Mantuitorul a murit

Mantuitorul a murit Mareste imaginea.

Mantuitorul a murit pe cruce. Dar in acest act al Domnului, savarsit de bunavoie, trebuie sa vedem o intrepatrundere a celor doua stari: a mortii, mostenita de la Adam, si a jertfei, care in Hristos este starea lui fireasca din veci. In Sinaxarul Sambetei celei Mari, citim:"Dupa cum la intaia facere a lumii Dumnezeu savarsea toate lucrurile, si in urma, in ziua a sasea a creat pe om, faptura cea mai de seama, iar in ziua a saptea S-a odihnit de toate lucrurile Lui si a sfintit ziua, numind-o sambata care se talcuieste odihna, tot asa si la facerea lumii celei spirituale, savarsind toate in chipul cel mai bun, in ziua a sasea a creat din nou pe omul stricat si innoindu-l iarasi prin Crucea cea de viata purtatoare S-a odihnit inca o data cu o odihna desavarsita, de toate lucrurile Lui, dormind un somn datator de viata si mantuitor" (Triod, ed. 1986 p. 580).



Iisus Hristos reia firul zidirii lui Adam chiar din ziua a sasea, din Vinerea Mare, fir intrerupt de pacat. Domnul luand asupra-Si pacatul nostru (II Cor. 5, 21) ne traieste si moartea. Dar o traieste deodata ca: moarte-"plata a pacatului", dar si ca jertfa, caci El este de-a pururea jertfa, si plinind de bunavoie voia Tatalui -" Pentru aceasta Ma iubeste Tatal pentru ca Eu imi pun sufletul ca iarasi sa-L iau . Eu de la Mine insumi il pun. Putere am Eu ca sa-l pun si putere am iarasi sa-l iau. Aceasta porunca am primit-o de la Tatal Meu" (Ioan 10, 17-18). Domnul moare pentru a fi cu noi si in aceasta stare tragica. Precum invata Biserica:" De bunavoie se pecetluieste sub pamant". Si iarasi: ".Al doilea Adam Cel ce locuieste intru inaltime S-a pogorat la Adam cel dintai pana la camarile iadului" (Canon Sambata Mare, din Cantarea 8).

Real, moartea e despartire, este "parasire".-"Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit ?" (Matei 27, 46) exclama Iisus Hristos atunci. Dar, parasirea Domnului pe cruce nu este din pacat, ci din " iubire": pentru noi, ca si pentru Tatal a carui porunca o plineste. Si astfel "parasirea" Lui nu e numai moarte, ci si jertfa. De aceea Iisus Hristos uneste strigatul tragic al"parasirii", strigatul uman rostit candva de Psalmist (Ps. 21, 1), cu fagaduinta oferita talharului cait:" Astazi vei fi cu Mine in rai". Uneste moartea cu raiul.

Fagaduinta raiului e deja biruinta mortii. Si moartea e invinsa prin jertfa. Iar jertfa trebuie sa o primeasca Cineva Care poate darui. Or, Domnul se oferea pe sine Tatalui: " In mainile Tale incredintez Duhul Meu" (Luca 23, 46). - Deschis in iubirea plina de/lumina si neintrerupta de nimic, Mantuitorul transforma moartea in jertfa. Si, trecand prin odihna zilei a saptea, viata divina se revarsa acum in Noul Adam, fara stavilare de la Tatal in Duhul de " viata facator" (I Cor. 15, 45). Si, asa reveleaza invierea, biruirea mortii, inceput al unui nou veac, al celei de a opta zi. Asa, in Hristos "praznuim omorarea mortii, sfaramarea iadului si incepatura altei vieti, vesnice .
" (Canonul Invierii Cant 7).

Parintele Constantin Galeriu

.
Pe aceeaşi temă

30 Martie 2012

Vizualizari: 5930

Voteaza:

Mantuitorul a murit 0 / 5 din 0 voturi. 1 review utilizatori.

Comentarii (1)

  • Octavian DobrePostat la 2009-04-17 23:52

    Iti multumim din suflet Tie Doamne Isuse pentru dovada dragostei Tale fata de noi pacatosii!!! Caci nu exista viata mai frumoasa in afara de cea traita alaturi de Tine.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE