Introducere la capitolul 13 din Deuterenom

Introducere la capitolul 13 din Deuterenom Mareste imaginea.

Cuvant inainte la o posibila interpretare a capitolului 13 din Deuterenom

Dumnezeu este atotputernic, este Creatorul si moartea omului ca "intrerupere - iesire" din aceasta existenta nu e o tragedie, chiar daca e perceputa astfel de noi. Fiinta - nefiinta: o dualitate conceptuala prin care ne raportam si distingem intre doua stari existentiale diferite. Moartea omului e doar trecere dintr-un plan existential in altul pe care unii s-au obisnuit sa-l numeasca nefiinta.

Dumnezeu ucide? Nu, Dumnezeu ia ceea ce-i apartine. Fiindca Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvantat. Oricat, s-ar infoca unii sa creada, un fapt ramane sigur: noi nu suntem egalii lui Dumnezeu si nu avem nici un drept sa-i cerem explicatii cu privire la poruncile Sale si mai ales, cu privire la actele sale. Ceea ce ne era necesar a sti ni s-a dat, ni s-a revelat si relevat. Daca admiti ca exista un Creator, nu-i vei limita "existenta” (si acesta un termen impropriu pentru a-L intelege cu adevarat pe Dumnezeu) intr-un si la un plan fiintial uman, fie el oricat de larg. Cu alte cuvinte, nu-i vom gasi noi locul in univers, fiindca Dumnezeu fiind si pentru a fi considerat ca atare, adica, a fi considerat Dumnezeu, Stapanul tuturor celor facute si nefacute, este, ca prezent vesnic si continuu, in afara acestui univers, existentei imanente percepute prin simturi de noi.

Poruncile Deutoronomului si alte porunci, care, cica, contravin iubirii lui Dumnezeu și care dupa unii teologi liberali, ar diferenția intre mesajele Vechiului și Noului Testament, sunt consecințe ale atotputerniciei lui Dumnezeu de a stabili ceea ce considera necesar pentru a menține integritatea existențiala și morala a speciei umane și a indivizilor ei. Numai Dumnezeu este autorul vieții (și prin extensie, al morții), numai el hotarește ce sa dea și cand sa ia. Pilda lui Iov: diavolul nu a avut putere asupra vieții lui Iov, adica asupra ce era ființial, om al lui Dumnezeu pe pamant, ci numai asupra a aceea ce poseda, ce avea, asupra a ceea ce-l definea ca om social.

Adica, din perspectiva veșniciei și a lui Dumnezeu, "posesiunile” noastre spirituale ori materiale reprezinta doar oportunitați binecuvantate pentru omul cazut in pacat. Omul sfant, pustnicul, care traiește intru Hristos este omul care traiește nu numai cu paine, ci cu orice cuvant al lui Dumnezeu. Pentru un om departe de Dumnezeu, aceasta pare nebunie. Și nu i se pare nebunie ca n-ar putea trai omul fara paine (doar și el poate ține oricand post negru in scop terapeutic), ci i se pare nebunie ca pustnicul nici nu și-o dorește, nu cauta sa se ingrijeasca de cele ale trupului, fiindca se va ingriji Dumnezeu de el, așa cum se ingrijește de pasarile cerului! Alta nebunie pentru necredincios...

Și daca pentru asta a stabilit și un cadru legislativ (prin decalog, Deuteronom, Levitic etc.) pe care evreii, popor ales, trebuiau sa-l respecte, cine suntem noi, ma refer la cei care se considera cu adevarat creștini, sa-i judecam opțiunile? Viața aceasta, atat de importanta pentru atei și caldicei, este numai trecere inspre cealalta, oricat de greu ne-ar fi sa admitem asta. Și daca Domnul Dumnezeu a hotarat ca unii merita "sa-i ucizi cu pietre pana la moarte, ca au incercat sa te abata de la Domnul Dumnezeul tau, Care te-a scos din pamantul Egiptului si din casa robiei”, așa a fost, oricum faptele pedepsite datorita poruncilor vechi sunt mai puțin numeroase decat cele pedepsite din perspectiva unei etici ateiste fundamentate pe valorile de bine și rau. Și daca, astfel a ales Dumnezeu sa procedeze, prin masuri extreme in vremuri extreme, pentru a menține integritatea existențiala, morala și spirituala a poporului, cine suntem noi sa-i comentam deciziile? Eu, unul, nu o fac, cel mult incerc sa mi le explic.

Și apoi, prin jertfa Mantuitorului, Legile și proorocii s-au implinit și indraznesc sa spun ca se reduc la doua porunci:

1. Sa-l iubesti pe Domnul Dumnezeul tau;
2. Sa va iubiti unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, asa si voi sa va iubiti unul pe altul.

Doamne ajuta !

I. Calin

Despre autor

Tulbure Calin Tulbure Calin

Colaborator
2 articole postate
Publica din 20 Februarie 2011

05 Iulie 2012

Vizualizari: 1205

Voteaza:

Introducere la capitolul 13 din Deuterenom 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE