Primele stiri documentare despre existenta unor ierarhi in Transilvania dateaza din a doua jumatate a secolului al XIV-lea. Astfel, in 1376 este consemnat intr-o inscriptie de la manastirea Ramet arhiepiscopul Ghelasie, iar in 1391 sunt consemnati anumiti arhierei locali "in partile de nord ale Transilvaniei". In secolul al XV-lea sunt consemnati mai multi ierarhi, pe care cercetarile mai noi ii considera drept "mitropoliti" ai intregii Transilvanii: Ioan, in 1456 la Hunedoara, Ioanichie, in 1479, probabil in satul Nandru, langa Hunedoara, iar dupa 1488, la Feleac, langa Cluj, unde au pastorit patru mitropoliti, pana in jurul anului 1550. Dupa ce voievodatul Transilvaniei a devenit principat autonom sub suzeranitate otomana (1541), autoritatile de stat de atunci au obligat pe mitropolitii Transilvaniei sa-si stabileasca sediul la Geoagiu, jud.Alba, iar dupa 1572, la Alba Iulia, unde si-au avut resedinta si principii Transilvaniei. In acest oras au pastorit, intre altii, mitropolitii Ioan de la Prislop (1585-1605), cel care l-a primit pe Mihai Viteazu, ctitorul unei noi catedrale si noi resedinte mitropolitane, Teoctist (1605-1622), Dosoftei (1622-1627), Ghenadie (1627-1640), Ilie Iorest (1640-1643), Simion Stefan (1643-1656) si Sava Brancovici (1656-1680). Intre ei s-au remarcat mai ales Simion Stefan, care a tiparit Noul Testament de la Alba Iulia (1648), precum si Ilie Iorest si Sava Brancovici, aparatori ai Ortodoxiei in fata prozelitismului calvin maghiar, care au fost trecuti in randul sfintilor, in 1955.

Dupa ce Transilvania a intrat in componenta Imperiului habsburgic in 1688, noile autoritati au desfiintat Mitropolia ortodoxa a Transilvaniei cu sediul la Alba Iulia, ca urmare a aderarii fostului mitropolit Atanasie Anghel la unirea cu Biserica Romei. Pentru noua Biserica unita s-a creat o episcopie, initial cu sediul la Alba Iulia, mutat apoi la Fagaras si apoi la Blaj, unde a ramas pana astazi. Clerul si credinciosii ortodocsi au ramas fara un ierarh pana in anul 1761, cand autoritatile habsburgice, in urma numeroaselor proteste si chiar rascoale, au acceptat reactivarea vechiului scaun ierarhic de la Alba Iulia, dar numai la rangul de episcopie, cu sediul la Sibiu. Intre ierarhii de aici notam pe Vasile Moga (1811-1845) si pe Andrei Saguna (1846-1873). Cel din urma, dupa demersuri care au durat 15 ani, a reusit sa reinfiinteze vechea Mitropolie a Transilvaniei, in decembrie 1864, tot cu sediul la Sibiu.

Arhiepiscopul si mitropolitul Andrei Saguna este cel care a organizat noua mitropolie prin Statutul Organic din 1868, prin revenirea la vechiul principiu canonic ortodox, de implicare a laicilor in viata si misiunea Bisericii. El a creat o adevarata scoala teologica sibiana prin reorganizarea vechiului Institut Teologic-Pedagogic de aici (existent din 1786),  cu doua sectii, cu profesori bine pregatiti formati in medii universitare europene; a intemeiat si o tipografie in 1850, in care au aparut peste 200 de lucrari, inclusiv ziarul "Telegraful Roman", cu aparitie neintrerupta din 1853, pana astazi.

Mitropolitul Andrei Saguna este adevaratul reorganizator al invatamantului romanesc din Transilvania, ocrotit de Biserica prin cele aproximativ 800 de scoli primare, existente numai in Arhiepiscopia Sibiului, prin Gimnaziul cu opt clase care-i poarta numele din Brasov, si Gimnaziul "Avram Iancu" din Brad, jud Hunedoara. De asemenea s-a implicat si in viata national-politica a romanilor, fiind considerat "diplomatul revolutiei din 1848-1849", iar mai tarziu, ca membru in Dieta Transilvaniei, in Senatul imperial din Viena si in Casa magnatilor din Budapesta, apara peste tot drepturile romanilor. Stradaniile sale au fost continuate si de urmasii sai, mitropolitii Miron Romanul (1874-1898), Ioan Metianu (1899-1916) si Vasile Mangra (1916-1918), care au lucrat mai mult pentru apararea scolilor confesionale romanesti din Transilvania, amenintate cu instrainarea.

Dupa realizarea statului national unitar roman, cel mai prestigios mitropolit al Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului a fost Nicolae Balan (1920-1955). El a reorganizat vechiul Institut Teologic-Pedagogic din Sibiu ca Academie Teologica, cu patru ani de studii si dreptul de a conferi licenta (devenita Institut Teologic de grad universitar, in 1948), a infiintat o Scoala normala de baieti si de fete in Sibiu, a indrumat activitatea vechilor licee din Brasov si Brad. Datorita eforturilor sale, Sibiul a devenit unul din cele mai prestigioase centre teologice din tara, prin numerosii bursieri pe care i-a trimis la studii peste hotare (Nicolae Colan, Nicolae Popoviciu, Dumitru Staniloae, Liviu Stan, Nicolae Mladin, Nicolae Balca s.a.). In 1940 a protestat cu vehementa impotriva Diktatului de la Viena, iar in anii celui de-al doilea razboi mondial a intervenit sa fie sistata deportarea evreilor in Transnistria.

Primele stiri documentare despre existenta unor ierarhi in Transilvania dateaza din a doua jumatate a secolului al XIV-lea. Astfel, in 1376 este consemnat intr-o inscriptie de la manastirea Ramet arhiepiscopul Ghelasie, iar in 1391 sunt consemnati anumiti arhierei locali "in partile de nord ale Transilvaniei". In secolul al XV-lea sunt consemnati mai multi ierarhi, pe care cercetarile mai noi ii considera drept "mitropoliti" ai intregii Transilvanii: Ioan, in 1456 la Hunedoara, Ioanichie, in 1479, probabil in satul Nandru, langa Hunedoara, iar dupa 1488, la Feleac, langa Cluj, unde au pastorit patru mitropoliti, pana in jurul anului 1550. Dupa ce voievodatul Transilvaniei a devenit principat autonom sub suzeranitate otomana (1541), autoritatile de stat de atunci au obligat pe mitropolitii Transilvaniei sa-si stabileasca sediul la Geoagiu, jud.Alba, iar dupa 1572, la Alba Iulia, unde si-au avut resedinta si principii Transilvaniei. In acest oras au pastorit, intre altii, mitropolitii Ioan de la Prislop (1585-1605), cel care l-a primit pe Mihai Viteazu, ctitorul unei noi catedrale si noi resedinte mitropolitane, Teoctist (1605-1622), Dosoftei (1622-1627), Ghenadie (1627-1640), Ilie Iorest (1640-1643), Simion Stefan (1643-1656) si Sava Brancovici (1656-1680). Intre ei s-au remarcat mai ales Simion Stefan, care a tiparit Noul Testament de la Alba Iulia (1648), precum si Ilie Iorest si Sava Brancovici, aparatori ai Ortodoxiei in fata prozelitismului calvin maghiar, care au fost trecuti in randul sfintilor, in 1955.

Dupa ce Transilvania a intrat in componenta Imperiului habsburgic in 1688, noile autoritati au desfiintat Mitropolia ortodoxa a Transilvaniei cu sediul la Alba Iulia, ca urmare a aderarii fostului mitropolit Atanasie Anghel la unirea cu Biserica Romei. Pentru noua Biserica unita s-a creat o episcopie, initial cu sediul la Alba Iulia, mutat apoi la Fagaras si apoi la Blaj, unde a ramas pana astazi. Clerul si credinciosii ortodocsi au ramas fara un ierarh pana in anul 1761, cand autoritatile habsburgice, in urma numeroaselor proteste si chiar rascoale, au acceptat reactivarea vechiului scaun ierarhic de la Alba Iulia, dar numai la rangul de episcopie, cu sediul la Sibiu. Intre ierarhii de aici notam pe Vasile Moga (1811-1845) si pe Andrei Saguna (1846-1873). Cel din urma, dupa demersuri care au durat 15 ani, a reusit sa reinfiinteze vechea Mitropolie a Transilvaniei, in decembrie 1864, tot cu sediul la Sibiu.

Arhiepiscopul si mitropolitul Andrei Saguna este cel care a organizat noua mitropolie prin Statutul Organic din 1868, prin revenirea la vechiul principiu canonic ortodox, de implicare a laicilor in viata si misiunea Bisericii. El a creat o adevarata scoala teologica sibiana prin reorganizarea vechiului Institut Teologic-Pedagogic de aici (existent din 1786),  cu doua sectii, cu profesori bine pregatiti formati in medii universitare europene; a intemeiat si o tipografie in 1850, in care au aparut peste 200 de lucrari, inclusiv ziarul "Telegraful Roman", cu aparitie neintrerupta din 1853, pana astazi.

Mitropolitul Andrei Saguna este adevaratul reorganizator al invatamantului romanesc din Transilvania, ocrotit de Biserica prin cele aproximativ 800 de scoli primare, existente numai in Arhiepiscopia Sibiului, prin Gimnaziul cu opt clase care-i poarta numele din Brasov, si Gimnaziul "Avram Iancu" din Brad, jud Hunedoara. De asemenea s-a implicat si in viata national-politica a romanilor, fiind considerat "diplomatul revolutiei din 1848-1849", iar mai tarziu, ca membru in Dieta Transilvaniei, in Senatul imperial din Viena si in Casa magnatilor din Budapesta, apara peste tot drepturile romanilor. Stradaniile sale au fost continuate si de urmasii sai, mitropolitii Miron Romanul (1874-1898), Ioan Metianu (1899-1916) si Vasile Mangra (1916-1918), care au lucrat mai mult pentru apararea scolilor confesionale romanesti din Transilvania, amenintate cu instrainarea. 

Dupa realizarea statului national unitar roman, cel mai prestigios mitropolit al Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului a fost Nicolae Balan (1920-1955). El a reorganizat vechiul Institut Teologic-Pedagogic din Sibiu ca Academie Teologica, cu patru ani de studii si dreptul de a conferi licenta (devenita Institut Teologic de grad universitar, in 1948), a infiintat o Scoala normala de baieti si de fete in Sibiu, a indrumat activitatea vechilor licee din Brasov si Brad. Datorita eforturilor sale, Sibiul a devenit unul din cele mai prestigioase centre teologice din tara, prin numerosii bursieri pe care i-a trimis la studii peste hotare (Nicolae Colan, Nicolae Popoviciu, Dumitru Staniloae, Liviu Stan, Nicolae Mladin, Nicolae Balca s.a.). In 1940 a protestat cu vehementa impotriva Diktatului de la Viena, iar in anii celui de-al doilea razboi mondial a intervenit sa fie sistata deportarea evreilor in Transnistria.

In a doua jumatate a secolului al XX-lea au pastorit mitropolitii  Iustin Moisescu (1956-1957), Nicolae Colan (1957-1967), Nicolae Mladin (1967-1981) si Antonie Plamadeala (1982-2005), care s-au straduit sa continue activitatea misionara, pastorala si culturala a vrednicilor lor precursori. Din noiembrie 2005, scaunul de Arhiepiscop al Sibiului si Mitropolit al Ardealului a fost incredintat IPS Dr. Laurentiu Streza, fost episcop al Caransebesului si care, de trei decenii, este si profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxa "Andrei Saguna" din Sibiu.

In a doua jumatate a secolului al XX-lea au pastorit mitropolitii  Iustin Moisescu (1956-1957), Nicolae Colan (1957-1967), Nicolae Mladin (1967-1981) si Antonie Plamadeala (1982-2005), care s-au straduit sa continue activitatea misionara, pastorala si culturala a vrednicilor lor precursori. Din noiembrie 2005, scaunul de Arhiepiscop al Sibiului si Mitropolit al Ardealului a fost incredintat IPS Dr. Laurentiu Streza, fost episcop al Caransebesului si care, de trei decenii, este si profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxa "Andrei Saguna" din Sibiu.

Mitropolia Ardealului

.

• Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului
  Publicat in : Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului
• Episcopia Ortodoxa Romana a Maramuresului si Satmarului
  Publicat in : Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului