Tipariturile lui Antim Ivireanul

Tipariturile lui Antim Ivireanul Mareste imaginea.

 

Tipariturile lui Antim Ivireanul

 

Antim Ivireanu, mitropolit al Tarii Romanesti (1708 -1716), desfa­soara o activitate prodigioasa in domeniul tiparirii cartilor de slujba bi­sericeasca, nu numai in limba romana, dar si in limba greaca, slavona, araba, pentru necesitatile cultice ale bisericilor respective.

 

Si-a inceput activitatea de tipograf la Bucuresti, unde se crede ca a invatat mestesugul, dupa venirea sa in tara, de la Mitrofan, fostul epis­cop de Husi (refugiat in Tara Romaneasca in 1696 cand Dosoftei, al carui discipol fusese, luase drumul pribegiei in Polonia).

 

Dupa alegerea lui Mitrofan ca episcop al Buzaului, Antim preia con­ducerea tipografiei si incepe bogata sa activitate de tiparire a cartilor bi­sericesti, continuand munca lui Mitrofan. Tipareste in 1692 : Slujba Sfintei Paraschiva si a Sfintului Grigore Decapolitul.

 

In 1693, scoate un Evangheliar bilingv, greco-roman, in 1694 o Psal­tire romaneasca dedicata lui Constantin Brancoveanu, protectorul sau si cel care-l adusese in tara.

 

Dupa 1694 tipografia din Bucuresti se muta la Snagov, unde Antim va fi si staret (intre 1696-1704). Activitatea tipografica aici este foarte sustinuta tiparindu-se numeroase carti de slujba in limba greaca (7), ro­mana (5), slavona (1), slavo-romana (1) si greco-romana (1). In 1701 tipareste si un Liturghier greco-arab, cu alfabet arab, la cererea patriarhu­lui Antiohiei Atanasie III Dalbas.

 

La Snagov se tiparesc in limba romana Evanghelia (1691), Acatistul Nascatoarei de Dumnezeu.

Antim formeaza la Snagov o adevarata scoala de tipografi, ucenici care-l vor ajuta in anii urmatori la implinirea bogatei sale activitati pe planul tipariturilor.

 

In 1701 activitatea tipografica se muta de la Snagov la Bucuresti. Dintre cartile tiparite acum (intre 1701-1705) numai doua sunt in limba romana : Noul Testament (prima data tiparit in Tara Romaneasca) dupa editia de la 1648 a lui Simion Stefan ; in 1703 se tipareste Acatistul Mai­cii Domnului si un Ceaslov bilingv, slavo-roman. Se tiparesc multe carti in limba greaca.

 

La Ramnic, activitatea de tiparire a cartilor de slujba in limba ro­mana se intensifica dupa 1705, cand Antim este ales episcop al Ramnicului. Paralel cu un sir de tiparituri bilingve (Antologhionul 1705, Octoihul mic 1705, si Slujba Adormirii Nascatoarei de Dumnezeu cu Paraclisul 1706), se tiparesc si carti liturgice in limba romana: in 1706 un Evhologhion cuprinzand si Liturghier si Molitvelnic. Este prima editie in limba romana a Liturghierului si a Molitvelnicului in Tara Ro­maneasca.

 

Tot la tipo­grafia de la Ramnic, Antim si-a tiparit lucrarea originala : Invatatura pe scurt pentru Taina pocaintii (1705).

 

Ales mitropolit al tarii, Antim continua si intensifica activitatea de tiparire, infiintand noi tipografii, muta tipografia de la Ramnic la Targoviste. Aici se vor tipari pe langa cateva carti slavone si grecesti un mare numar de carti in limba romana (11 carti : Invatatura bisericeasca la cele mai trebuincioase si mai de folos pentru invatatura preotilor (1710) si o carte originala : "Capete de porunca la toata ceata bisericeasca pentru ca sa pazeasca fiestecarele din preoti si din diaconi, deplin si cu cinste da­toria hotarului sau" (cuprinzand indatoririle preotilor formulate in 12 re­guli pastorale).

 

Cartile de slujba in limba romana tiparite la Targoviste : Psaltirea (1710). Octoihul (1712), Dumnezeiestile si sfintele Liturghii (1713) (ree­ditare a editiei de la Ramnic din 1706) ; Evhologhion adeca Molitvelnic 1713; Catavasierul (1714 si 1715), Ceaslovul (1715).  

      

In 1715 se muta tipografia de la Targoviste la Bucuresti in incinta manastirii Antim, ctitoria sa. Aici se vor tipari doar doua carti in limba greaca.

 

Marele merit al lui Antim ramane efortul sau de introducere defini­tiva a limbii romane in slujbele Bisericii Ortodoxe Romane.

 

La inceputul secolului al XVIII-lea episcopul Damaschin (al Buzau­lui) traduce Antologhionul si (ca episcop la Ramnicu-Valcea) termina de tradus Triodul, pe care-l tipareste la Ramnic ; traduce Penticostarul care se va tipari in 1743 de episcopul Clemente. Damaschin traduce in parte si slujba Octoihului, pe care-l va termina episcopul Grigore (al Ramnicului, 1748-1764). La sfarsitul sec. al XVIII-lea, episcopii de Ramnic, Chezarie si Filaret, termina de tradus si tiparit Mineiele si adauga la Antologhion sarbatorile mari.

 

Introducerea completa a limbii romane in Biserica poate fi conside­rata abia spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, cand Mitropolitul Grigore transpune in romaneste si cantarile bisericii in Mineiele tiparite de Chesarie si Filaret, episcopii Ramnicului.

14 Iunie 2012

Vizualizari: 6671

Voteaza:

Tipariturile lui Antim Ivireanul 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE