Parintele Cleopa - traitor si marturisitor al credintei

Parintele Cleopa - traitor si marturisitor al credintei Mareste imaginea.

Cuvantul Inaltpreasfintitului Parinte Teofan, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei la momentul comemorativ organizat de Patriarhia Romana cu prilejul implinirii a 15 ani de la trecerea la viata vesnica a Parintelui Cleopa Ilie, luni, 02 decembrie 2013, Palatul Patriarhiei:

Dumnezeu, in marea Sa iubire de oameni, binecuvinteaza lumea, din vreme in vreme, cu genii ale sfinteniei destinate a arata pamantenilor calea catre o vietuire adevarata intru dobandirea Imparatiei Cerurilor.

Parintele Cleopa de la Manastirea Sihastria a fost un astfel de om. Dumnezeu l-a randuit sa vietuiasca in vremuri grele pentru a fi calauza celor ce cauta calea spre Imparatia Cerurilor.

Traitor al credintei

Prin educatia primita de la parintii sai trupesti, prin cunoasterea unor parinti imbunatatiti din sanul manastirilor nemtene si, mai ales, prin gandul lui Dumnezeu pentru el, Parintele Cleopa a inteles, inainte de toate, ca viata calugarului este silire a firii, asceza in toate formele ei, smerenie, ascultare, trezvia atentiei, rugaciune neincetata.

Lupta impotriva omului celui vechi care razbate la suprafata sufletului ori de cate ori apare o fisura in acesta a fost osteneala marelui ascet din tineretile sale. Stradania de a nu se lasa invins de ispitele care vin de la trup, de la lume si de la demoni a definit lupta parintelui pentru dobandirea starii de a fi in Hristos, prin Duhul Sfant. Atat in viata de obste cat si in timpul petrecerii in pustie, Parintele Cleopa a inteles ca fara osteneala de fiecare clipa, fara atentia continua la navala ispitelor, fara starea de jertfa dobandita prin stradanii care ating uneori „nebunia Crucii”, monahul nu poate fi mantuit si nu poate ajuta la mantuirea altora.

Marturisitor al credintei

Parintii Sihastriei au sesizat in tanarul monah Cleopa de la oi omul lui Dumnezeu de care obstea manastirii si credinciosii aveau nevoie sa le fie povatuitor. „In vara anului 1942, povesteste Parintele Cleopa, fiind la tunsul oilor sub un fag frumos, au venit parintii din Consiliu si m-au luat sa fiu cu grija manastirii”.( Arhim. Cleopa Ilie, Arhim. Ioanichie Balan, Lumina si faptele credintei, Editura Doxologia, Iasi, 2013, p. 394 ) De atunci si pana in ceasul plecarii sale la Domnul, Parintele Cleopa a fost cu grija mantuirii multor calugari, calugarite si credinciosi mireni care au gasit la el izvor de apa vie pentru sufletele lor insetate dupa Adevar. „Dar unde este linistea mea cea iubita din anii tineretii?” - striga uneori Parintele Cleopa impovarat de grija mantuirii celor ce-i calcau pragul. „Unde este bucuria duhovniceasca pe care o aveam cand pazeam oile Manastirii Sihastria prin padurile si poienile acestea? Ca umblam cu oile impreuna cu fratele meu, Vasile, si purtam in gluga numai Vietile Sfintilor si o bucata de paine, pe care o mancam catre seara, dupa ce terminam de citit toata Psaltirea”( Ibidem, p. 392). Cu gandul la adancimile duhovnicesti traite in pustie sau ca monah oile manastirii, si continuand a avea astfel de trairi, Parintele Cleopa se dedica jertfelnic mantuirii fratilor sai, preoti, calugari si credinciosi mireni.

„Preotul sa fie tare in credinta, cu mare frica de Dumnezeu”, marturisea Parintele Cleopa despre fratii sai preoti care-i calcau pragul casei. „Preotul, continua el, sa aiba multa mila de oameni si cu inima de tata pentru toti. Sa judece cat mai atent si drept adica fara partinire, sa tina cont de firea, varsta, asezarea, temperamentul, studiile, pozitia sociala, starea sanatatii, cultura, puterea de intelegere si ascultarea fiecaruia, si, mai ales, de credinta si de frica de Dumnezeu pe care o are credinciosul”. (Ibidem, p. 229)

„Asculta parinte! se adresa Parintele Cleopa unui calugar care-i ceruse cuvant de folos. Mama tuturor faptelor bune este sfanta rugaciune! Daca, in vremea cea randuita pentru rugaciune, te ocupi cu altceva afara de rugaciune, estii batjocorit de diavoli, ca toti sfintii au fost sub rugaciune. Prima grija sa-ti fie rugaciunea si apoi cititul, scrisul si lucrul mainilor. Sa nu te fure ocupatiile in locul rugaciunii. Numai cand esti sub ascultare ai motiv binecuvantat sa lipsesti de la rugaciuni, caci ascultarea este mai mare decat rugaciunea.” ( Ibidem, p. 274)

Credinciosii mireni gaseau, de asemenea, la marele duhovnic cuvant bun, iubitor, indemnator spre nadejde. „De crestinii mireni imi este mila, spunea adesea Parintele Cleopa, ca vin pe la manastiri cu credinta si smerenie, „ca niste oi fara pastor”, cu fel de fel de necazuri. Eu pe cei care vin la mine ii primesc si cat mila Domnului imi da sanatate si cuvant pentru credinta lor curata, atat ii invat si-i sfatuiesc, ii imbarbatez si le spun cate ceva de folos pentru mantuirea lor.”( Ibidem, pp. 394-305)

Pe toti: clerici, monahi sau mireni, Parintele Cleopa ii indemna la rugaciune ca izvor de dezlegare a tuturor problemelor. „Rugaciunea il face pe om atotputernic si nimic si nimeni nu-l poate birui pe omul rugator, nici oamenii rai, nici diavolii, nici frica mortii, nici saracia, nici boala, nici mandria, nici razboiul desfranarii. Omul care se roaga permanent este de neinvins. Insa trebuie sa fie inarmat cu smerenia, sa considere ca este nimic si ca numai Dumnezeu este totul pentru toti si pentru toate.” ( Ibidem, p. 381)

Traitor si marturisitor al credintei, Parintele Cleopa este recunoscut in lumea ortodoxa ca unul din coloanele de rezistenta ale Bisericii Ortodoxe din veacul XX. Dumnezeu a randuit sa aseze in acest monah omul Sau printre oamenii lumii.

Om al lui Dumnezeu prin rugaciune, Parintele Cleopa devine om al oamenilor prin slujirea la care s-a injugat spre mantuirea lor. A fost om al ascezei, al trezviei, al rugaciunii inimii, dar si om al slujirii semenilor sai cu durere si cu dragoste. Simplitatea evanghelica se imbina armonios intransul cu alura savanta a carturarului detinator al unor vaste cunostinte teologice. Sub epitrahilul spovedaniei sale isi gaseau odihna sufletelor atat oamenii obisnuiti cat si teologi de seama, arhierei sau profesori universitari. Om cu ratiune clara si, deopotriva, cu inima calda, Parintele Cleopa a primit de la Dumnezeu darul discernamantului, cunoscand fara clatinare la cine si cand se aplica acrivia sau pogoramantul. Fermitatea intru apararea vietii crestine curate se altoia la dansul cu iertarea daruita celor cu mari pacate dar cu duh de pocainta.

Manastirea Sihastria si Mitropolia Moldovei si Bucovinei, Biserica Ortodoxa Romana si intreaga constiinta crestin ortodoxa aduc multumire lui Dumnezeu pentru darul Cerului oferit pamantului in persoana Parintelui Cleopa.

Noi, cei de azi: arhierei, preoti, calugari si mireni, suntem chemati sa avem mintea si inima receptive la cuvantul marelui duhovnic: „Eu cat am putut, m-am silit, dupa a mea slaba putere, cu darul lui Dumnezeu, sa folosesc si sa invat pe fiecare, calugar si credincios, calea mantuirii. Pe nimeni n-am intors desert de la usa chiliei mele. Ci am deschis usa chiliei si a cuvantului tuturor care au venit la mine, stiind ca, odata cu fiecare om, intra si Hristos in chilia mea. Nu pot spune ca am facut tot ce as fi putut face, nici n-am implinit cu fapta ce-am invatat pe altii. Insa am cugetul impacat ca ce mi-a dat Dumnezeu in dar, am impartit si eu altora in dar si nadajduiesc ca ma voi mantui prin mila lui Dumnezeu si prin rugaciunile Bisericii, si ale fiilor mei duhovnicesti.

Sa ramaneti in dragostea lui Hristos si sa va iubiti unii pe altii, cu dragostea cu care v-am iubit si eu. Apoi, sa ajutati si voi pe altii la mantuire si sa ramaneti sub ascultare in staulul Bisericii Ortodoxe.”( Ibidem, pp. 321-322)

Dumnezeu sa-l odihneasca cu dreptii si acolo sus, in Imparatia Preasfintei Treimi, sa se roage pentru noi!


Mitropolitul Moldovei si Bucovinei

Sursa: basilica.ro

02 Decembrie 2013

Vizualizari: 2115

Voteaza:

Parintele Cleopa - traitor si marturisitor al credintei 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE