Trapeza - locul unde hrana devine rugaciune

Trapeza - locul unde hrana devine rugaciune Mareste imaginea.

Trapeza este locul unde hrana devine rugaciune; trapeza este locul unde fiecare se bucura de roadele pamantului si de darurile lui Dumnezeu; trapeza este locul unde fiecare multumeste lui Dumnezeu pentru purtarea Lui de grija; trapeza este locul unde trupul este mangaiat cu cele de folos lui.

Trapeza - locul unde hrana devine rugaciune

Trapeza este numele purtat de sala de mese a unei manastiri. Cuvantul "trapeza" vine din limba greaza si inseamna "masa". Fiecare manastire cuprinde intre zidurile ei tot ceea ce un om are nevoie spre a supravietui duhovniceste si trupeste: biserica, paraclise, aghiazmatar, bucatarie, trapeza, chilii si cladiri administrative. La randul lor, trapezele sunt inconjurate de cladiri anexe, adapostind bucataria, brutaria, camarile si crama.

Trapeza din Lavra Pecerska - Kiev Trapeza din Manastirea Cutlumusiu

Dupa cladirea bisericii, unde crestinul isi hraneste sufletul, trapeza este cea mai importanta constructie din alcatuirea manastirilor ortodoxe, ca loc unde crestinul isi intareste trupul, multumind lui Dumnezeu pentru toate cele ale zilei.

In cateva manastiri din Sfantul Munte Athos, printre care Manastirea Dionisiu, Manastirea Dochiariu si Manastirea Xenofont, trapeza comunica cu biserica printr-un portic - un fel de culoar ingust si tainic. Prin acest culoar, imediat dupa terminarea sfintelor slujbe, calugarii pasesc lin spre mesele asezate in trapeza. Tot prin acest culoar ei se intorc in biserica, dupa terminarea meselor.

Trapeza din Manastirea Simonos Petras

Trapezele sunt spatii generoase, cu mese lungi, de lemn sau piatra, la care intreaga comunitate venita de la Sfanta Liturghie isi are locul ei bine stabilit. Astfel, insasi arhitectura trapezelor monahale au un aer duhovnicesc, bisericesc si liturgic. Unele au infatisarea unei bisericute, altele au absida, altele sunt lipite de zidul bisericii, etc.

In mediul athonit, mai toate trapezele au peretii zugraviti in fresce, iar in capatul estic prezinta o absida, pictata si ea in acelasi duh. In absida este asezata masa la care se aseaza staretul si batranii duhovnicesti ai manastirii. Pe laterale, de la absida si pana in spate, se insira mesele si bancile la care se aseaza parintii, calugarii si fratii din manastire. Calugarii mananca in liniste, nevorbind unul cu altul, ci doar ascultand ceea ce un parinte numit anterior citeste din "Cuvintele de folos ale Parintilor duhovnicesti".

Trapeza din Manastirea Vatoped

Intr-o parte a trapezei, ori la intrarea in aceasta, se afla "spalatorul", un bazin cu apa, unde cei ce intra la masa se spala pe maini. In anumite zone ale Angliei, trapeza era zidita intotdeauna undeva la etaj, spre a aduce aminte de Cina cea de Taina, luata de Mantuitorul cu ucenicii Sai (intr-un foisor).

Trapeza si masa - continuare a slujbei din biserica

In trapeza arde neincetat o candela. Trapeza este considerata a fi un loc sfintit, pe alocuri ea avand chiar si un altar cu iconostas si icoane. Sunt chiar si unele slujbe care se tin in trapeza, precum cea a binecuvantarii artosului, savarsita la sfarsitul mesei.

Trapeza din Manastirea Dionisiu

Pe alocuri, aici se sfinteste apa - Aghiasma, unde, mai apoi, se si pastreaza. In unele manastiri, randuiala "Iertarii", savarsita de catre toti vietuitorii manastirii, la inceputul Postului Mare, are loc tot in trapeza, dupa masa.

Urmand unei randuieli athonite, Manastirea Turnu, din judetul Valcea, pastreaza urmatoarea traditie. In perioada Pastilor, slujba este unita cu luarea mesei, astfel: dupa terminarea Sfintei Liturghii, mai inainte de a face otpustul, staretul, purtand in mana Icoana Invierii si Lumanarea aprinsa, insotit de toata obstea iese din biserica, mergand spre trapeza si cantand "Hristos a inviat". Dupa luarea mesei, aceeasi randuiala are loc pana la intrarea in biserica. Ajunsi la locurile lor, parintii fac otpustul slujbei.

Trapeza din Manastirea Xenofont

Frescele intalnite in trapeza

Trapezele sunt locuri duhovnicesti, deoarece si trupul trebuie induhovnicit. Peretii acestora sunt acoperiti cu fresce, iar tematica acestora este una aleasa cu grija de iconografii cei duhovnicesti. Oricat ar diferi intre ele programele iconografice intalnite in trapezele manastirilor, tema lor centrala va ramane insa intotdeauna "Cina cea de Taina".

Trapeza intalnita in Manastirea Marea Lavra are forma de cruce, fiind totodata si cea mai incapatoare din intreg Sfantul Munte. Interiorul acesteia este si el printre cele mai impresionante, fiind in intregime zugravit in fresca de catre Teofan Cretanul.

Trapeza din Manastirea Dionisiu

Dintre scenele intalnite zugravite pe peretii trapezelor, le amintim pe urmatoarele: Judecata de Apoi (Manastirea Dochiariu si Manastirea Dionisiu), Arborele lui Iesei (Manastirea Marea Lavra), Sfinti Ierarhi, Inmultirea Painilor si a Pestilor, Pescuirea cea Minunata, si altele asemenea.

Sfantul Ierarh Nicolae este adesea intalnit in trapezele manastirilor, el nelipsind din randul ierarhilor zugraviti in acestea. El este reprezentat in registrul al doilea, sub Cina cea de Taina, alaturi de ceilalti mari sfinti ierarhi. Pe inscrisul ce insoteste icoana lui gasim scris: "Unul este Dumnezeu, Tatal Cuvantului cel viu, fiinta intelepciunii si a puterii, si chipul Celui de-a pururea vesnic."

Trapeza din Manastirea Dionisiu

Zugravirea trapezei - fragmente din "Erminia lui Dionisie de Furna"

Cand voiesti sa zugravesti trapeza, intai fa Cina cea de Taina, in bolta cea de deasupra trapezei manastiresti; iar pe dinafara boltii, in partile cele de pe laturi, fa Buna Vestire a Nascatoarei de Dumnezeu si jur imprejur aceste minuni ale lui Hristos: pe Hristos mancand impreuna cu vamesii, pe apostoli smulgand spice, pe Hristos binecuvantand cele cinci paini, iubirea de straini a Martei, pe femeia care L-a uns pe Domnul cu mir, in casa lui Simon, pe Hristos in Emaus, frangand painea, pe Hristos mancand dupa Inviere, pe Hristos la Marea Tiberiadei, si pilde, oricare le voiesti, si minunile sfantului manastirii, si caderea lui Lucifer din cer.

Trapeza din Manastirea Dionisiu

Sub Cina cea de Taina, mai jos, fa-i pe insemnatii Ierarhi, cu vestminte cuviosesti si cu scrisuri. Deci, de-a dreapta fa pe marele Vasile, care zice intr-o hartie: "Ni se cuvine, negresit, a pazi frumusetea sufletului; din neamul cel omenesc, Dumnezeu o va cere aceasta." Pe Grigorie, Cuvantatorul de Dumnezeu, care zice: "Pastor al turmei celei cuvantatoare facandu-te, sa fii simplu, bland, smerit si bun, pentru ca asa o vei inmulti pe ea intru Domnul." Pe sfantul Nicolae, care zice: "Unul este Dumnezeu, Tatal Cuvantului celui viu, al intelepciunii, a Celui ce a adus cele ce sunt intru a fi, si a puterii si a inchipuirii celei pururea vesnice."

Trapeza din Marea Lavra

Iar de-a stanga, spre nori, pe Ioan Gura de Aur, care zice: "De pacatele ce a facut cineva mai inainte de a se cai, cum ca cu adevarat insusi a gresit, mantui-se-va." Pe marele Atanasie al Alexandriei, care zice: "Un Dumnezeu cinstim in Treime si trei fete intru o unime, nici chipurile amestecand, nici fiinta despartind." Pe Chiril, care zice: "Cei ce leapada armele postirii, de la imbuibarea pantecelui primesc impiedicare."

Iar pe dinafara boltii, in partea cea de-a dreapta fa-l pe marele Antonie, cu fata intoarsa catre masa si graind intr-o hartie: "Nu te amagi calugare cu saturarea pantecelui, caci supunerea impreuna cu infranarea ii subjuga pe diavoli." Iar in partea cea de-a stanga, pe Sfantul Efrem, care este intors cu fata catre masa si zice: "Trapeza care tace deplin si graieste slava, si cu singura indestulare se afla, se lauda de sfintii ingeri." Si imprejurul trapezei fa si alti cuviosi, cu scrieri deasupra.

Trapeza din Manastirea Stavronichita

Iar in partea cea din jos a trapezei fa "Viata adevaratului calugar" si "Lumea aceasta zadarnica". Iar daca trapeza este mare si in chipul crucii, fa si Apocalipsa Sfantului Ioan Teologul. Iar pe dinafara trapezei, deasupra usii, fa-l pe sfantul patron al manastirii.

Teodor Danalache

Trapeza

14 Iunie 2012

Vizualizari: 7969

Voteaza:

Trapeza - locul unde hrana devine rugaciune 0 / 5 din 0 voturi. 2 review utilizatori.

Comentarii (2)

  • m vass Postat la 2010-03-08 02:12

    Sa Ii multumim Tatalui pentru aceia care se roaga pentru toata lumea, sa ne rugam si noi pentru ei...au atata nevoie! Bunul Dumnezeu sa ne ajute sa ne rugam neincetat...ca sa ne bucuram neincetat in aceasta lume plina de tristete! Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

  • adrian cehanPostat la 2010-03-03 06:26

    nu doar mincarea e primordiala,pt calugar,de regula nu e indicat canonic a fi foto, etc la masa.cal. e pt rugat 1 apoi masa

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE