Arta bizantina

Arta bizantina Mareste imaginea.

Notiuni sumare despre arta bizantina

 

In cursul se­colelor IV si V, elementele si formele multiple si variate ale primelor constructii crestine, de proveniente diverse, se combina, se contopesc si dau nastere, in Rasarit, unui mod unitar de a construi, adica unui nou stil arhitectonic, rezultat din amestecul formelor de arta-clasica cu cele de provenienta orientala : stilul bizantin, care, va ramane pana astazi stilul unic si oficial al bisericilor ortodoxe din toate partile lumii, realizat, intr-o bogata diversi­tate de variante (substiluri), regionale, nationale sau locale.  

                         

Trei elemente, conceptii sau curente diferite de cultura se combina in formatia noii arte : elenismul, Orientul si crestinismul.

 

Principalele tendinte si elemente de origine elenistica si orientala adoptate de arta bizantina:

 

a)  Din Siria provin in arhitectura si sculptura bizantina :  forme de ornamentatie sculpturala (foaia de acant, frunza dreapta, foi groase dantelate, forme geometrice : cercuri, rozete, stele si figuri de animale), folosirea pietrelor  cizelate si a contrastelor de culori in ornamentatia externa, iar in pictura o noua traditie iconografica, opusa celei eleniste, o traditie mai realista, mai dramatica   si care cauta sa se apropie mai mult de natura, sa redea in chipurile umane expresia individuala, iar in scenele istorice si in compozitii, reprezentarea mai mult veridica decat simbolica sau conventionala.

 

b)  Din Egipt arta bizantina a luat altarul triconc (treflat) si orna­mentatia bogata, mai ales cea sculpturala si picturala. De la Alexandria, celebru centru al culturii eleniste Bizantul mosteneste in pictura gustul decoratiei pitoresti, cu peisajele, motivele arhitectonice, cu  scenele ge­nului, cu figurile sale alegorice si probabil gustul decoratiei policrome (multicolore) ; indeosebi iconografia bizantina pastreaza din  traditia alexandrina atitudinile nobile ale portretelor, liniile clasice ale drape­riilor vestimentare, gesturile masurate, compozitia echilibrata si simpla, pe care o consacrase arta greaca.

 

c)  Alaturi de Siria, Asia Mica si Armenia joaca un rol esential mai ales in formarea arhitecturii bizantine ;  aci se realizeaza  mai intai  fu­ziunea intre elementele elenistice si cele orientale, carora li se adauga de timpuriu influenta crestinismului. O creatie proprie a Asiei Mici si a Armeniei este basilica acoperita cu bolti si basilica cu cupola, care face tranzitia de la tipul basilical pur la cel bizantin. Mestesugul savant al arhitectilor anatolieni inlocuieste cupola persana, sprijinita pe conuri de unghi (importata din Armenia), cu cupola pe pandantive, forma specifica a arhitecturii bizantine.

 

Doua curente sau tendinte contradictorii se pot constata in timp in istoria artei bizantine:

 

a)  Una a artei imperiale, oficiale si savante, cultivata la curtile im­periale, in lumea demnitarilor, a varfurilor eclesiastice, a savantilor si a teologilor si  caracterizata prin predominarea elementului clasic (ele­nist) ;

 

b)  Alta, a artei populare si monastice, reprezentata indeosebi de monahi si preferata in cadrul maselor populare (militari, comercianti, mes­tesugari si tarani), caracterizata prin predominarea elementului oriental (tehnica mai putin luxoasa, pictura murala in loc de mozaic, cautarea pi­torescului, a realismului, a emotiei dramatice etc).

20 Iunie 2012

Vizualizari: 8969

Voteaza:

Arta bizantina 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE