Pictura catapetesmei

Pictura catapetesmei Mareste imaginea.

Iconografia catapetesmei

 

Evolutia iconogra­fiei catapetesmei de astazi incepe cu icoanele Mantuitorului, ale Sfintei Fe­cioare, ale sfintilor ingeri si ale sfintilor apostoli. Aceste icoane impodo­beau la inceput coloanele care sustineau grilajul despartitor dintre altar si naos, precum si arhitrava (grinda orizontala) de deasupra lui, din vechile biserici crestine. Evolutia aceasta se incheie insa abia prin sec al XVI-lea, cand programul iconografic al bisericilor ortodoxe se formeaza in chip de­finitiv si cand el incepe sa fie fixat si sub forma unor reguli scrise, in asa numitele erminii (calauze) ale zugravilor.

 

In forma sa de azi, suprafata dinspre naos a tamplei e impartita in mai multe zone sau registre orizontale, suprapuse una peste alta si avand fie­care iconografia ei proprie, bine precizata si stabilita in traditia iconogra­fica ortodoxa de pretutindeni, indiferent de dimensiunile variate ale dife­ritelor biserici, de destinatia lor, ca si de materialele din care poate fi con­fectionata tampla (lemn, zid, piatra sau marmura, metal).

 

Pe usile imparatesti se zugraveste icoana Bunei Vestiri, in asa fel, incat cele doua personaje principale ale scenei - Sf. Fecioara si Sf. Arhan­ghel Gavriil - sa fie fata in fata, fiecare pe cate un canat al usilor (de obi­cei, Sf. Fecioara pe cel din dreapta, Sf. arhanghel, pe cel din stanga). Sf. Fecioara se zugraveste aci, pentru ca ea este cea care ne-a deschis usile mi­lostivirii Cerului, pe care le simbolizeaza usile imparatesti. 

 

La cele patru colturi ale scenei Bunei-Vestiri ori jos sub scena prin­cipala, se zugravesc, in medalioane mai mici, chipurile celor patru sfinti evanghelisti. Pe usile laterale (diaconesti) se zugravesc chipurile sfintilor arhan­gheli Mihail si Gavriil, ca pazitori ai usilor raiului, unul pe o usa, al doilea pe cealalta, ori chipurile a doi sfinti diaconi, invesmantati in stihar si orar si cu cadelnite in maini (de obicei Sf. Stefan protomartirul si Sf. Filip ori Sf. Laurentiu) ; diaconii se zugravesc aci, atat pentru ca in oficiul lor litur­gic reprezinta pe ingerii din ceruri, cat si pentru ca pe aceste usi circula diaconii cand ies din altar sau intra pentru cadire. Se mai pot zugravi in locul diaconilor doi dintre sfintii militari (Sf. Gheorghe sau Sf. Dumitru), ca pazitori ai usilor altarului.

 

Pe spatiile dintre usile imparatesti si cele laterale se zugraveste, in dreapta (adica spre sud), icoana imparateasca a Mantuitorului (Hristos ca imparat ori arhiereu, sezand pe tron, ori ca prooroc si invatator, cu Sfanta Evanghelie deschisa si binecuvantand), iar in stanga (adica spre nord de usile imparatesti), icoana imparateasca a Maicii Domnului (Maica Domnu­lui ca imparateasa, sezand pe tron, cu Pruncul dumnezeiesc pe brate).

 

Corpul principal al catapetesmei (baza cu cele doua icoane impara­testi si cu usile imparatesti si cele laterale) se continua in sus, cu un pe­rete (panou) care, in iconografia clasica a tamplei, sustine trei randuri orizontale de icoane, suprapuse, cuprinzand fiecare cate 13 icoane, astfel : Primul rand (registru) dintre acestea, de jos in sus, il alcatuiesc icoa­nele celor 12 praznice imparatesti: Nasterea Maicii Domnului (8 sept.), Inal­tarea Sfintei Cruci (14 sept.), Intrarea in biserica sau aducerea Sfintei Fe­cioare la templu (21 nov.), Nasterea Domnului (25 dec), Botezul Domnului (6 ian.), Intampinarea Domnului (2 febr.), Buna Vestire (25 martie), Floriile sau Intrarea Domnului in Ierusalim (duminica dinaintea Pastilor), Inalta­rea Domnului (joi in saptamina a 6-a dupa Pasti), Pogorarea Sfantului Duh sau Cincizecimea (Duminica Rusaliior, a 8-a dupa Pasti), Schimbarea la fata (6 aug.) si Adormirea Maicii Domnului (15 aug.). In mijlocul lor (in­tr-un medalion sau panou separat, ceva mai mare) este zugravita Invierea Domnului sau Cina cea de taina ori Rastignirea.

 

In registrul median (al doilea de jos in sus), se zugravesc chipurile celor 12 sfinti apostoli, infatisati de regula cu trupul intreg, stand in pi­cioare si avand in mijloc icoana centrala a Mantuitorului ca invatator, ca imparat ori ca arhiereu, infatisat aici fie singur, fie in cadrul grupului Deisis sau Trimorfion : Mantuitorul infatisat ca judecator si incadrat de o par­te de Sfanta Sa Maica, iar de alta de Sf. Ioan Botezatorul.

 

In registrul cel mai de sus (al treilea de jos in sus), se zugravesc chipurile a 12 dintre proorocii mari si mici ai Vechiului Testament, avand in mijloc icoana Maicii Domnului cu Pruncul in brate, adica Cel in care s-au implinit prevestirile proorocilor. Intre "prooroci" zugravii pun insa si alte personaje din istoria biblica a Vechiului Testament, ca de ex. : patriarhi si drepti, Aaron, Moise, Ghedeon, David, s.a. Toti acestia sunt infatisati, ca si Sfintii Apostoli, de regula, cu trupul intreg, in picioare (mai rar numai bust) si purtand in maini simboluri, ca de ex. : Moise cu Tablele Legii, David cu chivotul, Isaia cu clestele de foc vazut in vede­nia sa.

 

Sus de tot, deasupra tamplei, in mijloc, se inalta Crucea pe care este zugravit Mantuitorul rastignit, iar la picioarele Crucii, sub bratul ei trans­versal, in doua iconite mai mici, se infatiseaza cele doua "moleme" (molene: sau molenii), adica la dreapta Mantuitorului sta Maica Domnului, iar in stanga Sf. Ioan Evanghelistul, amandoi stand in picioare in atitudine de adorare, de rugaciune, ori de jelire.

19 Iunie 2012

Vizualizari: 5365

Voteaza:

Pictura catapetesmei 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE