Sinodul din Gangra

Sinodul din Gangra Mareste imaginea.

Gangra este numele antic al unei localitati aflate in provincia Cankiri, Turcia. Localitatea Cankiri, capitala a regiunii omonime, se afla la o distanta de aproximativ 140 de kilometri nord-est de Ankara, fiind asezata intr-o vale puternic irigata de ape, la o altitudine de 800 de metri.

In antichitate, actuala localitatea era cunoscuta sub numele de Gangra, iar mai apoi, pentru o perioada, sub numele de Ghermanicopolis, cu toate ca Ptolemeu o numeste Ghermanopolis, iar mai apoi Changra, Kandari si Kanghari. Cuvantul "gangra" insemna "capra".

Comunitatea din Gangra a cunoscut mai multi stapani, precum urmeaza: hititii, persii, grecii, partii, ponticii, romanii si bizantinii, iar mai apoi turcii selgiucizi si turcii otomani. Prima asezare umana din Gagra se afla pe dealul din spatele actualei asezari, unde se afla astazi ruinele unei cetati fortificate, iar orasul roman se intindea chiar sub actuala asezare.

Gangra, capitala antica a Paflagoniei, imparatie condusa de Deiotarus Filadelful, fiul lui Castor, a fost inglobata in provincia romana Galatia, odata cu mortea acestuia, in anul 65. Orasul s-a numit Ghermanicopolis, dupa numele lui Ghermanicus sau al imparatului Claudius, pana in vremea lui Caracalla.

Sinodul local din Gangra

Regiunea va fi cucerita de turci, impreuna cu tinuturile invecinate. In anul 1402, locul va fi cucerit de mongolii lui Tamerlan, pentru ca in anul 1423, el sa fie recucerit de turcii sultanului Murad al II-lea. De atunci, locul a ramas in intregime sub conducerea turcilor.

Sinodul local din Gangra (340)

In perioada de inceput a crestinismului, localitatea Gangra a fost aleasa drept scaun mitropolitan pentru regiunea Paflagonia. Acest scaun mitropolitan nu a avut niciodata mai mult de cinci episcopii sufragane. Scaunul mitropolitan din Gangra se crede ca a fost desfiintat undeva prin secolul al XIV-lea, cand regiunea a fost cucerita de catre turci.

In secolul al IV-lea, biserica din localitatea Gangra a gazduit un important sinod local, numit pana astazi "Sinodul local din Gangra". Potrivit unora, anul in care a fost tinut sinodul oscileaza intre anii 340-376. Cu certitudine se stie insa ca sinodul a fost tinut undeva pe la jumatatea secolului al IV-lea, cel mai adesea fiind ales anul 340.

Scrisoarea sinodala pastreaza semnatura a 21 de episcopi, intruniti mai ales pentru a judeca si a lua o masura in privinta lui Eustatiu de Sevasta (Armenia) si a urmasilor acestuia, care condamnau Nunta, dispretuiau unele slujbe ale Bisericii, tineau adunari proprii, purtau o haina ciudata, condamnau bogatia si, mai ales, posibilitatea sfintirii unora dintre crestini.

Sinodul local din Gangra

Sinodul din Gangra a condamnat practicile eustatiene, declarand, cu o moderatie remarcabila, ca nu virginitatea este cea condamnata, ci numai dispretuirea Nuntii; nu saracia, ci adunarea de averi necinstite; nu asceza, ci slava de sine ascunsa; nu evlavia personala, ci dispretuirea Casei lui Dumnezeu.

Cele 21 de canoane ale Sinodului din Gangra au fost declarate drept "ecumenice" de catre Sinodul Ecumenic din Calcedon, tinut in anul 451. Aceste canoane condamna (anatemizeaza) pe cei care afirma urmatoarele: ca taina Nuntii nu este buna; ca nici un crestin nu trebuie sa manance carne; ca sclavii trebuie sa fuga de la stapanii lor; ca preotii casatoriti nu savarsesc slujbe valide; ca slujbele Bisericii nu sunt bune; ca veniturile Bisericii trebuie distribuite fara stirea episcopului; ca celibatul este bun in sine, indiferent de virtute; ca toti trebuie sa poarte o haina aspra ascetica; ca femeile se pot imbraca precum barbatii; ca femeile pot pleca din familii, pe motiv de evlavie; ca martirii nu trebuie neaparat cinstiti; si altele asemenea acestora.

Canoanele Sinodului din Gangra (21 de canoane)

Canonul 1 Gangra, pentru osanda celor ce defaima Casatoria: "Daca cineva ar defaima Nunta, si pe ceea ce se culca cu barbatul sau, credincioasa fiind si evlavioasa, ar urgisi-o sau ar defaima-o, ca si cum nu ar putea intra in Imparatia cea cereasca, sa fie anatema."

Canonul 2 Gangra, pentru infranarea fatarnica: "Daca cineva ar osandi pe cel ce cu evlavie si cu credinta mananca carne, afara de sange si de jertfa idoleasca si de sugrumat, ca si cum acela nu ar avea nadejde din cauza ca se impartaseste cu carne, sa fie anatema."

Canonul 3 Gangra, pentru sclavi si stapani: "Daca cineva, sub pretext de evlavie, ar invata pe un sclav sa defaime pe stapan si sa-si parasească slujba, si sa nu slujeasca stapanului sau cu bunavointa si cu toata cinstea, sa fie anatema."

Canonul 4 Gangra, pentru apararea clerului casatorit: "Daca cineva ar afirma ca nu se cuvine a primi cuminecatura de la un presbiter insurat, cand liturghiseste aceasta, sa fie anatema."

Canonul 5 Gangra, pentru osanda hulitorilor Bisericii: "Daca cineva ar invata despre casa lui Dumnezeu ca este de dispretuit, ca si adunarile dintr-insa, sa fie anatema."

Canonul 6 Gangra, pentru schisma si osanda ei: "Daca cineva ar savarsi slujbele cele bisericesti intentionat impotriva Bisericii, defaimand Biserica, si ar voi sa lucreze cele ale Bisericii, nefiind impreuna cu presbiterul, impotriva socotintei episcopului, sa fie anatema."

Canonul 7 Gangra, pentru chivernisirea prinoaselor: "Daca cineva ar vrea sa ia rodurile aduse pentru Biserica sau a le da celor ce sunt afara de Biserica, impotriva socotintei episcopului, sau a aceluia caruia i s-au incredintat acestea, si n-ar voi sa procedeze dupa socotinta aceluia, sa fie anatema."

Canonul 8 Gangra, pentru chivernisirea prinoaselor: "Daca cineva ar da sau ar primi rodurile destinate Bisericii fara de episcop si de cel ce este randuit pentru oranduirea caritatii, sa fíe anatema, si cel ce da, si cel ce primeste."

Canonul 9 Gangra, pentru osanda celor potrivnici Casatoriei: "Daca cineva se dedica fecioriei si infranarii nu pentru bunatatea si sfintenia fecioriei, ci pentru ca, scarbindu-se, se-ndeparteaza de casatorie, sa fie anatema."

Canonul 10 Gangra, pentru osanda celor ce batjocoresc Casatoria: "Daca cineva dintre cei ce traiesc in feciorie pentru Domnul, si-ar bate joc de casatoriti, sa fie anatema."

Canonul 11 Gangra, despre agape: "Daca cineva ar defaima pe cei ce fac agape din credinta, si cheama la agape pe frati pentru cinstea Domnului, si daca n-ar voi a se face partasi chemarilor fiindca dispretuiesc ceea ce se face, sa fie anatema."

Canonul 12 Gangra, pentru evlavia fatarnica: "Daca vreunul dintre barbati, din asceza paruta, intrebuinteaza haina invelitoare si, ca si cum prin aceasta ar avea dreptatea, ar defaima pe cei ce cu evlavie poarta matasuri si pe cei ce intrebuinteaza imbracamintea obsteasca si obisnuita, sa fie anatema."

Canonul 13 Gangra, pentru osanda femeilor care imbraca vesminte barbatesti: "Daca vreo femeie, din asceza paruta, si-ar schimba imbracamintea si, in locul hainei femeiesti obisnuite, ar lua imbracaminte barbateasca, sa fíe anatema."

Canonul 14 Gangra, pentru osanda celor ce defaima Casatoria: "Daca vreo femeie ar parasi pe barbatul sau si ar vrea sa se retraga, scarbindu-se de casatorie, sa fie anatema."

Canonul 15 Gangra, pentru indatoririle parintilor fata de copii (asceza nu dezleaga de indatoririle legale fata de copii): "Daca cineva si-ar parasi copiii, si nu i-ar mai creste, si nu i-ar indrepta cat atarna de el, spre cuvenita cinstire de Dumnezeu, ci sub pretextul ascezel i-ar neglija, sa fie anatema."

Canonul 16 Gangra, pentru indatoririle copiilor fata de parinti (evlavia nu-i dezleaga pe copii de indatoririle fata de parinti): "Daca oarecare fii s-ar departa de parinti, mai ales de cei credinciosi, sub pretext de evlavie, si nu ar da cuvenita cinste parintilor, prefacandu-se de catre ei evlavia, sa fie anatema."

Canonul 17 Gangra, pentru ca femeile sa nu-si tunda parul: "Daca vreuna dintre femei, pentru asceza paruta, si-ar tunde parul ce i l-a dat Dumnezeu spre aducerea-aminte de supunere, sa fie anatema ca una ce strica porunca supunerii."

Canonul 18 Gangra, pentru ca duminica sa nu se posteasca: "Daca cineva, pentru asceza paruta, ar ajuna duminica, sa fie anatema."

Canonul 19 Gangra, pentru ca posturile sa se tina in cinste: "Daca vreunul dintre cei ce practica asceza, fara nevoie trupeasca, ar dispretui si ar dezlega posturile cele transmise indeobste si care se pazesc de Biserica, avand acela si mintea intreaga, sa fie anatema."

Canonul 20 Gangra, pentru cinstirea sfintilor: "Daca cineva, intrebuintand socoteala dispretuitoare si scarbindu-se ar prihani adunarile ce se tin in cinstea mucenicilor sau liturghiile ce se fac intr-insele si pomenirile lor, sa fie anatema."

Canonul 21 Gangra, pentru evlavia si infranarea fatarnica si osanda lor: "Acestea insa le scriem nu spre a starpi pe cei ce voiesc sa practice asceza in Biserica Iui Dumnezeu, potrivit scripturilor, ci pe cei ce iau pretextul ascezei spre mandrie, ridicandu-se impotriva celor ce vietuiesc mai simplu, si pe cei ce introduc inovatii impotriva scripturilor si canoanelor bisericesti. Asadar, noi inca admiram si fecioria cea cu smerenie si primim infranarea ceea ce se face cu demnitate si cu evlavie si aprobam retragerea cu smerenie de la lucrurile lumesti si cinstim legatura venerabila a Nuntii si nu defaimam bogatia cea dupa dreptate agonisita si impreunata cu caritatea si laudam simplitatea si cumpatul in imbracaminte, care serveste numai pentru simpla acoperire a trupului; iar de la nazuintele spre moliciune si lux in imbracaminte ne intoarcem si casele lui Dumnezeu le cinstim si adunarile care le fac intr-insele ca sfinte si folositoare le imbratisam, nu inchizand in insa cinstirea de Dumnezeu, ci cinstind toate locasurile zidite in numele lui Dumnezeu si adunarea ce se face in Biserica spre folosul obstei o aprobam si facerile de bine imbelsugate ale fratilor, ce se fac potrivit predaniei bisericesti pentru saraci, le laudam si, scurt zis, dorim sa se faca in Biserica toate cele predanisite de dumnezeiestile Scripturi si de Predania Apostolica."

Sfantul Mucenic Calinic din Gangra (29 iulie)

Calinic este un sfant mucenic, barbat crestin si curajos, care a marturisit pentru Hristos in localitatea Gangra, in ziua de 29 iulie. Sfantul Calinic s-a nascut intr-o localitate din regiunea Cilicia, in sudul Anatoliei, in actuala regiune Cukurova.

Sfantul Calinic din Gangra

Calinic a crescut inca de mic in frica lui Dumnezeu, nevoindu-se inspre dobandirea Imparatiei lui Hristos. Astfel, el a inceput sa ii indemne pe toti sa-i defaima pe idoli si sa urmeze lui Hristos. Pentru aceasta, el a fost parat ighemonului Sacherdon, care l-a prins si l-a muncit fara de mila.

Fiind incaltat cu incaltaminte de fier si avand picioarele strapunse de cuie, Sfantul Calinic a fost adus, pe jos, in cetatea Gangra, cale de aproape zece kilometri. Ajuns in cetate, sfantul a fost aruncat intr-un cuptor incins, unde si-a dat si cinstitul sau suflet.

Sfantul Mucenic Ipatie, episcopul dn Gangra (31 martie)

Sfantul Ipatie s-a nascut, ca si Sfantul Calinic, in regiunea Cilicia, iar mai apoi a vietuit in Galatia, in post si rugaciune, unde, prin rabdarea multor ispite si lupte, a ajuns cunoscut ca facator de minuni. Cuviosul Ipatie va fi ales episcop in cetatea Gangra, in aceasta calitate participand si la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325).

Sfantul Ipatie din Gangra

Una dintre minunile savarsite de Sfantul Ipatie este aceea a omorarii unui balaur ce speria locuitorii unei cetati imparatesti, numai prin rugaciune si smerenie. La intoarcere spre scaunul sau episcopal, Sfantul Ipatie avea sa fie lovit cu multa viclenie si pizma, asemenea Sfantului Arhidiacon Stefan. Astfel, unii dintre ereticii urmatori lui Novatus, pandindu-l intr-un loc pustiu si stramt, au tabarat asupra lui si l-au umplut de rani. Lasandu-l abia viu, intr-o apa din acel loc, sfantul nu inceta a se ruga pentru ei, cerand lui Dumnezeu sa nu le socoteasca loc pacatul acela. Mai inainte de a se ridica in picioare insa, o femeie inselata de diavol a luat o piatra mare si, lovindu-l in cap pe sfant, l-a omorat.

Ridicandu-se la cele vesnice sufletul sfantului, prigonitorii sai au inceput sa fie chinuiti de duhuri necurate, femeia chiar indracindu-se. Cuprinsi de frica, ei au ascuns trupul sfantului si au fugit. Trupul sfantului a fost descoperit de un taran simplu, care a auzit in acel loc ascuns cantari minunate. Abia dupa inmormantarea cuviincioasa a Sfantului Ipatie, femeia cea ucigasa a fost izbavita de duhul cel necurat care o chinuia.

Teodor Danalache

Despre autor

Teodor Danalache Teodor Danalache

Senior editor
718 articole postate
Publica din 30 Iulie 2009

06 Iulie 2012

Vizualizari: 3601

Voteaza:

Sinodul din Gangra 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE