Monumente reprezentative ale stilului Renasterii in arhitectura bisericeasca

 

In domeniul arhitecturii bisericesti, monumentul cel mai reprezentativ este marea biserica a Sfantului Petru din Roma, construita in sec. XVI, pe locul vechii basilici a Sf. Petru din sec. IV, care fusese demolata in sec. XV. Are planul unei cruci cu brae egale, inscrisa intr-un patrat si incoronata de o cupola gigantica (cu diametrul da 42 m) la incrucisarea braelor crucii, cupola suprainalata de un tambur circular si terminata cu un turn-lanterna. Braele crucii se termina in abside, iar intre ele se ridica patru cupole mai mici si mai scunde. La faada (care era mult mai simpla in proiectul iniial, intocmit in sec. XV de arhitecii Alberti si Bramante), a fost adaugat la inceputul seco­lului XVII un vestibul (portic) imens, care mascheaza de departe logica planului iniial al bisericii. Constructia a fost inceputa la 1506 si realizata de arhiteci, sculptori si pictori celebri, ca Alberti, Bramante, Rafael, Michelangelo, Antonio de Sangala, Maderna (ultimul a adaugat faada la inceputul secolului XVII). Este cea mai mare biserica din toata lumea crestina : suprafaa bazei este de 21000 m.p., lungime 225 m, inalimea totala 133 m, incapand in ea circa 30.000 de oameni ; are in total 25 de altare.

 

Cupola centrala, inalta numai ea de 52 m, este imitata dupa cea a lui Brunelleschi de la Domul din Florena, facuta si ea dupa cea a Panteonului antic al lui Agrippa din Roma. Piaeta din faa e inconjurata de vestita coloana a lui Bernini (din perioada mai tarzie, a barocului).

 

Dintre celelalte monumente religioase de stil Renastere din Roma mai amintim, de exemplu: Biserica Gesu (a lui Iisus), opera a lui Vignole, biserica Sf. Ignaiu (1689), Tempietto (micul templu, un monu­ment circular, cu cupola, facut de Bramante, pe locul unde se crede ca Sfantul Petru ar fi suferit martiriul) s.a. ; iar din restul Italiei, menionam : domul din Florena (Santa Maria del Fiore, sec. XIV), cu marea cupola octogonala adaugata de Brunelleschi, in sec. XV (diam. 42 m) ; capela Pazzi - de la Biserica Santa Croce din Florena (de acelasi) ; bisericile San Lorenzo si Santo Spirito tot din Florena, construite tot de Brunel­leschi, pe plan basilical cu plafonul drept, de lemn sculptat si aurit ; bi­sericile Santa Croce, San-Salvatore (II Redentore), San Giorgio Mag-giore, Santa Maria dei Miracoli si Sf. Zaharia, toate din Veneia, con­struite, in secolele XV-XVI; basilica din Vincenza (opera lui Palladio), biserica Sf. Andrei din Mantua (opera lui Alberti), templul lui Malatesta din Rimini de arhitectul Alberti (fosta biserica San Francesco, transfor­mata in mausoleu al artistilor si al erudiilor timpului), biserica numita Certosa (La Chartreuse) din Pavia (sec. XV).

 

In Franta si in celelalte tari apusene, stilul Renasterii a fost mai putin cultivat, deoarece per­sista inca goticul, pana spre sfarsitul secolului XVI. Din Frana amintim, de exemplu, biserica Saint-Louis (Sf. Ludovic) din Versailles, catedrala din La Rochelle, bisericile din orasele Luneville, Nancy s.a.

 

Din Germania amintim biserica Sf. Mihail din Munchen (sec. XVI) si biserica Jesuiilor din Colonia (Koln, 1618).

 

Din Anglia, biserica Sf. Paul din Londra (1675-1710).

 

Din Spania: biserica Sf. Ignaiu din Loyola, Notre-Dame del Pilar din Saragosa, biserica seminarului din Salamanca, catedrala din Grenada, manastirea si palatul din Escurial (langa Madrid), constiuit de Filip II in sec. XVI s.a.

 

Din Portugalia, biserica Sf. Vinceniu din Lisabona (1590).

 

Din Elvetia, biserica Saint-Lager din Lucerna (1630) s.a.

• Renasterea (Renaissance)
  Publicat in : Arhitectura Bisericeasca
• Caracterele generale ale stilului Renasterii
  Publicat in : Arhitectura Bisericeasca
• Mari artisti ai Renasterii
  Publicat in : Arhitectura Bisericeasca