Cina cea de Taina, in iconografie

Cina cea de Taina, in iconografie Mareste imaginea.

Cina cea de Taina, impropriu numita in Apus "Ultima Cina", se praznuieste in cadrul aceleiasi slujbe impreuna cu Spalarea picioarelor ucenicilor, la Utrenia din Sfanta si Marea Joi.

Reprezentarea iconografica a Cinei celei de Taina a aparut in arta crestina foarte de timpuriu, inca din perioada catacombelor romane. Primele reprezentari erau bazate insa mai mult pe simboluri: painea, pestele, vita de vie, masa, potirul. Mai apoi, dupa secolul al IV-lea, scena a capat valente duhovnicesti si artistice din ce in ce mai profunde.

Cina cea de Taina este pictata, in biserici, in Sfantul Altar, in varianta cunoscuta mai mult ca "Impartasirea Apostolilor". In aceasta, Apostolii stau la rand, cate sase de fiecare parte a lui Hristos, infatisat in centru, si primesc Sfanta Impartasanie din mana Lui; celor din dreapta le da Trupul Sau, sub forma painii, iar celor din stanga le da Sangele Sau, sub chipul potirului.

Usile Imparatesti, pe unde iese Hristos, in Sfantul Potir, spre a se da credinciosilor, sunt incununate intotdeauna de reprezentarea Cinei celei de Taina. Astfel, prin impartasanie, suntem chemati sa stam la masa cu Dumnezeu. Axionul din Joia Mare, cu dulce cantare, ne cheama, zicand: "Din ospatul Stapanului si din masa cea nemuritoare, veniti, credinciosilor, la loc inalt, cu ganduri inalte, sa ne indulcim."

Cina cea de Taina - iconografie

Prin urmare, in toate bisericile, cat si in multe dintre casele crestinilor, se intalneste icoana cu Cina cea de Taina. Este insa aceasta reprezentata canonic, adica fidel traditiei bizantine ortodoxe?

Cina cea de Taina - marturia Sfintei Scripturi

"In cea dintai zi a Azimelor, au venit ucenicii la Iisus si L-au intrebat: Unde voiesti sa-Ti pregatim sa mananci Pastile? Iar El a zis: Mergeti in cetate, la cutare, si spuneti-i: Invatatorul zice: Timpul Meu este aproape; la tine vreau sa fac Pastile cu ucenicii Mei. Si ucenicii au facut precum le-a poruncit Iisus si au pregatit Pastile.

Iar cand s-a facut seara, a sezut la masa cu cei doisprezece ucenici. Si pe cand mancau, Iisus a zis: Adevarat graiesc voua, ca unul dintre voi Ma va vinde. Si intristandu-se foarte, au inceput sa-I zica fiecare: Nu cumva eu sunt, Doamne? Iar El, raspunzand, a zis: Cel care a intins cu Mine mana in blid, acela Ma va vinde. Fiul Omului merge precum este scris despre El. Vai insa acelui om prin care Fiul Omului se vinde! Mai bine era de omul acela daca nu se nastea. Si Iuda, cel ce L-a vandut, raspunzand a zis: Nu cumva sunt eu, Invatatorule. Raspuns-a lui: Tu ai zis.

Iar pe cand mancau ei, Iisus, luand paine si binecuvantand, a frant si, dand ucenicilor, a zis: Luati, mancati, acesta este trupul Meu. Si luand paharul si multumind, le-a dai, zicand: Beti dintru acesta toti, acesta este Sangele Meu, al Legii celei noi, care pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor. Si va spun voua ca nu voi mai bea de acum din acest rod al vitei pana in ziua aceea cand il voi bea cu voi, nou, intru imparatia Tatalui Meu" (Matei 26, 17-29; cf. Marcu 14,12-25; Luca 22, 7-23, Ioan 13, 1-28).

Cina cea de Taina - iconografie 

Din Evangheliile dupa Sfintii Marcu si Luca aflam ca Cina cea de Taina a avut loc intr-o camera de oaspeti mare, undeva sus, intr-un foisor (Marcu 14, 14-15; Luca 22, 11-12).

Cina cea de Taina, in iconografia ortodoxa

Icoana infatiseaza o casa, inlauntrul careia se afla o masa acoperita cu panza. Pe masa, farfurii cu mancare si paini, ulcioare si cani. In mijlocul mesei, o farfurie cu un peste mare, pregatit. Masa cinei este semicirculara, nu dreptunghiulara, ca in reprezentarile apusene ale scenei, cum ar fi cele ale lui Giotto si Leonardo da Vinci.

Masa de la Cina, in forma de semicerc, cu toate persoanele asezate in jurul laturii curbate, cu fata unele catre altele, se intalneste pentru prima data in mozaicurile din Ravenna si intr-una din miniaturile Codexului Rossano, ambele din secolul al VI-lea.

Acest mod de asezare a lui Hristos si a ucenicilor Sai a fost preluat de iconarii bizantini ai secolelor urmatoare si de iconarii greci din perioada dominatiei turcesti si este astazi urmat de pictorii de icoane credinciosi traditiei.

Cina cea de Taina - iconografie

Masa, in forma de semicerc, se poate intalni in frescele catacombelor din secolul al IV-lea, sub inscriptia "Ospatul Ceresc". Vedem o astfel de reprezentare in catacomba lui Petru Marcellinul, din Roma. Inscriptia "Ospatul Ceresc" se considera a fi fost sugerata de un verset din Evanghelia dupa Luca: "Si vor veni de la Rasarit si de la Apus, si de la Miazanoapte si de la Miazazi si vor sedea la masa, in Imparatia lui Dumnezeu" (Ioan 13, 29).

Tot in catacombe apar si urmatoarele doua elemente: un peste mare, asezat pe o farfurie, in centrul mesei; gesturile mainilor celor asezati de-a lungul laturii curbate a mesei.

Cu privire la pestele asezat in centrul mesei, stim cu totii ca acesta este simbol al lui Iisus Hristos. Cuvantul IHTIS (peste) este un cuvant compus din initialele cuvintelor, in limba greaca: "Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu Mantuitorul."

Latura dreapta a mesei se afla in planul din fata. In jurul laturii semicirculare sunt asezati Hristos si cei doisprezece ucenici ai Sai. Toate persoanele de la Cina cea de Taina sunt infatisate din fata, nici una stand cu spatele, ori din profil. Astfel, toate inlesnesc unirea si comuniunea cu credinciosii. In unele reprezentari, Apostolii, desi stau cu spatele, sunt infatisati cu chipul inspre privitori, in pofida ratiunii fizice. Deci nu ordinea fireasca primeaza, ci rostul lucrurilor.

Cina cea de Taina - iconografie

In mod specific, Hristos este reprezentat la mijlocul laturii semicirculare a mesei si ocupa astfel centrul compozitiei. Pe langa locul central ocupat, Hristos este reprezentat putin mai mare decat ucenicii Sai. Chipul Sau este intristat, iar capul sta usor inclinat spre dreapta.

Hristos binecuvinteaza cu mana dreapta, in timp ce mana stanga se odihneste pe umarul ucenicului Ioan, care sta asezat langa El, in partea stanga. Petru se afla in dreapta Lui. Pentru ca el este batran, iar Ioan este tanar, locul din dreapta, fiind mai de cinste, este rezervat lui Petru. Ceilalti ucenici stau langa Ioan si Petru, cinci la stanga lui Ioan si cinci la dreapta lui Petru.

Reprezentarea lui Ioan stand plecat pe pieptul lui Iisus se bazeaza pe trei versete din Evanghelia dupa Ioan (capitolele 13 si 21). "Iar la masa era rezemat la pieptul lui Iisus unul dintre ucenicii Lui, pe care-l iubea Iisus. Deci Simon Petru i-a facut semn acestuia si i-a zis: Intreaba cine este despre care vorbeste. Si cazand acela astfel la pieptul lui Iisus, I-a zis: Doamne, cine este?" (Ioan 13, 23-25). "Petru a vazut venind dupa el pe ucenicul (...) care la Cina s-a rezemat de pieptul Lui" (Ioan 21, 20).

Expresia fetei ucenicilor vadeste mirare, tulburare si tristete, urmare a cuvintelor lui Iisus: "Adevarat graiesc voua, ca unui dintre voi Ma va vinde" (Matei 26, 21; Ioan 13, 21).
In partea stanga a lui Iisus iese in evidenta Iuda, care intinde mana ca sa-si inmoaie painea intr-o farfurie asezata departe de el. Acest gest insoteste raspunsul pe care il da Hristos, la intrebarea ucenicilor Sai, cu privire la ucenicul care Il va vinde: "Cel ce a intins cu Mine mana in blid, acela Ma va vinde" (Matei 26, 23; Ioan 13, 26).

Cina cea de Taina - iconografie

In mod caracteristic si asa cum se si cuvine, toti ucenicii sunt infatisati aici fara aureole. Numai Hristos are aureola. In unele icoane ale Cinei celei de Taina si ucenicii sunt reprezentati cu aureola, in afara de Iuda, pentru a-l deosebi, cu toate ca singur gestul lui Iuda este suficient pentru a-l identifica. Totodata, aureola nu trebuie folosita pentru nici unul dintre ucenici in aceasta etapa a vietii lor, inainte de Cincizecime, cand "s-au umplut de Duhul Sfant" (Fapte 2, 4).

O parte dintre pictorii de icoane (ortodocsi modernisti) au preluat ca model reprezentarea apuseana desacralizata a Cinei celei de Taina, facand acesteia doar cateva modificari.

Ultima Cina, o denumire apuseana improprie !

Eterodocsii, cat si unii dintre ortodocsi (din pacate), numesc acest moment "Ultima Cina". Cuvantul "ultima" nu spune nimic despre esenta launtrica a acestui eveniment important, fiind un termen lipsit de orice semnificatie duhovniceasca. Trebuie folosita denumirea de "Cina cea de Taina", dupa cum citim in inspriptia de deasupra icoanei.
Daca se vrea neaparat sa se introduca notiunea de timp, in acest moment sfant, in oc de "Ultima Cina", ar trebui sa se spune "Cina Continua", deoarece, ca eveniment mistic, "Cina din Joia Mare" se desfasoara la fiecare Sfanta Liturghie, pana la sfarsitul lumii.

In timp ce credinciosii se impartasesc, se canta urmatoarea cantare: "Cinei Tale celei de taina, astazi, Fiul lui Dumnezeu, partas ma primeste, ca nu voi spune vrajmasilor Tai taina Ta, nici sarutare Iti voi da ca Iuda; ci ca talharul, marturisindu-ma, strig Tie: Pomeneste-ma, Doamne, intru Imparatia Ta."

Reprezentarea apuseana a Cinei celei de Taina.

Artistii apuseni au pus rigoarea vizuala mai presus de scopul duhovnicesc. In lumea crestina din Apus, asezarea persoanelor Cinci celei de Taina la o masa in forma de semicerc incepe sa fie abandonata in a doua jumatate a secolului al XII-lea. Intr-un mozaic din Biserica Sfantul Marcu din Venetia, realizat probabil in ultimul sfert de secol XII, apare o masa dreptunghiulara.

Unsprezece ucenici stau pe latura din spate a mesei, unul in capatul din dreapta, iar Hristos la capatul din stanga, iar nu in centru. Astfel, principiul perspectivei psihologice este complet ignorat, ca si principiul economiei spatiului (posibil prin utilizarea mesei in forma de semicerc). Cu totul nepotrivit, se foloseste aureola pentru ucenici, inclusiv la Iuda.

Cina cea de Taina - Giotto

In prima parte a secolului al XIV-lea (1303), Giotto, pictand Cina cea de Taina, in Capela Arenei din Padova, ii asaza pe Apostoli la o masa dreptunghiulara si, foarte nepotrivit, patru dintre ei stau cu spatele la privitori. Abordarea lui Giotto este mult prea lumeasca, ba chiar si necuviincioasa.

