Ultimii cruceri din Salcia


Ultimii cruceri din Salcia

Paul Balaci este unul dintre ultimii cruceri din satul Salcia, judetul Dolj, care mai inchipuie astazi cruci, asa cum a apucat de la ai lui. Alege lemnul din padure, inchipuie crucea cu scoaba, apoi o picteaza, ii face conturul, incheie cu bratele si pune aripile. "Cimitirul din Salcia este plin de cruci pictate in culori vii care aproape isi iau zborul, e ca o colonie sacra care te cucereste prin curatenie, prin puritate si prin duh", spune Lila Pasima, cercetator la Muzeul Taranului Roman, care l-a adus pe Paul Balaci recent la Bucuresti cu ocazia Targului Iconarilor si Mesterilor Cruceri. "Pentru Paul Balaci este o meserie, dar modul cum se imbina toate lucrurile astea reprezinta o minunatie pentru ca duhul transpare prin mestesug", mai spune Lila Pasima.
 

Paul Balaci

Pe Paul Balaci l-am oprit din lucru in aceasta expozitie pentru a afla mai multe despre el si despre munca sa. El spune: "Asa am apucat de la ai mei..." Nu stie sa spuna exact care sunt originile acestui mestesug, nu este un maestru al vorbelor, dar accepta cu multa bucurie sa-ti povesteasca despre familia lui, despre sat, despre traditii.
 

Ultimii cruceri din Salcia

- Buna ziua! V-am gasit in aceasta sala de expozitie pictand o cruce de lemn. Dvs. faceti aceste cruci?

- Da, eu sunt cel care le fac, de la lemnul bustean pana la forma finala.

- Cum procedati?

- Luam lemnul din padure, il ducem la circulara si-l taiem, il lasam la uscat, si ne apucam de lucrul propriu-zis: taiem brate, aripi. Facem cruci de diferite dimensiuni, de la unele mici de 15 cm. pana la unele mari de 2 m, chiar de 2,5 m. Confectionam cruci mari, troite de pus la cap, cruci mai mici de pus la punte peste ape, facem un stalp de 1,5 m care insoteste mortul de-acasa din curte pana la groapa. Daca este cruce facuta pentru mort, ea se pune atunci la mormant, daca nu, i se pune la trei saptamani sau la sase saptamani o cruce mai mare, o troita cum ii spunem noi la 2 m. sau la 1,5 m. Daca se pune atunci, o slujeste preotul tot atunci, iar daca nu, urca preotul la trei saptamani sau la sase saptamani la cimitir si slujeste crucea.
 

Ultimii cruceri din Salcia

- Crucile sunt foarte frumos pictate. Folositi vopsele speciale?

- Sunt vopsele care se gasesc in comert, de diferite culori pe care le preparam cu clei de oase.

- Cand ati invatat acest mestesug?

- Acest mestesug l-am invatat de la tata care la randul lui a invatat de la batranul, adica de la bunicul, a fost o traditie in familie. Am fost un neam de cruceri sanatosi, cu putere de munca. Tata a murit la 80 de ani si pana la 75 de ani a tot lucrat.
 

Ultimii cruceri din Salcia

- Ati fost singura familie de cruceri din sat?

- Nu, in comuna Salcia (ca era comuna inainte) au existat 30-40 de familii care lucrau cruci.

- Si ce s-a intamplat ?

- Cu timpul unii s-au prapadit, altii au plecat de-acasa din sat... Si eu am avut serviciu timp de 30 de ani, apoi m-am intors acasa si ma intrebau oamenii: "Ma, da' tu nu mai faci cruci?" Si m-au rugat, m-au rugat iar eu trebuia sa mai castig si eu un ban si m-am apucat de lucru.
 

Ultimii cruceri din Salcia

- Si sunteti singurul crucer care a mai ramas in Salcia?

- Mai am un verisor care lucreaza si el si mai am doi nepoti din partea unei verisoare care lucrau si ei cruci dar au plecat in Spania sa castige mai mult. Si am ramas doar eu si varul meu de-al treilea. Eu mai duc cruci pentru vanzare la doua targuri din apropiere, duc crucile si le las acolo la niste oameni care sunt vecini cu targul si mi le vand ei.

- Cand ati facut prima cruce de lemn?

- In copilarie. Taiam lemnele cu fierastraul, ma punea tata la treaba si de la 12-13 ani m-a suit tata sus pe magar, ca n-avea cu cine sa taie lemnele. Eu stateam sus si el era jos si spintecam asa cateva bucati bune pe zi, munceam cu bratele si asa am invatat alaturi de tata. Mai tarziu am plecat la scoala de soferi si am lucrat ca sofer circa 30 de ani si-acum... iata-ma din nou la treaba in sat cu acest mestesug.

- Pana unde ati ajuns cu crucile confectionate de dvs. ? Ati mai participat la targuri, la expozitii?

- Nu. La expozitie doar aici am venit, la Muzeul Taranului Roman, la trei editii ale Targului Iconarilor si Mesterilor Cruceri. Am mai fost doar prin judetele Mehedinti si Dolj. N-am iesit in afara tarii. Acum trei ani cand am venit aici la Bucuresti am dat trei cruci din astea mai mici unei doamne din Italia.
 

Ultimii cruceri din Salcia

- Crucile acestea sunt, deosebite, sunt foarte frumoase. N-am mai vazut asa ceva. Sunt ele specifice zonei in care traiti?

- Da. In zona Doljului, Salcia (comuna Argetoaia) este singurul sat in care se face asa ceva. Se mai fac cruci asemanatoare si in judetul Olt, la Pietris, la Bals acolo, dar e alt sistem. Eu, pe unde am umblat in tara asta, si am dat ocol la toata tara asta romaneasca, n-am vazut nicaieri stilul asta, ca la noi la Salcia. Am fost si la Sapanta dar acolo e altceva, e alt sistem. Cruceritul asta de la Salcia asa e la noi din mosi-stramosi, cum spunea si tata si batranul... Dar oamenii s-au macinat... Stiti, pe marginea drumurilor se puneau asa... pe la fantani cruci infipte in pamant, erau multe. Si pe vremea comunismului un activist de partid a zis;"Ce-i cu astea asa de multe pe aici? Ia puneti mana si le strangeti." Si unii oameni le-au strans, altii nu le-au strans...

- Si la cimitirul din Salcia toate crucile sunt asa ca acestea, din lemn si vopsite frumos?

- Da. Am fost acum pe la Galati, am trecut si prin alte locuri. Peste tot sunt cimitire incarcate numai de fier, beton si marmura. La noi sunt cruci de lemn. Iisus Hristos a fost rastignit pe cruce de lemn. Si noi trebuie sa pastram traditia.
 

Ultimii cruceri din Salcia

- Pe cruce, ce pictati de obicei?

- Pe cruce pictam pe Iisus Hristos, Maica Domnului, Ingerii, Sfantul Gheorghe calare pe cal...

- Aveti un model anume sau va bazati pe inspiratia de moment?

- Mergem pe inspiratie pentru ca nu le putem face pe toate la fel. Pe crucile pentru femei, acolo in zona Mehedinti, trebuie sa fie neaparat Maica Domnului cu Pruncul in brate iar pentru barbati trebuie sa fie pe cruce calul, ca sa se stie ca acolo e ingropat un barbat. Asa e obiceiul.

- Aveti copii?

- Am un baiat si-o fata.

- I-ati invatat acest mestesug?

- Ei au luat alte cai dar cand vin nepotelele pe-acolo pe la noi vor si ele sa picteze. Sunt mici, sunt in clasa a treia si a patra. Fiica mea lucreaza in invatamant iar fiul meu a luat un camion si lucreaza si el, se descurca bine.
 

Ultimii cruceri din Salcia

- Cam cate cruci ati pictat pana acum?

- N-am facut foarte, foarte multe dar in ultimii 8-10 ani cred ca am facut cam 70-80 de cruci pe an.

- Cat dureaza sa faci o cruce asa mare si frumoasa?

- La o astfel de cruce muncesc o zi intreaga.
 

Ultimii cruceri din Salcia

- Insotiti aceasta lucrare si de rugaciune?

- Da..Da..Te mai inchini. Cand te-apuci de treaba, zici:"Doamne ajuta!"

- La Muzeul Taranului Roman este deschisa o expozitie de fotografii consacrata muncii dvs. Fotografiile sunt facute la Salcia?

- Da, la mine in curte. Mi-au facut si un film cei de-aici de la Muzeu. Sunt fotografii si din cimitirul din Salcia. Pana si cainele meu apare in film.

  

          Ultimii cruceri din Salcia             Ultimii cruceri din Salcia

- Crucile expuse aici sunt numai pentru morminte?

- Cele mai multe da, dar cea mare este pentru o troita la rascruce de drumuri, altele de-aici sunt pentru punti peste ape sau cruci care se folosesc atunci cand se sloboade o fantana. Cand se pune crucea la pod si se face sfintire, vine acolo tot satul cu pomelnice. Iar aceste cruci mici se pun pe pieptul mortului si se ingroapa cu el. Astea-s obiceiurile pe la noi prin comuna Argetoaia.

- Cum sunt oamenii din sat?

- Sunt oameni harnici. Multi au lucrat pe santier. Acum sunt foarte multi pensionari iar tineretul a plecat spre Spania, Italia, Grecia. Vin tinerii acasa cu masini mici. Ce sa faca si ei? E o zicala la nemti: "patria mea e-acolo unde pot trai". Acum vreo 50 de ani sau mai mult era in zona noastra un neamt croitor si mergea cu hainele lui la Filiasi peste deal, aranjate frumos pe umeras...
 

Ultimii cruceri din Salcia

- Nemteste... Lucra frumos, probabil...

- Da. Mergeai de doua-trei ori la proba. Statea haina pe tine foarte bine.

- Si nu va pare rau ca la noi se pierd traditiile?

- Ba da. Ar trebui sa ne mentinem obiceiurile stramosesti.
 

Ultimii cruceri din Salcia

- In sat se mai pastreaza si alte mestesuguri?

- Mai avem tamplari, dogari care fac butoaie... A fost un sat de meseriasi dar s-au cam risipit cu timpul. Totusi acum au inceput iar oamenii sa se apuce de treaba ca... unde sa alergi dupa bani acum?

- Va multumesc si sper sa se iveasca niste ucenici sau sa se intoarca nepotii dvs. care sa continue acest mestesug in satul Salcia.

- Va multumesc si eu.
 

Ultimii cruceri din Salcia

Mesterul Paul Balaci s-a intors acasa la munca lui din sat. Dar la Muzeul Taranului Roman a ramas deschisa pana in 29 septembrie expozitia de fotografii consacrata acestui mester crucer. Expozitia incearca sa recupereze imaginea unui mestesug pe cale de disparitie si sa prezinte contextul si dinamica in care mesterul Paul Balaci lucreaza astazi intr-o zona devenita enclava pentru spatiul sacru - satul Salcia, Dolj.

Dorina Zdroba - realizator Radio Romania

17 August 2015

Vizualizari: 6859

Voteaza:

Ultimii cruceri din Salcia 0 / 5 din 0 voturi. 1 review utilizatori.

Comentarii (1)

  • elia melinescuPostat la 2010-08-25 05:07

    da...il cunosc destul de bine pe ne-a Paul, este un om de treaba, este de la mine de la tara iubesc satul Salcia, acolo am copilarit si eu. Sunt foarte incantata cand ma duc in cimitir cu parintii la tamaiat la zile mari este mult mai frumos sa vezi un cimitir in culorii vii decat sa vezi un cimitir cu cruci din fier ca la filiasi....,

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE