai au ramas catolici, in Polonia, Romnia, Ungaria. Restul tarilor occidentale sunt intr-o stare deplorabila, descompusa, din cauza asa-zisei democratii si deschideri practicate. Occidentul este asaltat de musulmani, de budhisti, acolo se inmultesc asa-zisele atacuri nationaliste. La noi, in Rasarit, tot se mai ridica o Biserica, se mai face o pictura, un schit, se mai preoteste, mai vin crestinii. Pe cta vreme acolo se golesc Bisericile tot mai mult, toate locasurile sunt arendate musulmanilor si budhistilor. Pentru asta dau eu nota mica catolicismului. Pentru noi, pentru romni, catolicismul este un mijloc de refacere. Intotdeauna romanii au trait in buna intelegere cu catolicii, cu greco-catolicii, cu musulmanii, cu armenii si cu toate religiile. Asta pna au venit vremurile acestea satanice care doresc sa ne razvrateasca unul impotriva celuilalt.

- Cum priviti recenta disparitie dintre noi a parintilor duhovnici mai sporiti? Ma refer aici mai ales la parintele Cleopa si la parintele Argatu de la Cernica.

- Este vorba doar de cursul normal al vietii. Fiecare si-a dat rodul sau si apoi a plecat la locul care i se cuvine. Sunt sigur ca acolo unde sunt ei acum au ajuns sa se roage pentru noi. Trebuie sa fie si ei vrednici de noi si noi sa fim vrednici de ei.

- Reusim sa punem in valoare cuvenita invataturile lasate de ei?

- Doar in masura in care, in tineretul de astazi mai exista totusi niste copii buni, care, speram, vor face ceva in viitor. Din cte vad eu sunt putine aceste persoane. Insa nu in multime ci in cei putini sta valoarea. Vedeti, cei 12 Apostoli au cucerit intunericul pagan. Sper ca si de acum inainte viata sa fructifice invataturile inaintasilor nostri, testamentul spiritual al batrnilor nostri.

- Credeti in mesajul de apropiere a Bisericilor, mesaj lansat de Papa Ioan Paul al II-lea la venirea sa in Romania?

- Nu cred in nici un mesaj! Eu cred intr-un singur lucru: nu au putut sa realizeze acaesta unire Sfintii, Cuviosii secolelor XI-XIII. Cu atat mai putin atunci acest lucru se va putea realiza prin asemenea pastori ai veacului nostru, pastori ce nu au nimic profund crestin si religios in ei, pastori care au doar o viata politica. Acestia sunt ordinarii care au tras popoarele la ruina!!! Este un ecumenism nascut nu din parerile Bisericilor ci din gandirea proprie a unor astfel de persoane. Referitor la asta, parintele Staniloae spunea: "Ecumenismul este erezia cea mai teribila a secolului XX."

- Pentru a incheia aceasta mica discutie, va rog sa rostiti un cuvant de folos pentru toti cei care vor primi aceste sfaturi ale Cuviosiei Voastre.

- Doresc tuturor sa se afle intr-o mare unitate. Ca sa fie unitate, trebuie sa fie dragoste. Iar ca sa fie dragoste, trebuie sa ne rugam mai mult. Deci Rugaciune, Dragoste si Unitate ca sa putem ajunge astfel la adevarata Credinta. Daca nu vom avea acestea vom avea boala, dihonie, sminteala si dizarmonie. Trebuie deci sa revenim la starea in care vom putea valorifica si invata care sunt valorile noastre, ce anume ne ajuta in personalitatea si prestigiul nostru. Iar asta se poate face numai prin Unitate, prin legatura desavrsita intre fratii lui Hristos.

- Va multumim!

- Sa fiti binecuvantati!

 

Interviu realizat de Fabian Anton - 1 mai 2000
Aparut in revista "Porunca Iubirii" nr. 5-6/ 2000 

26 Iulie 2012

Vizualizari: 6908

Voteaza:

Inapoi in Est - Parintele Iustin Parvu 1.00 / 5 din 1 voturi. 1 review utilizatori.

Comentarii (1)

  • Gabi EstasPostat la 2010-07-02 09:41

    Adevarat graieste parintele Iustin, si eu cred si am nadejdea ca poporul roman, tot cu ajutorul lui Dumnezeu se va intorce la ceea ce a fost, adica la bucatica lui de pamant, pe care sa o lucreze cu dragoste pentru ca-i va furniza hrana necesara vietii, si lucrind sub cerul liber, va avea timp sa mediteze la valorile vietii care sunt altele decit cele de acum....spuneti ce ati alege intre a sta inchis zi lumina intre patru pereti(casa, birou, uzina), a alerga sa-ti cumperi mincare plina de chimicale din hipermarketuri, api a petrece putin timp cu familia, pe de o parte, iar pe de alta parte, a te trezi dimineata, sa deschizi usa casei tale de pe pamant, sa iei soarele in piept, sa-ti sorbi ceaiul sau laptele in liniste, apoi tot in liniste sa-ti iei instrumentele agricole si sa stai sub cerul liber o zi intreaga , sa asculti pasarile cerului, sa vorbesti cu florile cimpului, sa te mingiie razele soarelui, sa te certe vintul, sau sa te ude ploaia, care spala natura asa cum numai ea poate, si multe alte beneficii....ceea ce se intimpla cu noi acum nu este tocmai intimplator, inseamna ca Dumnezeu are niste planuri cu noi, si trebuie sa privim tot raul spre bine,...ne vom reorienta....Doamne ajuta!

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE