Prezenta Sfintilor Ingeri in spatiul liturgic

Prezenta Sfintilor Ingeri in spatiul liturgic Mareste imaginea.

In sedinta sa de lucru din 10 februarie 2004, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a luat in examinare adresa Mitropoliei Moldovei si Bucovinei cu nr. 914/2004, care se refera la propunerea I.P.S Daniel al Moldovei si Bucovinei ca, la viitoarele editii ale Liturghierului roman, la Randuiala Proscomidiei, sa fie reintrodusa pomenirea Sfintilor Ingeri, la prima dintre cele noua miride ale sfintilor, iar pomenirea Sfantului Ioan Botezatorul sa se faca la locul cuvenit, adica primul din ceata proorocilor, la mirida a doua din cele noua cete ale sfintilor.

Studiul prezentat de I.

P.S Daniel este structurat in 3 planuri care scot in evidenta 3 aspecte importante ale necesitatii pomenirii ingerilor la Proscomidie:

1. Unitatea reala de slujire a Liturghiei Ceresti si Liturghiei Pamantesti, a celor nevazute cu cele vazute

Mitropolitul Daniel sustine ca excluderea ingerilor de la Randuiala Proscomidiei este o eroare bazata pe opozitia dintre duh si trup, precum si pe despartirea Liturghiei Bisericii de pe pamant de Liturghia ingerilor din ceruri, Proscomidia inchipuind si infatisand Biserica intreaga, atat cea de pe pamant (luptatoare), cat si cea din ceruri (biruitoare) . El se sprijina in acest sens pe o afirmatie a marelui liturghist Sfantului Simeon al Tesalonicului care zice: „Am inteles cum prin aceasta inchipuire si istorisire a Sfintei Proscomidii vedem pe Insusi Iisus si intreaga Biserica a Lui. In mijloc (Il vedem) pe Iisus Hristos Insusi, Lumina cea adevarata si Viata cea vesnica. El este in mijloc prin Agnet, iar Maica Lui de-a dreapta prin mirida, sfintii si ingerii de-a stanga, iar dedesubt intreaga adunare a credinciosilor Lui dreptmaritori. Aceasta este taina cea mare: Dumnezeu intre oameni si Dumnezeu in mijlocul dumnezeilor, care se indumnezeiesc de la Cel ce dupa fire este Dumnezeu, Care S-a intrupat pentru dansii. Aceasta este Imparatia ce va sa vie si petrecerea vietii celei vesnice: Dumnezeu cu noi vazut si impartasit” si de asemenea este citat si Parintele Dumitru Staniloae care spune: „Contrar Liturghierului grec, in Liturghierul romanesc din 1956 lipseste particica pentru ingeri, si numarul 9 de particele se obtine prin despartirea Sf. Ioan Botezatorul de ceilalti prooroci. Dar aceasta ni se pare nefiresc. Expresia “intru cinstea” arata ca jertfa Domnului are pentru sfinti mai mult rostul de a pune in relief cinstea sau slava lor, ca a unora ce au crezut in Hristos. Iar acest rost il are si pentru ingeri. Toata Biserica din cer e slavita in prefacerea euharistica. Ingerii au si ei o intelegere sporita a iubirii lui Dumnezeu, dupa ce cunosc ca El si-a dat Fiul Sau la moarte pentru oameni. „Intelepciunea lui Dumnezeu, cea de multe feluri, s-a facut cunoscuta prin Biserica Domniilor si Stapaniilor in cerestile locasuri” (Efeseni 3, 10). Pe langa aceasta, bucuria lor a sporit intrand in comuniunea lor, in comuniunea sporita a celor ce-L lauda pe Dumnezeu, si oamenii, adica cealalta categorie de creaturi constiente. Intr-un fel spiritual, toti cei din ceruri se impartasesc si mai mult de Hristos; prin Sfanta Liturghie se realizeaza o si mai mare unire a celor ceresti si a celor pamantesti.”

2. Prezenta Sfintilor Ingeri in cadrul Liturghiei Euharistice

Actualul patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane afirma ca „Proscomidia si intreaga Biserica, in timpul celebrarii Sfintei Liturghii euharistice, sunt icoana profetica a Imparatiei Cerurilor si a venirii in slava a Domnului Hristos si, deci, nu numai memorial sau pomenire a jertfei de pe Cruce, aceasta se poate vedea cu multa claritate atat din textul Sfintei Liturghii, cat si din iconografia Sfantului Altar, inclusiv catapeteasma acestuia”. In acest sens aduce inainte anumite rugaciuni din cadrul Sfintei Liturghii rostite de catre preot sau episcop care arata impreuna lucrare a clerului cu puterile ceresti in vederea savarsirii acesteia. Astfel inainte de intrarea mica (cu Sf. Evanghelie) in Sfantul Altar prin usile imparatesti, preotul rosteste in taina rugaciunea: „Stapane Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ai asezat in ceruri cetele si ostile ingerilor si ale arhanghelilor, spre slujba slavei Tale, fa ca intrarea noastra sa fie si intrarea sfintilor ingeri, care slujesc impreuna cu noi si impreuna slavesc bunatatea Ta.”. De altfel in timpul aducerii in Sfantul Altar a cinstitelor Daruri, se canta Cantarea heruvimilor (Heruvicul), in care se arata ca Biserica, savarsind Sfanta Liturghie pe pamant, este icoana a heruvimilor care aduc in ceruri cantare Sfintei Treimi: „Noi, care pe heruvimi cu taina inchipuim si facatoarei de viata Treimi intreit-sfanta cantare aducem”, iar cantarea heruvimilor se termina cu indemnul: „Ca pe Imparatul tuturor sa-L primim pe Cel nevazut, inconjurat de cetele ingeresti”. De asemenea la Liturghia Darurilor mai inainte sfintite la cantarea heruvimica marturisim ca „Acum puterile ceresti impreuna cu noi nevazut slujesc”. Odata cu Cantarea serafimilor: Sfant, Sfant, Sfant Domnul Savaot (cf. Is. 6, 3 si Apoc. 4, 6-8), incepe rugaciunea preotului: „Cu aceste fericite Puteri si noi, Iubitorule de oameni, Stapane, strigam si graim: Sfant esti si Preasfant, Tu si Unul-Nascut Fiul Tau si Duhul Taul Cel Sfant”.

Ca o concluzie la aceste texte I.P.S Daniel spune ca Liturghia Bisericii este asadar „o impreuna slujire a oamenilor cu ingerii si comuniune a celor vazute cu cele nevazute, pentru a lauda pe Sfanta Treime, pe Care a facut-o cunoscuta oamenilor Fiul lui Dumnezeu prin Intruparea sau Inomenirea Sa.”. Este pusa in evidenta si importanta Maicii Domnului care este „mai cinstita decat heruvimii si mai marita fara de asemanare decat serafimii” si in cadrul Proscomidiei pentru ea scotandu-se prima mirida care ca dimensiuni este mai mare decat restul miridelor si este pusa de-a dreapta Sf. Agnet. Studiul de asemenea spune ca „Cele noua cete de sfinti de la Proscomidie au sens numai daca prima din cete se refera la ingeri, deoarece in locul cetei a II-a a ingerilor care au cazut se evidentiaza acum opt cete de sfinti dintre oamenii care au marturisit pe Hristos si au dobandit lumina zilei a opta, adica au intrat deplin in Lumina lui Hristos Cel Inviat” si ca „Sfantul Ioan Botezatorul, care a trait ca un inger in trup, urmeaza dupa ceata ingerilor, el se poate asemana cu ingerii, dar nu se poate substitui lor pentru a simboliza unirea cerului cu pamantul, a Liturghiei ingeresti cu Liturghia din Sfantul Altar al Bisericii de pe pamant”.

3. Participarea Puterilor Ceresti la intreg procesul de mantuire si restaurare a neamului omenesc

Aici sunt puse inainte o seama de trimiteri la texte scripturistice ale Noului Testament care arata prezenta ingerilor in jurul Mantuitorului si a tronului divin:
• Intruparea (zamislirea) Mantuitorului nostru Iisus Hristos a fost vestita de Arhanghelul Gavriil (cf. Matei 1, 20-21; Luca 1, 31);
• Nasterea lui Hristos a fost vestita de cete de ingeri (cf. Luca 2, 10-12);
• Pruncul Iisus a fost salvat de la moarte prin fuga in Egipt ca urmare a sfatului dat lui Iosif de catre inger (cf. Matei 2, 13)
• Dupa Sfantul Botez si dupa ispitirea in pustie a lui Iisus, "ingerii Ii slujeau Lui" (cf. Matei 4, 11; Marcu 1, 13);
• Un inger L-a intarit pe Iisus in timpul rugaciunii Sale inainte de Sfintele Sale Patimiri (cf. Luca 22, 43);
• Ingerii au binevestit Invierea Domnului (cf. Matei 28, 5-7; Luca 24, 4);
• Ingerii au fost prezenti la Inaltarea Domnului si au vestit a doua venire a Sa (cf. Fapte 1, 11)
• Ingerii vor insoti pe Hristos la cea de-a doua venire a Sa (cf. Matei 16, 27 si 25, 31; Marcu 8, 38; Luca 9, 26; II Tesaloniceni 1, 7)
• Ingerii se inchina lui Dumnezeu si lui Hristos (cf. Evrei 1, 6; Apocalipsa 7, 11) si slavesc in ceruri pe Dumnezeu si pe Fiul Sau Cel rastignit si inviat (Apocalipsa 5, 11-12)
• Sfintii ingeri cunosc Evanghelia lui Hristos si se bucura de ea (cf. Efeseni 3, 10; I Timotei 3, 16; I Petru 1, 12);
• Ei se bucura de pacatosul care se pocaieste (cf. Luca 15, 7 si 10) si se ingrijesc de cei care dobandesc mantuirea (cf. Evrei 1, 14);
• Ei vor desparti pe cei drepti de cei pacatosi in ziua judecatii (cf. Matei 13, 39-42 si 49; 24, 31; Marcu 13, 27)

Prezenta ingerilor in jurul lui Hristos este evidentiata din punct de vedere liturgic si prin faptul ca pe usile diaconesti sunt pictati de obicei Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, iar ingerul Gavriil este adesea pictat si pe una din usile imparatesti binevestind Fecioarei Maria Intruparea din ea a Fiului lui Dumnezeu. Ingerii sunt pictati adesea in jurul Maicii Domnului ca sa se arate ca ea este mai cinstita decat ingerii, fiindca din ea S-a intrupat si nascut Hristos - Mantuitorul lumii.

Icoanele Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil si ale altor ingeri, ca si ziua de pomenire a lor la 8 noiembrie, sunt o alta marturie a cinstirii sfintilor ingeri de catre Biserica. Faptul ca ziua de luni din fiecare saptamana este inchinata ingerilor si tuturor cerestilor, netrupesti puteri, ca si rugaciunea zilnica din Ceaslov adresata ingerului pazitor, arata si mai mult ca viata Bisericii este plina de prezenta si ajutorul sfintilor ingeri.

Astfel studiul concluzioneaza cele spuse anterior spunand: „Sfanta Liturghie Ortodoxa vede trupul in lumina induhovnicirii si a invierii lui. Trupul lui Hristos Cel inviat trece prin usile incuiate, ca si ingerul. Deci materia este chemata la transfigurare pana ce va deveni complet transparenta Duhului Sfant unit cu duhul omului. De aceea, nu se justifica nici o opozitie si nici o despartire intre ingeri si oameni in celebrarea Sfintei Liturghii.”

Hotararea Sfantului Sinod, ca reactie a celor prezentate de I.P.S Daniel, a fost urmatoarea:

a) Ia act cu multumiri de studiul prezentat de catre Mitropolitul Moldovei si Bucovinei in problema adusa in dezbatere
b) Aproba ca in viitoarele editii ale Liturghierului, la Randuiala proscomidiei, precum si pliantul cuprinzand Randuiala Proscomidiei, ce se va edita de catre Tipografia Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane sa fie reintrodusa pomenirea Sfintilor Ingeri, la prima din cele noua miride(particele) ale sfintilor, iar pomenirea Sfantului Ioan Botezatorul sa se faca la locul cuvenit, adica primul din ceata proorocilor, la mirida a doua din cele noua cete ale sfintilor.

La scoaterea acestor miride se vor folosi urmatoarele texte din Liturghierul publicat de Patriarhul Miron Costin:
• „Intru cinstea si pomenirea marilor voievozi Mihail si Gavriil si a tuturor cerestilor netrupesti puteri”
• „A Cinstitului, maritului prooroc, Inaintemergatorului si Botezatorului Ioan; a Sfintilor maritilor prooroci: Moise si Aaron, Ilie si Elisei, David si Iesei; a sfintilor trei tineri, a lui Daniel Proorocul si a tuturor sfintilor prooroci”

Problema pomenirii Sfintilor Ingeri la Proscomidie, prin scoaterea unei miride din cele noua ale Sfintilor, in cinstea lor sau pentru ei, este mai veche. Ea a pornit de la diferenta care exista intre diferitele editii ale Liturghierului in Bisericile Ortodoxe de limba greaca, slavona si romana, in acesta privinta. Se poate spune ca pomenirea Sfintilor Ingeri la Proscomidie este o particularitate a Liturghierelor grecesti. Spre deosebire de litughierele grecesti, in Liturghierele romanesti care nu sunt altceva decat traduceri fidele ale Liturghierului grecesc, incepand cu 1956 s-a omis pomenirea si scoaterea primei miride in cinste Sfintilor Ingeri, inlocuindu-se cu cea in cinstea Sfantului Ioan Botezatorul, urmand ca la a doua mirida sa se pomeneasca ceilalti prooroci.

Ce a detereminat acesta shimbare in structura si randuiala proscomidiei din liturghierul romanesc? Socotim ca pozitia si atitudinea marelui liturghist roman Pr. Prof. Dr. Petre Vintilescu, cel care a facut diortosirea editiei din 1956 sub supravegherea si indrumarea vrednicului de pomenire, Patriarhul Justinian. Aceasta editie a devenit normativa in Biserica noastra, toate cele care s-au tiparit de atunci pana acum, diortosite de Pr. Prof. Dr. Ene Braniste si de Pr. Prof. Dr. Nicolae Necula, respectand acelasi text, fara sa intervina intr-un fel in cuprinsul Liturghierului.

Pentru a intelege aceasta schimbare din randuiala Proscomidiei, socotim necesar sa aratam ca, inca din 1931, Pr. Prof. Petre Vintilescu a publicat o lucrare de specialitate, in care si atinge aceasta problema. Conform afirmatilor sale problema pomenirii Sfintilor Ingeri la proscomidie are un aspect sau o nuanta dogmatica, desprinsa din explicarea sau simbolismul teologic al miridelor sau al particelelor care se scot in cadrul Proscomidiei si din simbolismul intregii Proscomidii. Cele noua cete ale Sfintilor simbolizeaza Biserica cereasca sau triumfoare a lui Hristos. Impreuna cu celelalte miride sau particele si cu cele pentru cei vi si pentru cei morti, ele alcatuiesc intreaga Biserica a lui Hristos care stau in jurul Lui, formand trupul lui tainic pentru care El S-a intrupat si S-a jertfit pe cuce, aducand mantuirea. Dupa parerea autorului ingerii nu fac parte din trupul tainic al lui Hristos sau din Biserica triumfatoare, ei fiind duhri, neavand trupuri viciate de pacat, jertfa Mantuitorului necuprinzandu-i si pe ei si deci ei nu au nevoie sa se impartaseasca de roadele sau efectele jertfei Lui. De aceea scoaterea unei miride pentru ei nu se justifica sau nu este necesara cu atat mai mult cu cat aducerea miridelor pentru cele noua cete ale sfintilor nu sunt jertfe spre lauda lor, ci sunt daruri si cai de multumire si rugaciune fata de Dumnezeu. Ele sunt expresia recunostintei si a multumirii pentru binefacerile primite de la El si pentru cele pe care le vor mai primi. De aceea legandu-le de jertfa si moartea Mantuitorului si de roadele care se impartasesc cei care participa la aceasta jertfa, pomenim pe Maica Domnului, sfintii, viii si mortii. Ii multumim pentru aceasta jertfa, ca izvor al tuturor binefacerilor, apoi pentru cinstea facuta neamului omenesc de-as fi luat maica din sanul sau si pentru ca a aratat atata bunatate acestui neam, facandu-l sa odrasleasca sfinti rugatori dintre oameni, ca sa se roage lui Dumneze pentru ei.

In sprijinul celor sustinute Pr. Prof. Dr. Petre Vintilescu ia marturie de la doi teologi contemporani ai sai: Prof. Dr. Tit Maskovski si a Arhimandritului Grigorie Palama. Primul forma intr-o lucrare a Sa ca ingerii „fac parte din imparatia lui Hristos, ca slujitori ai lui; nu fac insa parte din corpul Sau mistic, adica din Sfanta Biserica, si deci activitatea de rascumparare nu se rasfrange asupra lor”. Al doilea este impotriva practicii scoaterii miridei pentru ingeri pentru urmatorul temei: „Pricina pentru care se aduc particelele, nu se aplica la ingeri. Fiul lui Dumnezeu n-a imbracat fire ingeresca, nu pentru ingeri S-a intrupat, a patimit si a instituit Taina Euharistiei, la care ei nu pot sa ia parte. Scriptura nu spune ca ei sunt trupul lui Hristos, nici impreuna mostenitori ai Sai, nici ca ei se impartasec cu dansul”.

In concluzie, Pr. Prof. Dr. Petre Vintilescu precizeaza ca Sfintii Ingeri sunt pazitori si rugatori ai nostri si fac parte din Imparatia lui Hristos, ca slujitori ai sai, dar nu fac parte din trupul Sau mistic, adica din Biserica, iar Rascumpararea si roadele jertfei nu se rasfrang asupra lor.

Amanuntele despre scoatere miridelor fusesera stabilite spre sfarstul secolului al XIV-lea de catre Patriarhul Filotei al Constantinopolului in Diataxa sa liturgica. In privinta miridelor pentru cele noua cete ale sfintilor, acestea sunt atestate in scris din secolul al XI-lea, avand origine in Muntele Athos. Amanuntele privitoare la ritualul scoaterii lor, la forma si numarul lor, la numarul si numele sfintilor pomeniti la fiecare din cele noua cete, ca si formulele respective, care s-au deosebit de la o regiune la alta, s-au dezvoltat pana in secolul al XIV-lea, fiind sistematizate si fixate definitiv de catre Patriarhul Filotei al IV-lea Kokinos in Diataxa sa liturgica.

In privinta scopului si sensului aducerii acestor miride, trebuie sa aratam ca exista o deosebire clara intre cele aduse pentru sfinti si cele aduse pentru credinciosii vii si morti. Cele pentru sfinti se aduc „intru cinstea si pomenirea lor”. Ele reprezinta o forma de exprimare a cultului de veneratie, adica a cinstirii pe care o dam sfintilor si, in acelasi timp, o varianta a rugaciunii de multumire pe care o aducem lui Dumnezeu pentru cinstea si slava cu care El a incununat pe sfinti. Cele pentru credinciosii vii si morti se scot si se aduc „spre pomenirea si iertarea pacatelor lor”. Ele sunt o forma a rugaciunii de cerere, prin care invocam mila lui Dumnezeu in favoarea celor pentru care ne rugam si-i pomenim la Proscomidie si la Litughie. Pomenirea ingerilor nu este altceva decat o forma de manifestare a cultului de veneratie pe care il acordam acestora.
Daca la Litughia Sfantului Vasile cel Mare cantam si marturisim, in Axionul care urmeaza sfintirii sau prefacerii darurilor de paine si vin in Trupul si Sangele Domnului: „De tine se bucura, ceea ce esti plina de dar, toata faptura, soborul ingeresc si neamul omenesc” , prin care se exprima cultul de supravenerare pe care il acorda Maicii Domnului cetele ingerilor si neamul omenesc, aceasta bucurie este cu atat mai fireasca si necesara atunci cand il avem pe Hristos in mijlocul nostru in Sfanta Euharistie. El uneste soborul ingeresc cu neamul omenesc. De aceea nu se poate concepe Liturghie fara ingeri care Il preamaresc pe Hristos in ceruri si pe pamant.

Toate formele cultului de veneratie adresat ingerilor ne arata ca ei sunt foarte prezenti in viata Bisericii si a noastra. De aceea, Sfanta Liturghie, care este imaginea si pregustarea imparatiei lui Dumnezeu, nu se poate savarsi fara prezenta lor. Este inca un argument puternic care pledeaza pentru pomeniria Sfintilor Ingeri la Proscomidie, printr-o particica speciala scoasa in cinstea lor.

Din toate cele prezentate pana aici se deduce, foarte clar, rolul si locul ingerilor in viata Bisericii si mai ales in cultul divin public. Biserica nu se poate imagina fara ei. Ingerii nu pot fi separati de ceilalti sfinti ai Bisericii, caci toti se bucura de cinstea pe care Dumnezeu le-a dat-o, iar pomenirea lor la Proscomidie este o forma si a cultului de veneratie, pe care o dam tuturor sfintilor, dar si a multumirii pe care o aducem lui Dumnezeu pentru cinstea si slava cu care i-a incununat. De aceea hotararea Sfantului Sinod de a reintroduce mirida pentru Sfintii Ingeri este o masura dreapta care se impunea a fi luata, fiind fundamentata din punct de vedere scripturistic, patristic, teologic si liturgic.

BANCOS BRIAN

.

Despre autor

Brian Bancos Brian Bancos

Colaborator
4 articole postate
Publica din 25 August 2009

14 Iunie 2012

Vizualizari: 3199

Voteaza:

Prezenta Sfintilor Ingeri in spatiul liturgic 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE