Pastorala IPS Nicolae, Arhiepiscop al Americii, la praznicul Invierii Domnului

 

 

+ NICOLAE

din mila lui Dumnezeu

Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane in cele doua Americi

Iubitului cler si dreptmaritorilor crestini,
pace si bucurie sfanta de la Hristos Domnul,
iar de la noi arhiereasca binecuvantare.

Prea Cucernici Parinti,

Iubiti Credinciosi,

 

Hristos a inviat!

 

Dam slava lui Dumnezeu ca ne-a invrednicit sa rostim din nou aceste cuvinte ce ne vestesc fiecaruia Invierea lui Hristos, minunea ce a schimbat soarta omului si a lumii, minune ce se cuvine marturisita caci este vestirea biruintei vietii asupra mortii, a sfarsitului domniei intunericului si inceputul Imparatiei luminii lui Hristos cel Inviat.

Sf. Evanghelie de la Matei ne descrie momentul descoperii minunii de catre femeile mironosite venite sa implineasca randuiala iudaica: Dupa ce a trecut sambata, cand se lumina de ziua intai a saptamanii au venit Maria Magdalena si cealalta Marie, ca sa vada mormantul. Si iata s-a facut cutremur mare, ca ingerul Domnului, coborand din cer si venind, a pravalit piatra si sedea deasupra ei. Si infatisarea lui era ca fulgerul si imbracamintea lui alba ca zapada. Si de frica lui s-au cutremurat cei ce pazeau si s-au facut ca morti. (Matei 28, 1-4). Insusi ingerul Domnului descopera mormantul pentru ca femeile mironosite sa vada minunea. Cele ce venisera sa unga trupul unui mort sunt intampinate de un inger stralucitor ca fulgerul. Aparitia lui este infricosatoare pentru cei ce pazeau mormantul, dar nu pentru femeile mironosite care aud acum, pentru prima data, vestea cea buna a Invierii Domnului: Stiu ca pe Iisus cel rastignit Il cautati. Nu este aici; caci S-a sculat precum a zis; veniti de vedeti locul unde a zacut. Si degraba mergand, spuneti ucenicilor Lui ca S-a sculat din morti si iata va merge inaintea voastra in Galileea; acolo Il veti vedea. (Matei 28, 5-7).

Cu multe mii de ani in urma, Dumnezeu il crease pe om si ii daduse porunca Cresteti si va inmultiti, umpleti pamantul si-l stapaniti. Dar omul a dorit sa creasca fara Dumnezeu si, urmare a neascultarii, a auzit pedeapsa: In sudoarea fetei tale iti vei manca painea ta, pana te vei intoarce in pamantul din care esti luat; caci pamant esti si in pamant te vei intoarce. (Facere 3, 19). Istoria omului de atunci este marcata de aceasta indepartare de Dumnezeu si lipire de pamant. Istoria aceasta se schimba prin Invierea Domnului. Ingerul vesteste ca Iisus cel rastignit nu mai este in locul unde a zacut, trupul Lui nu s-a dat pamantului, cum se intamplase pana atunci cu tot omul. Ci El s-a sculat din morti si ucenicii il vor vedea in Galileea. Ingerul vesteste ca pamantul nu mai are putere asupra fapturii umane. Trupul luat din pamant este strabatut acum de puterea lui Dumnezeu care transforma materia, pana atunci opaca si muritoare, in sursa de lumina caci descopera slava lui Dumnezeu. Viata care se incheia la mormant primeste acum un sens nou, al vesniciei, caci moartea nu mai inseamna sfarsit, ci trecere. Ridicarea lui Hristos din mormant arata ca moartea a fost biruita.

Toate cantarile din aceasta sfanta noapte vestesc aceasta calcare a mortii. Sf. Ioan Gura de Aur, in cuvantul sau de invatatura, spune: Nimeni sa nu se teama de moarte, ca ne-a izbavit pe noi moartea Mantuitorului; a stins-o pe ea Cel ce a fost tinut de ea. Si reia cuvintele Profetului Isaia: Iadul, zice, s-a amarat, intampinandu-Te pe Tine jos. A primit un trup si de Dumnezeu a fost lovit. A primit pamant si s-a intalnit cu cerul. A primit ceea ce vedea si a cazut prin ceea ce nu vedea. Unde-ti este, moarte boldul? Unde-ti este, iadule, biruinta? Inviat-a Hristos si tu ai fost nimicit. Inviat-a Hristos si viata stapaneste. Aceasta trebuie sa ne fie credinta. Ca daca Hristos a inviat, de acum viata, si nu moartea, stapaneste. Iadul care inghitea toata faptura separata de Dumnezeu a fost nimicit pentru ca L-a primit pe Dumnezeu insusi. Moartea si-a pierdut puterea, caci a fost sfaramata de Datatorul Vietii.

Dar modul vestirii minunii de catre inger ne descopera inca un sens al abolirii mortii ca si neintelegere, nepatrundere, neprimire a lui Dumnezeu. Femeile mironosite venisera la mormant plangandu-l pe Invatatorul Lor. In intelegerea lor totul se sfarsise, Cel pe care l-au urmat si l-au ascultat isi incheiase vremelnica petrecere pamanteasca. Ingerul le vesteste, printr-o infatisare ca a fulgerului, ca Iisus cel Rastignit a inviat. Cand totul parea pierdut, Dumnezeu le descopera puterea Lui care biruie moartea si aduce viata. Trebuie sa intelegem ca insasi credinta noastra in Dumnezeu a devenit alta, insasi relatia noastra, a celor credinciosi, cu Dumnezeul Creator si Proniator, se afla schimbata. Caci dupa Invierea lui Hristos credem in vesnicie, credem in putinta schimbarii omului prin lucrarea lui Dumnezeu, credem in iluminarea mintii noastre, credem in viata care biruie moartea. Si insasi viata noastra se afla schimbata.

La aceasta sarbatoare a biruintei vietii inaltam si noi rugaciune smerita catre Hristos cel Inviat sa ne ridice si pe noi din mormantul pacatelor, al neputintelor si al rautatii. Sa ne vesteasca si noua prin ingerul Sau ca moartea a fost biruita, sa ne trimita si pe noi sa vestim Invierea Lui si astfel sa ne aratam implinitori ai misiunii noastre pe acest pamant. Il mai rugam pe Domnul cel Inviat sa ne daruiasca lumina Sa care sa ne calauzeasca pe drumul mantuirii. Si precum i-a schimbat pe Apostoli si pe ucenici in martori ai adevarului Invierii, sa ne arate si pe noi credinciosi si marturisitori prin faptele noastre ai credintei ca toti vom invia in Hristos (1 Cor. 15, 26).

Hristos Domnul cel Inviat sa reverse asupra noastra darurile Sale cele bogate aducatoare de sanatate, pace si buna intelegere in familii si in parohii.

Va imbratisez frateste pe toti si va urez Sarbatori fericite!

 

Hristos a inviat!  

 

Al vostru frate intru rugaciune catre Dumnezeu,

+ NICOLAE

Chicago, Praznicul Invierii Domnului, 2007

 

 

 

.