In toate zilele vietii noastre sa petrecem in lumina Invierii Domnului

In toate zilele vietii noastre sa petrecem in lumina Invierii Domnului Mareste imaginea.

Iubitului nostru cler, cinului monahal si tuturor drept-maritorilor crestini din ceasta de Dumnezeu pazita si binecuvantata eparhie, har, mila si pace de la Induratorul Dumnezeu, iar de la noi parinteasca dragoste!
 
Motto: "Degrab mergand, spuneti ucenicilor ca a inviat din morti“. (Matei 28, 7)

Drept-maritori crestini,
Ne aflam, cu ajutorul lui Dumnezeu, in plina primavara. Soarele straluceste luminos pe bolta cerului si cheama firea intreaga la viata noua. Samanta aruncata sub glie de harnicii nostri agricultori s-a trezit din somnul iernii si a iesit la lumina. Campurile au inverzit, florile si pomii au inmugurit si s-au umplut de podoaba, codrii s-au imbracat in haina noua si rasuna prin ei ciripitul pasarilor.

Cat de minunata si binefacatoare este primavara firii!

Si noi am trecut printr-o "primavara duhovniceasca“ in vremea sfantului si marelui post al Pastilor. Inimile noastre s-au deschis, au primit razele harului dumnezeiesc si s-au innoit prin slujbele si binecuvantarile Bisericii. Iar astazi, Biserica ne cheama sa ne bucuram si sa ne veselim la praznicul cel mare al Invierii Domnului Iisus Hristos. Soarele vietii noastre sufletesti a inviat din mormant "cu moartea pe moarte calcand“ si noua ne-a daruit viata vesnica.

Luand pilda de la primavara firii, venim la voi in aceasta sarbatoare preamarita si semanam samanta cea buna a Evangheliei Domnului, sa va zidim pe piatra dreptei credinte si sa va intampinam cu indatinatul salut crestinesc: "HRISTOS A INVIAT!“

Iubitii mei fii duhovnicesti,
A inviat Hristos cu adevarat, caci El este "Invierea si viata noastra“ (Ioan 11, 25). S-a aratat "timp de patruzeci de zile“ (Fapte l, 3) Sfintei Sale Maici, Mariei Magdalena si celorlalte femei mironosite (Ioan 20, 11, 17 ; Matei 28, 3), ucenicilor, "in muntele unde le poruncise“ (Matei 26, 32, 28, 10, 14). Sunt amintite si alte aratari: celor unsprezece apostoli fara Toma si apoi cu Toma; lui Petru, lui Iacob, tuturor apostolilor, adica si celor saptezeci, si, de asemeni, "S-a aratat deodata la peste cinci sute de frati“ (I Cor. 15, 67).

Iubiti credinciosi,
Pacatul ravneste, imbolnaveste si omoara sufletul, chiar daca omul este viu cu trupul. Invierea din moartea pacatului vine prin pocainta, iar pocainta o pune in miscare credinta in existenta lui Dumnezeu, a unui Tata ceresc bun, a unei imparatii vesnice a Lui, unde toti ingerii si sfintii Lui sunt pururea indestulati si in fericire.

Popoarele pagane, dinainte de venirea Mantuitorului, erau moarte in pacat, desi traiau trupeste si aveau civilizatii remarcabile. Si ele, insa, din cand in cand, dar mai ales in imprejurari grele, isi aduceau aminte de Dumnezeu si se pocaiau. Cei dintre aceste neamuri care s-au pocait si au savarsit fapte bune, intrecand pe semenii lor, au ajuns la Tatal ceresc, Care i-a imbratisat si le-a dat fericirea pierduta: acestia sunt sfintii dintre pagani. Stramosii nostri geto-daci fac parte dintre neamurile pagane, care insa credeau in "nemurirea sufletului si in viata vesnica, ravna lor religioasa fiind caracterul cel mai de seama al firii lor“. Iata motive ce ne fac sa credem ca vor fi fost si dintre ei sfinti ca cei despre care aminteste Sfantul Vasile cel Mare. Odata crestinati, stramosii nostri si-au gasit sensul credintei lor in nemurirea in Hristos, Cel inviat si inaltat de-a dreapta Tatalui in slava multa. Au inviat deplin din pacatul stramosesc si din cele personale, ridicandu-se cu inlesnire, prin virtuti, la Parintele Cel ceresc, la Hristos Cel inviat, la toti sfintii care s-au umplut de harul invierii chiar din aceasta viata. Asemeni apostolilor care mergeau spre Emaus insotiti de Mantuitorul Hristos si L-au rugat sa ramana cu ei (Luca 24, 29), si stramosii nostri L-au primit pe Hristos si L-au oprit la ei, caci si-au "gasit sensul credintei lor in nemurire“. Nu L-au respins, cum au facut cei din Atena cu Pavel, caruia i-au spus "ca-L vor asculta alta data“ atunci cand le-a vorbit despre Invierea lui Hristos (Fap. Ap. 17-, 31, 32). Patrunderea si raspandirea crestinismulu in provinciile romane de la Dunarea de Jos - inclusiv Scitia Mica (Dobrogea de astazi) - sunt dovedite, insa, mai ales de marele numar al martirilor crestini din aceste parti, care au pecetluit credinta lor prin moarte muceniceasca inainte de libertatea crestinismului acordata de Constantin cel Mare prin edictul de la Milan (313), de la a carui promulgare se implinesc anul acesta 1.700 de ani, moment marcat de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane prin proclamarea anului 2013 ca "An omagial al Sfintilor Imparati Constantin si Elena“.

Suvoiul de credinta ortodoxa venita intai in Dobrogea, prin Sf. Ap. Andrei, prin urmasii lui si prin urmasii Sf. Ap. Pavel, care au predicat in sudul Dunarii, s-a revarsat si la nordul Dunarii, in Dacia Felix, transformand sufletul poporului nostru intr-un popor crestin drept-credincios. Prin impartasirea invataturii Domnului si prin Sfintele Taine, fiecaruia "i s-a dat puterea sa se faca Fiu al lui Dumnezeu“ (Ioan l, 12). Si intr-adevar, neamul nostru a devenit un neam care a inviat din vechea credinta si din pacatele specifice lumii pagane, ridicandu-se spre Hristos, spre invierea spirituala.

Cronicarii nostri si calatorii straini vorbesc cu respect si entuziasm despre religiozitatea romanilor, manifestata in toata vatra romaneasca. Vrednic de amintire este momentul dinainte de batalia de la Vaslui, cand Voievodul Stefan cel Mare si Sfant porunceste sa tina post toata ostirea timp de patru zile, dupa care se impartasesc toti, pornesc la atac si castiga batalia contra puhoiului turcesc. Ca sa multumeasca lui Dumnezeu, si el, si sfatul tarii, si ostenii, si poporul petrec in post si rugaciune sase saptamani, lucru nemaiintalnit in istorie, ceea ce arata credinta puternica a intregului popor.

Iubitii mei fii sufletesti,
Toti bine-credinciosii crestini din aceasta viata suntem laolalta in comuniune cu toti sfintii din veacuri adormiti intru nadejdea invierii si vietii vesnice; la Sf. Liturghie, pe sfantul disc, uniti in jurul Mielului lui Dumnezeu, adica a Sf. Agnet, ca particele pe care le scoate preotul, asezandu-le in stanga si in partea de jos, caci in dreapta sta particica pentru Maica Domnului. Insa si Sf. Liturghie este viata Mantuitorului, de la leagan pana la moarte, inviere si sedere de-a dreapta Tatalui intru slava. De aceea se cuvine sa participam la Sf. Liturghie, sa ne marturisim si sa ne impartasim, ca sa fim cu adevarat in comuniune cu toti sfintii si deci si cu toti sfintii nostri romani.

Pana la Intruparea Domnului si Sfanta Lui Inviere eram in intuneric. Odata cu Invierea si Pogorarea Sfantului Duh "toate s-au umplut de lumina.“, cum canta Biserica in aceste zile. Este lumina Invierii lui Hristos, este lumina in care sunt invesmantati sfintii care sunt partasi la "invierea cea dintai“, haina cea de la inceput, in care ne-am imbracat la Sfantul Botez. Deci si noi, daca suntem lumina prin luminarea cea din Botez, cand "ne-am rastignit cu Hristos“ si ne-am ridicat infatisandu-ne Lui "ca vii inviati din morti“ (Romani 6, 13), se cuvine "sa umblam ca fiii luminii, pentru ca roada luminii este orice bunatate, dreptate si adevar“ (Efeseni 5, 8-9).

In fata oricaror situatii, cand trebuie sa luam o hotarare, indiferent de importanta ei, sa rugam pe Sf. Maica, pe toti sfintii si pe ai nostri ingeri pazitori sa mijloceasca la Hristos, Lumina cea neapropiata, ca sa ne lumineze mintile, spre "a cerceta duhurile, daca sunt de la Dumnezeu“ (Ioan 4, 1) si sa putem alege Calea cea mai buna, bine placuta lui Dumnezeu, si, in duhul sfintilor si stramosilor nostri, in toate zilele vietii noastre sa petrecem in lumina Invierii Domnului si Dumnezeului nostru Iisus Hristos.

Iubiti credinciosi,
Dupa cum spuneam, anul acesta se implinesc 1.700 de ani de la faimosul edict de la Milan, prin care s-a acordat libertatea celor care doresc sa isi marturiseasca credinta in Hristos Cel inviat din morti. Sfanta noastra Biserica a hotarat ca acest eveniment sa fie comemorat in mod deosebit. De aceea si in eparhia noastra de Dumnezeu pazita s-a creat un program de manifestari cultural-religioase, pentru a da posibilitatea fiilor nostri sufletesti sa-si manifeste deschis credinta lor in Dumnezeu, aratand intregul sau tezaur spiritual si cultural, pazit de veacuri de inaintasii nostri. Astfel, in Duminica Ortodoxiei, la Roman, a avut loc o procesiune sub genericul: Libertatea crestinilor dobandita prin Decretul constantinopolitan din anul 313. Astfel de procesiuni se vor organiza si in alte orase si localitati mai importante ale eparhiei, la care va rog parinteste sa participati. Este de datoria noastra ca anul acesta, in mod special, fiecare fiu al Bisericii sa faca un gest prin care sa-si dovedeasca identitatea ortodoxa si sa-si arate atasamentul sau fata de valorile perene ale credintei noastre. Sa nu ne fie teama de a manifesta credinta noastra intr-o lume a indoielilor si incertitudinilor, a sincretismului si a ofertei supraaglomerate a diversitatii religioase crestine s-au necrestine! Veti dovedi ca in aceasta lume parcelata si fracturata de interese egoiste si meschine, experienta trairii voastre cu Dumnezeu si prin Dumnezeu va va da satisfactia supremei certitudini a vietilor voastre transfigurate. Veti lichida din viata voastra nedumeririle, relativismele si superficialitatile pe care vi le-ati permis mai inainte de a cunoaste grandoarea simtirii lui Hristos inviat.

Cu astfel de ganduri, simtaminte si indemnuri va imbratisez in iubirea mea parinteasca si rog pe Hristos Domnul, Cel ce ne-a daruit viata vesnica prin Invierea Sa, sa va dea tuturor sanatate deplina, pace si belsug in savarsirea faptelor bune.

"Harul Domnului nostru Iisus Hristos sa fie cu duhul vostru“. (Galateni 6, 18)

Al vostru parinte si pastor duhovnicesc de tot binele voitor si pururea catre Domnul fierbinte rugator,
 
†Eftimie,
Arhiepiscopul Romanului si Bacaului

.

03 Mai 2013

Vizualizari: 512

Voteaza:

In toate zilele vietii noastre sa petrecem in lumina Invierii Domnului 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE