Hristos si Pilat: Pastorala la Invierea Domnului - 2013

Hristos si Pilat: Pastorala la Invierea Domnului - 2013 Mareste imaginea.

 HRISTOS SI PILAT

Scrisoare Pastorala la Invierea Domnului - 2013

 

† SEBASTIAN

cu darul lui Dumnezeu Episcop al Slatinei si Romanatilor,

Iubitului nostru cler si popor har, pace si mila de la Dumnezeu,

Tatal nostru,

iar de la Noi arhieresti binecuvantari!

Preacuviosi si Preacucernici Parinti,

Preacuvioase Maici,

Iubiti credinciosi si credincioase,

Intre cei care s-au facut partasi rastignirii Mantuitorului nostru Iisus Hristos pe cruce a fost si un personaj care ar putea parea multora cel mai putin vinovat de acest supliciu, chiar daca el a pronuntat formal sentinta condamnarii la moarte a Domnului. Este vorba de guvernatorul roman Pontiu Pilat. Spun ar putea parea, pentru ca superficialitatea de care a dat dovada acela in asa zisul proces intentat lui Iisus nu-l poate scuza in niciun fel, iar gestul simbolic al spalarii mainilor (Mt. 27, 24) este departe de a-i fi adus purificarea de care a simtit nevoia atat de mult. Pronia divina a incercat, de altfel, prin cosmarul provocat sotiei sale in vis (Mt. 27, 19), sa trezeasca in demnitar spiritul de dreptate, dar, in final au biruit tot frica pierderii propriului scaun, oportunismul si slalomul politic (In 19, 12-13 si Mc. 15, 15).

Astfel, vrand-nevrand, Pilat a ramas in istorie prin faptul de a nu fi putut gestiona decat spre moarte soarta Celui ce, desi il convinsese de nevinovatia Sa (Lc. 23, 14-16), a trebuit totusi sa fie condamnat pentru vina de a-i fi deranjat prea mult pe iudei si de a nu-i fi interesat deloc pe romani. Ba, poate ca intr-un fel le-a convenit acestora din urma, pentru ca a reinnodat prietenii pierdute (Lc. 23, 12) si a adus "liniste” in randul multimilor (Mc. 15, 15).

Dreptslavitori crestini,

Superficialitatea si prefacatoria lui Pilat, oricat de nevinovat ar parea acesta de moartea Domnului, pana la urma nu pot fi decat condamnabile si reprobabile, caci, la ce bun ratiunea daca, atunci cand trebuie sa luam decizia corecta, ne uitam mai mult in jur decat la faptul propriu-zis ce trebuie judecat? Care mai este demnitatea unei functii, daca aceasta poate aduce "liniste” doar cu pretul crimei? De ce a mai trebuit improvizat discursul perfid si s-a mai mimat judecata, daca hotararea fusese deja luata? Acestea sunt intrebarile pe care istoria i le pune si astazi lui Pilat, iar el trebuie sa raspunda fara a se tot scuza cu pacea, altminteri insangerata de sentinta abominabila a rastignirii.

Atitudinea conjuncturala si oportunismul guvernatorului, mai temator pentru propria functie decat de Dumnezeu Insusi, ne provoaca furori intr-o lume in care vedem adeseori si astazi persoane cu atitudini atat de cameleonice, care, de dragul parvenirii, isi leapada nu doar verticalitatea, dar si crezul si convingerile. Odata ajunsi pe anumite functii, prieteni de-ai nostri de ieri iau forma vasului de "arama sunatoare si chimval zanganitor (1 Cor. 13, 1), cu o ravna pe masura privilegiilor scontate, uitand prea usor ca dreptatea este mai sfanta decat pacea rusinoasa, iar demnitatea este mai valoroasa decat dulceata trecatoare a avantajelor materiale. Atat Pilat, cat si dregatorii de astazi, bieti trecatori prin diferite functii, ar trebui sa stie ca Dumnezeu nu poate fi negociat; ca dreptatea, credinta si viata sunt valori ce nu pot fi date „la schimb”, pentru ca au egala doar vesnicia, iar aceea nu poate fi rascumparata decat prin puterea de a zice da-ului DA si nu-ului NU, fie si cu plata unui pret pe masura.

Slalomul politic de care a dat dovada Pilat la judecarea Domnului nu poate decat sa ne ingretoseze astazi, intr-o lume in care politica risca sa se transforme tot mai mult in oarba si iresponsabila disciplina de partid, demnitatea persoanei fiind rascumparata tot mai usor cu "demnitati” efemere, iar constiinta fiind adormita prea repede cu privilegii complice.

Am ajuns sa traim astazi, asadar, vremuri in care numele lui Dumnezeu este considerat inutil, periculos si pagubos, caci numai asa se poate explica fuga multora de El si de prezenta Sa nu doar in preconizata Constitutie a tarii, dar si in viata si activitatea lor de zi cu zi. Jura alesii nostri credinta tarii in numele Domnului la primirea functiilor, pentru ca apoi sa fuga de El, dupa cum bate "vantul european”!… Unde vom ajunge, dragii mei, fara Dumnezeu?… Pana cand vom lua modele pe oportunistul Pilat, pe iresponsabilul rege Irod, pe viclenii Anna si Caiafa si pe tradatorul de Iuda - vinovati cu totii de moartea nedreapta a Domnului? Cat de mult ne vom negocia credinta, adaptandu-o cu slugarnicie indicatiilor straine, care au proclamat de mult "nivelarea”, sub masca perfidei "egalitati de sanse”, si corectitudinea politica in schimbul Adevarului si Vietii (In. 14, 6)?…

Drept aceea, astazi, cand sarbatorim cu totii Invierea lui Hristos, sa luam speranta de Inviere si pentru noi!… Sa nadajduim ca la carma neamului nostru crestin nu vor mai fi mult timp guvernatori ca cei de teapa lui Pilat, ci oameni loiali tarii, credinciosi, responsabili si cinstitori de Dumnezeu, caci El este singurul care mai poate intoarce poporul acesta din drumul gresit pe care a luat-o! Sa-I cerem Domnului iertare pentru moartea Sa si sa-I aducem cu recunostinta slava pentru Invierea Sa, caci Invierea Lui este si chezasia invierii neamului nostru, atat de incercat in aceste vremuri de condamnabil oportunism, mimetism si indiferentism.

Sa petrecem Sfintele Pasti cu Hristos Cel Inviat, pentru ca El este puternic asupra mortii si asupra vietii noastre, asupra menirii si asupra constiintei noastre, Amin.

Hristos a inviat!

Al vostru de tot binele doritor,

† SEBASTIAN

Episcopul Slatinei si Romanatilor

30 Aprilie 2013

Vizualizari: 468

Voteaza:

Hristos si Pilat: Pastorala la Invierea Domnului - 2013 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE