Tiparul in sec. XVII-XVIII

Tiparul in sec. XVII-XVIII Mareste imaginea.

 

Tipariturile romanesti sunt intalnite evolutiv in toate cele trei provincii romanesti, indeosebi in epoca lui Matei Basarab si Vasile Lupu si evoluand spre sfarsitul sec. al XVII-lea si inceputul sec. al XVIII-lea, in vremea lui Serhan Cantacuzino si Constantin Brancoveanul.

 

In 1637 vine pe scaunul mitropoliei Tarii Romanesti, fostul episcop de Ramnic, Teofil, caruia i-a revenit si meritul de a fi considerat ctitor al culturii romanesti, datorita intensei activitati pe care o desfasoara in  domeniul tiparirii cartilor bisericesti.

 

In tipografia de la Govora el tipareste Pravila de la 1640, iar dupa ce aduce ailci ca egumen pe calugarul carturar si bun tipograf, Sil­vestru, scoate tot in 1640 un Ceaslov romanesc caruia ii urmeaza in 1642, Cazania in limba romana, talmacita dupa Cazania care aparuse cu un an inainte la Kiev.

 

Tipografia de la Govora se muta la Dealu, unde, in 1644, s-a tiparit Evanghelia invatatoare, care adauga si din Cazania lui Varlaam (care aparuse la Iasi in 1643), partea finala, cuprinzand omilii pentru sarbato­rile imparatesti si ale sfintilor mari.

 

In vremea mitropolitului Stefan, tipografia de la Dealu s-a mutat la Targoviste. In 1650 s-a tiparit "Cartea ce se cheama pogribania preo­tilor mireni si a diaconilor", precum si lucrarea "Mistirio sau Sacra­ment (cuprinde primele doua Taine : Botezul si mirungerea)".

 

Tipicul si invatatura erau in limba romana iar rugaciunile in limba slavona, traduse de pe un Molitfelnic grecesc si slavon cum arata in prefata el insusi. In 1652 se tipareste, tot cu tipicul in limba romana, Tirnosania, avand rugaciunile si slujba in limba slavona (Carte de mare folos pentru sfintirea bisericilor). Un cod bisericesc si civil se tipareste in 1652 : Pravila de la Targoviste (indreptarea legii sau Pravila cea Mare), avand si o prefata scrisa de Mitropolit. (Cuprindea in mare parte Pravila lui Vasile Lupu, tiparita la Iasi, cu titlul "Carte romaneasca de invata­tura de la pravilele imparatesti", 1646).

 

In Moldova, in aceeasi epoca, Mitropolitul Varlaam tipareste la Iasi, in tipografia de la Trei Ierarhi (daruita de Petru Movila, mitropolit la Kiev) : Cazania, Cele sapte Taine a Bisericii, Paraclisul Nasactoarei de Dumnezeu si doua carti, in afara cartilor de slujba : Carte romaneasca de invatatura la pravile imparatesti si la alte giudete (Iasi 1646).

 

Cazania, cu titlul integral : Carte romaneasca de invatatura la Dumenecele preste an si la praznice imparatesti si la svanti mari, s-a tiparit in 1643 la Iasi.

 

Cazania lui Varlaam nu este o opera originala ci o sinteza, o cule­gere de predici din diferite izvoare. Izvoarele folosite au fost probabil comune si pentru Cazania lui Coresi (1581) si a celei de la Govora (1642).

 

Unul dintre izvoarele mai importante e considerat, de cercetatori, a fi Cartea intitulata : Comoara apartinand lui Damaschin Studitul.  

 

In Transilvania circulau numeroase texte ale Cazaniilor in limba romana, dintre care unele identice cu ale lui, dar anterioare lor, de unde s-a dedus ca, inaintea Cazaniei lui Varlaam, a existat o alta Cazanie romaneasca, probabil din sec. al XVI-lea.

 

In Transilvania, sec. XVII se va remarca in cultura romaneasca prin traducerea integrala a Noului Testament tiparit la Balgrad (Alba lulia), in 1648. Prezenta    unor neologisme de origine maghiara, ebraica, slavona arata ca traducatorii au folosit si versiuni in aceste limbi. Problema imbogatirii limbii cu neologisme a facut ca unele cuvinte sa fie trecute in text asa cum erau in limba respectiva fiind intraductibile si negasindu-se pentru ele co­respondent in limba romana. Asa au intrat in limba romana, in mod direct, multe neologisme.

 

Tara Romaneasca, a doua jumatate a sec. XVII

Dupa un Liturghier slavon cu tipic in limba romana, tiparit in 1680 de mitropolitul Teodosie, apar, prin grija aceluiasi mitropolit, doua carti de slujba romanesti : Evanghelia in 1682 si Apostolul in 1683.

 

Evanghelia tiparita de Teodosie prezinta o deosebire fata de vechile Tetraevanghele, deoarece aduce o inlesnire pentru preoti prin asezarea pericopelor evanghelice in ordinea citirii lor in biserica, nu in ordinea aflata in Noul Testament, cum se tipareau pana acum doar cu indicatii marginale, aratand zilele in care trebuie sa se citeasca. Se remarca in aceste tra­duceri, atribuite unor carturari, printre care stolnicul Iordache, fratele domnului Serban Cantacuzino, un stadiu superior de evolutie a limbii romane.

 

Dar cel mai inalt nivel de dezvoltare a limbii, se va afirma in prima tra­ducere integrala a Bibliei, tiparita la Bucuresti la 1688, prin grija si cu cheltuiala domnului Serban Cantacuzino.

 

Pentru traducerea Noului Testament, traducatorii au folosit si tipa­riturile existente in limba romana, incepand cu Tetraevanghelul si Apos­tolul lui Coresi, Evangheliarul si Apostolul (1682-1683), tiparite de Mitro­politul Teodosie, precum si Noul Testament de la Balgrad (1648).

 

Traducatorii Bibliei de la Bucuresti (1688) au fost fratii Radu si Ser­ban Greceanu, ajutati de carturarul istoric, Stolnicul Constantin Canta­cuzino.  

 

Traducerea Bibliei s-a facut dupa textul grec al Septuagintei, folosindu-se si textele romanesti tiparite din Biblie pAna la acea vreme.  

 

In Moldova, in a doua jumatate a sec. al XVII-lea, Mitropolitul Dosoftei a tradus si tiparit Sfanta Liturghie: "Dum­nezeiasca Liturghie", (1679), in a carei prefata mentioneaza, ca si Varlaam la Cazania sa, ca o face "dar limbii romanesti". El tipareste in 1680 "Psaltirea de-nteles", cu text paralel slavo-roman. Dupa tiparirea "Psaltirii in versuri" din 1673, Dosoftei tipareste aceasta Psaltire in proza spre a fi preotilor de folos in slujbele bisericesti.

 

In 1681 va tipari "Molitvelnicul de-nteles" in limba romana. La in­ceputul cartii el adauga un Poem cronologic despre domnii Moldovei. Molitvelnicul cuprinde rugaciunile si slujbele la : botez, logodna, maslu, inmormantare, s.a.

 

In 1683, Dosoftei tipareste Octoihul in limba romana (cuprinde slujbele de duminica pe opt glasuri).

 

Procesul de romanizare a slujbelor bisericesti se va desavarsi (dar nu se va incheia) prin activitatea lui Antim Ivireanul si a episcopului Damaschin Dascalul.

14 Iunie 2012

Vizualizari: 12659

Voteaza:

Tiparul in sec. XVII-XVIII 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE