Viata liturgica a Bisericii si talcuirea Scripturii

Viata liturgica a Bisericii si talcuirea Scripturii Mareste imaginea.

Liturghia Bisericii este tocmai intruparea acestor dogme si oferirea lor sub o forma la care putem lua parte toti credinciosii Bisericii. Potrivit Sfantului Irineu de Lyon "invatatura confirma Euharistia si Euharistia confirma invatatura”. In cultul Bisericii, mai ales in Dumnezeiasca Liturghie, participam in mod real si tainic, prin har, la intreaga lucrare de mantuire savarsita de Hristos, ne impartasim de ea si suntem prefacuti de ea dupa chipul Lui. Aceasta lucrare este marturisita de intreaga Sfanta Traditie a Bisericii si de Sfanta Scriptura, iar Liturghia o face actuala si lucratoare in viata fiecaruia dintre credinciosi, in functie de masura credintei si a ostenelii lui. Exista o legatura intre Cuvantul lui Dumnezeu, cuvantul biblic si Liturghia Bisericii, legatura ce poate fi sesizata si traita doar in interiorul credintei. Scoasa din aceasta legatura, Scriptura e scoasa din asezarea ei fireasca, ceea ce va duce la o intelegere a ei unilaterala si, deci, gresita.

Insasi Liturghia este o interpretare a Scripturii, interpretare ce se ofera credinciosului spre experiere in cadrul tainic liturgic, iar experierea astfel mijlocita constituie fundamentul intelegerii autentice a Scripturii. "In traditia liturgica si spirituala esenta Bisericii se implineste tocmai in neintrerupta legatura a Cuvantului si a Tainei, ca intrupare a Cuvantului care se implineste in timp si in spatiu, incat, referindu-se la Biserica insasi, in Faptele Apostolilor se spune - «Iar Cuvantul crestea…» (F.A. 12, 24). Prin Taina, noi devenim partasi Aceluia Care vine si ramane cu noi in Cuvant: destinatia Bisericii consta in a binevesti pe Acela. Cuvantul considera Taina ca fiind implinirea sa, caci in Taina Hristos Cuvantul devine viata noastra. Cuvantul aduna Biserica pentru a se intrupa in ea. Prin ruperea Cuvantului de Taina, taina este amenintata sa fie inteleasa ca magie, iar Cuvantul fara Taina este amenintat sa fie redus la doctrina. Taina este tocmai interpretarea Cuvantului, caci prin interpretarea Cuvantului marturiseste totdeauna Cuvantul care devine Viata. «Si Cuvantul trup s-a facut si a vietuit cu noi, plin de Har si de Adevar» (In. 1, 14). Taina este tocmai aceasta marturie si, ca urmare, in ea este izvorul, principiul si baza interpretarii si intelegerii Cuvantului, izvorul si criteriul teologiei” .

Marele Parinte si Sfant al Bisericii Dionisie Areopagitul vorbeste, in scrierea sa Despre Ierarhia Bisericeasca, despre legatura dintre cuvantul Sfintei Scripturi si Tainele Bisericii. Aici arata ca Tainele, mai cu seama cea a Euharistiei, sunt implinirea celor vestite de Scripturi, "caci lucrarea Tainelor a confirmat adevarul prevestirilor aceleia [ale Scripturii, n.n.]” . In aceasta perspectiva de unitate intre cuvantul biblic si trairea Sfintelor Taine si cunoasterea duhovniceasca pe care ele o transmit trebuie situat si indemnul dat de Sfantul Grigorie de Nyssa credinciosilor sai, ca atunci cand un text biblic este greu de inteles, acestia sa alerge "la invatatura mai buna si mai inalta a Tainelor” , adica la impartasirea cu Sfintele Taine, care le vor lumina intelegerea. Complementaritatea dintre cuvantul Scripturii si Tainele Bisericii rezulta din unitatea lor de scop, caci Scriptura nu e un scop in ea insasi, si prin urmare nici citirea si talcuirea ei nu vor putea fi astfel. Lucrarea de citire si talcuire a Scripturii va fi deci legata ontologic de ceea ce am vazut ca reprezinta implinirea si concretizarea Scripturii, adica Liturghia Bisericii.

In Liturghie cuvantul biblic devine "viu si lucrator” (Evr. 4, 12) prin Duhul Sfant, lucru pe care-l arata si rugaciunea citita de preot inainte de citirea Evangheliei. Aceasta rugaciune este o epicleza , deoarece se cere venirea Duhului asupra credinciosilor astfel incat cuvantul auzit de ei sa zamisleasca in inimile lor "cunoasterea dumnezeirii lui Hristos”; iar aceasta cunoastere nu are un caracter rational, ci e pe linia cunoasterii duhovnicesti date de harul Sfintelor Taine. Astfel ca avem o intelegere liturgica a Scripturii, intelegere care nu poate fi suplinita prin nici un studiu personal. Sensibilitatea liturgica fata de cuvantul lui Dumnezeu e un dar al Duhului, facut Bisericii si care poate fi primit si lucrat doar in cadrul vietii Tainelor Bisericii. Chiar daca exegeza ortodoxa face uz de mijloace si metode ale stiintei vremii, totusi radacinile ei sunt infipte in trairea "tainei evlaviei” predate de Domnul ucenicilor Sai. "De aceea, orice citire particulara a Scripturii trebuie sa fie inradacinata in cea bisericeasca: in afara de ratiunea bisericeasca, in afara de viata divino-umana a Bisericii, Scriptura nu poate fi auzita si nici interpretata corect” . Iar viata aceasta a Bisericii este cuprinsa si impartasita in Sfintele ei Taine.

Pe langa faptul ca Tainele Bisericii sunt o implinire a celor din Scriptura, exista inca un raport intre Scriptura si Sfintele Taine. Astfel, Scriptura pregateste pentru primirea Tainelor prin invatatura pe care o da crestinilor. Acest lucru il arata Sfantul Dionisie Areopagitul in acelasi tratat Despre ierarhia bisericeasca: "Stiinta preainteleapta a celor sfinte ii pregateste intai prin hrana incepatoare a Scripturilor, formatoare si de viata facatoare si dupa ce le-a desavarsit ipostasul pentru nasterea lor din Dumnezeu, le da mantuirea lor, potrivit treptei la care au ajuns” .

Scriptura invata deci si modul de vietuire care face sa se intipareasca in noi harul Tainelor caci Euharistia este intiparita, zice acelasi dumnezeiesc Parinte Dionisie, de "legea aceleiasi purtari”, adica de cele statornicite in Scripturi . Aici vedem ca cele citite in Scriptura se aplica in viata crestinului si sunt conditii pentru primirea Tainelor. Deci intelegerea autentica a Scripturii trebuie sa fie pe linia participarii la Taine si a unirii noastre cu Hristos. Altfel e un simplu joc intelectual, steril si lipsit de orizonturile nemarginite ale desavarsirii.

La randul lor, Sfintele Taine pregatesc pe cel ce le primeste spre o mai adanca intelegere a Scripturii. Sfantul Apostol Pavel spune in a doua sa Epistola catre corinteni ca primirea cuvantului Evangheliei depinde de masura de luminare a mintii prin har. Cei ce refuza Evanghelia au mintea bolnava, intunecata de "dumnezeul veacului acestuia care a orbit mintile necredinciosilor, ca sa nu le lumineze lumina Evangheliei slavei lui Hristos” (2 Cor. 4, 4). Or curatirea mintii si luminarea ei sunt rodul Sfintelor Taine ale Bisericii si a modului de vietuire isihast statornicit de Biserica pe baza experientei ei ascetice. In lipsa Botezului, care-l salasluieste pe Hristos in adancul fiintei noastre, in lipsa Mirungerii, prin care primim la organele noastre de simt si cunoastere puterile energiilor necreate ale Duhului Sfant, in lipsa Sfintei Euharistii, care ne hraneste si ne indumnezeieste, cum se va putea realiza oare in mod efectiv aceasta curatire si luminare a mintii? Impartasirea Sfintelor Taine pentru curatirea si luminarea mintii noastre si care atrage o autentica intelegere a Scripturii este pusa in evidenta de Sfantul Grigorie de Nyssa, atunci cand scrie ca "[…] intelesurile ascunse ale cuvintelor [le gasim], daca ne facem, printr-o viata ingrijita, vrednici de intrarea in Sfanta Sfintelor, lepadand in baia cuvantului toata pata cugetarii urate” , intelegand aici prin "baia cuvantului” Taina Sfantului Botez. Aceeasi idee o va exprima mai tarziu Sfantul Simeon Noul Teolog aratand ca prin Sfintele Taine dobandim pe langa puterea lui Hristos si o cunostinta intemeiata pe experienta vietii lui Hristos transmisa noua in Taine: "Caci daca ni s-ar da cunostinta adevaratei intelepciuni si stiinta lui Dumnezeu prin scrieri si invataturi, ce trebuinta ar mai fi de credinta sau de dumnezeiescul Botez si de Sfintele Taine?” . Din aceste ultime doua citate patristice ne putem da seama foarte bine de legatura interioara care exista intre talcuirea Scripturii si viata sacramentala a Bisericii.

Prof. Drd. Lala Pavel

.

Despre autor

Pavel Lala drd. Pavel Lala

Colaborator
4 articole postate
Publica din 10 Aprilie 2013

10 Aprilie 2013

Vizualizari: 1667

Voteaza:

Viata liturgica a Bisericii si talcuirea Scripturii 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE