Pentru ce nu se face Liturghia Darurilor mai inainte sfintite si in celelalte posturi?

Pentru ce nu se face Liturghia Darurilor mai inainte sfintite si in celelalte posturi? Mareste imaginea.

Pentru ce nu se face Liturghia Darurilor mai inainte sfintite si in celelalte posturi?

 

Liturghia Darurilor mai inainte sfintite nu se face si in celelalte posturi, pentru ca acest post este cel dintai si mai ales intre celelalte, fiind postul Domnului, si numai intru acesta in cele cinci zile ale saptamanii s-a dat a se face, spre a ne nevoi mai mult. Caci de vreme ce mai inainte de toate infricosata si Sfanta Taina este prea trebuincioasa si in toata lumea de mantuire, nu s-a parut de folos dupa drept cuvant a conteni aceasta de tot in aceste Paresimi. Drept aceea, au asezat Parintii sambata si duminica ca noi sa savarsim Sfanta Liturghie, implinind porunca Domnului Care a zis: "Aceasta sa faceti intru a Mea pomenire", adica totdeauna. Iar in cele cinci zile au asezat a sluji Liturghia ce se zice a Darurilor mai inainte sfintita si nici intr-alta zi oarecare n-au randuit a se savarsi cea fara Sange si vie jertfita Jertfa, fara numai in cele doua zile, miercuri si vineri ale saptamanii de branza, si in Vinerea cea Mare. Cele doua zile ale saptamanii branzei le-a pus ca niste inceperi inainte ale Sfantului Post, de vreme ce saptamana branzei pentru aceasta s-a randuit, intru a noastra curatire si gatire catre Sfantul Post, pentru ca mai inainte curatindu-ne sa ne apropiem de post si de bucatele cele ce ingrasa cu incetul infranandu-ne sa incepem postul si sa ne atingem curati de postul cel curat, si sfinti de postul cel sfant. Drept aceea si Parintii curatesc mai inainte sufletul in trei saptamani, in cinstea Treimii, si cele ce sunt trebuincioase ale postului le propovaduiesc cu graiuri de-ale Mantuitorului din Evanghelie, chemandu-ne catre pocainta si curatie. Prin pilda Vamesului si a Fariseului ne invata a nu ne inalta pentru nevointa postului, ci sa ne smerim si sa ne mantuim mai vartos intr-acest chip.

 

Cu pilda Fiului risipitor, ca sa nu ne deznadajduim, ci sa ne intoarcem cu spovedanie catre Parintele cel Bun si iubitor de oameni. Iar prin pomenirea venirii de a doua a Mantuitorului ne invata a avea frica de judecata Lui cea nefatarnica. Prin mila ce ne indeamna a da la saraci, ne arata ca ne vom milui si noi, iar mai pe urma au asezat izgonirea lui Adam din Rai, care s-a facut din desfatare si dulceata, indemnandu-ne a posti. Drept aceea, au randuit ca in saptamana cea dinaintea postului, sa mancam branza, numind aceasta saptamana inainte praznuire a postului, in care s-a randuit a se canta trei cantari si insusi glasnice, ca si la Sfintele Paresimi. Aceste doua posturi, al miercurei si vinerei, le-au pus in mijloc, intru care s-a randuit a se citi si graiurile proorocilor si cuvintele aratatorului de cele dumnezeiesti, Vasilie. Drept aceea, precum zice Tipicul cel vechi al Bisericii cei mari, in miercurea branzei, Patriarhul intai slujea Liturghia Darurilor mai inainte sfintite. In aceste zile de miercuri si vineri era obiceiul, dupa ce se postea, a se manca si branza, impotriva unui oarecare eres. Deci, in cele doua posturi ale saptamanii branzei Liturghia Darurilor mai inainte sfintite se savarsea mai inainte intr-acest chip, precum se afla si in asezamintele cele vechi; si se citesc si Paremiile, pentru ca in acele zile nu se citesc nici Evanghelii, ca si in cele cinci zile ale saptamanii in toate Paresimile, precum arata toata oranduiala Evangheliilor. In Sfanta si Marea Vineri, tot in acest chip din inceput se savarsea Liturghia Darurilor mai inainte sfintite, caci nu voiau Parintii nici odinioara sa treaca vreo zi si sa nu vada pe Domnul prin Taina, prin care Taina a zis ca va fi una cu noi: "Si iata, Eu cu voi sunt in toate zilele pana la sfarsitul veacului". Aceasta a zis-o nu pentru ca mai pe urma nu era sa fie pururea cu noi, caci cum s-ar putea intelege altfel ceea ce a zis Cel ce s-a rugat catre Parintele, zicand: "Parinte, pe care Mi-ai dat Mie voiesc ca unde sunt Eu sa fie si ei cu Mine, ca sa vada slava Mea". Si mai pe urma: "Slava pe care Mi-a dat-o, Eu ani dat-o lor, ca sa fie una, precum si Noi suntem una. Eu intru dansii si Tu intru Mine, ca sa fie desavarsit intruna". Pana la sfarsitul veacului va fi, dar, in Tainele Lui. Aceasta a zis-o insa intelegand ca nu Se va mai arata trupeste acum, dupa ce s-a inaltat, pana ce va veni atunci. Pentru ca sa nu socoteasca cineva ca fiind nevazut de noi, acum nu este cu noi, ci sa creada ca este nedespartit de noi si se face una cu noi prin Tainele Sale. Atunci insa il vom vedea pe El cum este, precum zice iubitul ucenic, "Si asa pururea cu Domnul vom fi", precum invata Pavel. Acum insa nu stim pentru ce s-a parasit obiceiul de a se sluji intr-aceea vreme Liturghia Darurilor mai inainte sfintite. Socotesc ca pe motiv ca nu este post desavarsit, nici Liturghie desavarsit (precum este obiceiul) nu se face.

 

Putem intelege pentru ce s-a parasit obiceiul de a se face Liturghia Darurilor mai inainte sfintite si din Tipicul Ierusalimului, care este calugaresc (caci altul este al Bisericii celei mai mari, pe care-1 aveau toate Bisericile). Iar din desele navaliri ale paganilor, s-a stricat randuiala acestui Tipic si a ramas numai in soborniceasca Biserica a Solonului. In Sfanta si marea Vineri a Pastilor nu facem Liturghie desavarsit, caci Joi dand Domnul Tainele, ca sa le facem noi intru pomenirea patimii Lui, Vineri a primit patima de voie si s-a jertfit pe Sine Parintelui prin Cruce, de voie (precum s-a zis) dandu-se pe Sine celor ce voiau sa-L omoare. Drept aceea, fiindca atuncea s-a facut jertfa in Dumnezeiescul Sau Trup prin patima, noi nu trebuie a face Jerfa intru pomenirea patimei Lui, cand insusi a patimit aceasta. Pentru aceasta, atunci nu facem Liturghie desavarsit, ci numai Liturghia Darurilor mai inainte sfintite, precum vei afla aceasta scris si in randuielile Evangheliilor si ale Apostolilor. Acum insa nu se face dupa tipicul cel calugaresc al Ierusalimului. Deci macar ca nu se face Liturghia Darurilor mai inainte sfintite in celelalte posturi, insa acelea nu trebuie sa fie nebagate in seama, ci inca mai vartos sa se pazeasca, de vreme ce si in Postul cel Mare, sambata si duminica facem Liturghie desavarsit.

 

In celelalte posturi insa, al Ajunului Nasterii lui Hristos, al Botezului si al Joii celei mari, facem asa si nu stricam postul intr-insele, caci slujim Liturghie desavarsit. Daca Paresimile se numesc Post Mare, invederat ca sunt si alte posturi, si pentru aceasta mai vartos se zice "mare", pentru ca sunt si altele. Aceasta insa intrece pe celelalte si cu drept cuvant se cheama al Paresimilor zeciuire, caci, cu toate ca suntem datori a ne da toata viata noastra lui Dumnezeu, de vreme ce pentru aceasta ne-a facut din nefiinta, ci insa din calcarea poruncii facandu-ne neputinciosi si ingrijindu-ne mai mult pentru trup, suntem datori a avea macar vremi randuite spre cinstea si slava Celui ce ne-a zidit si spre parasire de cele lumesti, a ne ingriji de multumirea si lauda Ziditorului si a cere iertaciune de la Dansul pentru multele si nespusele pacate ale noastre. Pentru care pricina duminicile, sarbatorile, posturile si mai ales acesta s-au asezat, si s-au dat toate acestea lui Dumnezeu, si s-a poruncit ca cel ce nu va vrea de buna voie, sa le pazeasca fara de voie, si nimenea nu are voie sa strice vreuna. Socoteala Parintilor pentru aceasta este foarte buna, prea iubitoare de oameni, si folositoare calugarilor si mirenilor, usoara, iar nu silnica, caci nu s-a poruncit a nu manca nimic, ci a ne infrana, pentru ca sa ne aducem aminte de Dumnezeu, sa ne ingrijim de pacatele noastre, de moarte si de rasplatire. Cu acest post pazim si aratam si altora credinta noastra si inca ne deprindem cu bun obicei prin oarecare putina osteneala. Dintr-aceasta si printr-aceste mici nevointe, nepriceparid noi, ni se da mantuire cu mila lui Dumnezeu. Deci nu este osteneala si pentru mireni a se infrana oarecum, avand voie spre toate, afara de cele ce si ei au datoria a pazi. Calugarii pururea sunt datori a posti si a se infrana, precum s-au fagaduit si lui Dumnezeu.

 

Sfintele Daruri cele sfintite mai inainte iau ceva si prin rugaciuni?

 

Prea Sfintele Daruri cele mai inainte sfintite nu iau nimic prin rugaciunile cele ce se zic la Liturghia Darurilor mai inainte sfintite, caci sunt desavarsite. Aceasta se arata si de rugaciunile care se citesc la Liturghie si care sunt de milostivire pentru noi, prin infricosatele Taine cele puse inainte, ale Trupului si Sangelui Unuia nascut, imblanzind pentru noi pe Dumnezeu Tatal si facandu-ne vrednici spre impartasirea cuminecaturii lui Hristos. Vohodul insa, unul este al vecerniei, iar al doilea pentru ca s-au adus Darurile pe Masa, si pentru ca noi, vazandu-le si inchinandu-ne, sa ne sfintim cu vederea lor si cu Darul Lui. Ce inchipuiesc aceste vohoduri am aratat mai inainte. Alta amestecare nu facem, caci in ce chip? De vreme ce Agnetul fiind slujit, este savarsit, inaltat si unit cu Dumnezeiescul Sange. Ci in Sfantul Potir se toarna vin si apa, nezicandu-se nici o rugaciune, pentru ca sfaramandu-se Sfanta Paine si bagandu-se intr-insul, dupa obicei, particeaua cea din sus, sa se sfinteasca cu impartasirea cele din Potir, dupa cum se obisnuieste si la Liturghie; din Paine si din Potir sa se cuminece preotul si sa dea si celor ce vor avea trebuinta a se cumineca, sau celor hirotonisiti, inlauntru, dupa obicei, ori mirenilor cu lingurita, precum face cand voieste a cumineca pe cineva cu Sfintele Taine, fara Liturghie: luand din Sfantul Agnet ce se pastreaza o particica si amestecand-o cu vin si cu apa, sau de multe ori si numai cu facatoarea de viata Paine uscata, fiindca este unita cu Sangele, face cuminecatura.

 

Aici insa la Liturghia Darurilor mai inainte sfintite pentru ca se savarseste inchipuirea Cuminecaturii, precum s-a zis, si pentru ca aceasta se face de va trebui a se cumineca mai multi. Deci cele din Potir la Liturghia Darurilor mai inainte sfintite nu se sfintesc cu chemarea Duhului Sfant, ci cu impartasirea si unirea Painii cei facatoare de viata, care este cu adevarat Trupul lui Hristos, si unita cu Sangele.

 

La Liturghia Darurilor mai inainte sfintite se poate aduce o parte din Sfantul Agnet sau Agnetul intreg?

 

Trebuie ca si Agnetul sa fie intreg, iar nu o parte, ca sa se franga dupa obicei si impartindu-se sa se dea, caci numai aceasta a ramas a se face de la Liturghia cea desavarsita, adica a se imparti. Caldura atunci se pune nu pentru vreo savarsire, de vreme ce nici la Liturghia cea desavarsita nu se pune pentru vreo savarsire, ci pentru ca, gustand cald din infricosatul Potir, sa intelegem ca Hristos si murind, Trupul Sau cel facator de viata a fost nedespartit de Dumnezeire, ca si Dumnezeiescul Suflet, si plin de lucrarile Duhului. Aceasta inchipuieste caldura, ca Duhul este facator de viata si nedespartindu-se de facatorul de viata Trup al lui Hristos, nici Dumnezeirea nu s-a despartit de El. Totodata dar si apa inchipuieste pe Duhul, pentru ca Duhul se numeste apa, si caldura ce este unita cu apa, fiindca iese din foc, inchipuieste Dumnezeirea, caci zice: "Dumnezeul nostru este foc mistuitor"; pentru aceea si zice: "caldura Duhului Sfant. Amin". Drept aceasta nici altceva mai mult nu sunt Dumnezeiestile Daruri fiind savarsite, ci numai pentru noi se pun inainte, pentru ca sa ne sfintim noi printr-insele si prin rugaciunile ce se zic atunci.

 

Pentru ce nu se face Liturghia Darurilor mai inainte sfintite in alte zile peste an?

 

Afara de zilele cele oranduite nu trebuie a se sluji Liturghia Darurilor mai inainte sfintite, caci acest fel de invatatura nu s-a dat. Deci cel ce face afara de cele oranduite se canoniseste, caci Pavel zice: "Paziti asezamintele pe care le-am dat voua ori prin cuvinte ori prin epistole". Aceasta, dar, trebuie a o pazi mai intai decat toate celelalte asezaminte.

 

Sfantul Simeon - Arhiepiscopul Tesalonicului

20 Iunie 2012

Vizualizari: 4245

Voteaza:

Pentru ce nu se face Liturghia Darurilor mai inainte sfintite si in celelalte posturi? 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.



RETELE SOCIALE