Leonardo da Vinci a pictat si el o scena cu Cina cea de Taina, folosind tot o masa dreptunghiulara, asezand zece ucenici de-a lungul laturii din spate a mesei, Hristos in centru si cate un ucenic la un capat si la celalalt al mesei.

"Cina cea de Taina" a lui Leonardo da Vinci, avand dimensiunea de 460 x 880 cm, se gaseste zugravita pe unul dintre peretii salii de mese a Bisericii Santa Maria del Grazie, din Milano. Aceasta este o pictura murala pe ipsos, lucrata intre anii 1495-1498, in tempera si ulei. Cand calugarii dominicani au sapat o usa, in peretele cu pricina, zona cu picioarele lui Iisus a fost indepartata. In anul 1980, aceasta pictura a fost luata in grija de UNESCO.

Cina cea de Taina - Leonardo da Vinci

Da Vinci a secularizat complet scena, infatisandu-L pe Hristos fara aureola, fara barba, fara nimic care sa aminteasca de chipul iconografic traditional al lui Hristos, iar pe ucenici, intr-o stare de agitatie vizibila, facand gesturi exagerate, teatrale. Nu numai Hristos si ucenicii Lui sunt pictati in stil naturalist, ci si masa si camera. Lucrarea lui Da Vinci este complet neduhovniceaca.

"Cina" apusenilor - viziune lumeasca si mistere

Pictura renascentista da nastere insa la neincetate speculatii. Convinsi ca ascunde mistere inca neobservate, nenumarati apuseni au descoperit noi mesaje, simboluri si coduri nedezlegate in reprezentarea Cinei celei de Taina a lui lui Leonardo da Vinci. Leonardo ar fi introdus, cu buna stiinta, in pictura, mai multe mesaje codate.

Personaje care sunt altceva decat par, rudenii si relatii intime, litere ascunse si simboluri secrete, suprapuneri si piese desfacute intre ele. Nu are rost a aminti aici toate inselarile si nascocirile unor minti insetate de secrete, taine si mistere. Amintim insa doar doua variante.

Cina cea de Taina - Leonardo da Vinci

Compozitorul italian Giovanni Maria Pala sustine ca, daca asezam pe un portativ mainile Apostolilor si ale lui Iisus, precum si painile de pe masa, exact la inaltimile la care sunt pozitionate in tablou, fata de o linie orizontala imaginara, se obtine o melodie de 40 de secunde.

Cantate de la dreapta la stanga, dupa cum se spune ca scria Da Vinci, acestea dau nastere la o melodie solemna. Fiindca Apostolii sunt grupati cate trei, atunci, melodia s-ar canta in masura de 3/4, asa cum se canta cea mai mare parte a muzicii din secolul XV.

Sunt pareri care sustin si ca, sub chipurile Apostolilor se ascund cele 12 zodii, Iisus fiind semnul Balantei, fiindca sta cu bratele departate; Toma, cu degetul ridicat, de parca ar intepa, este semnul Scorpionului; Filip are bratele intoarse spre trup, ca un Rac; etc.

Teodor Danalache

Despre autor

Teodor Danalache Teodor Danalache

Senior editor
718 articole postate
Publica din 30 Iulie 2009

16 Aprilie 2014

Vizualizari: 19149

Voteaza:

Cina cea de Taina, in iconografie 5.00 / 5 din 1 voturi. 1 review utilizatori.

Comentarii (1)

  • Andrei DumaPostat la 2011-04-22 01:01

    Cand discutam despre arta religioasa din Apus, nu o putem "judeca" prin prisma canoanelor artistice rasaritene. Alta conceptie, teologie, etc. (cat despre mesajele ascunse din Cina cea de Taina a lui Da Vinci, ai dreptate, sunt inventate de dependentii de senzational). Hristos a inviat si sarbatori fericite tuturor!

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE