Pastorala de Pasti 2011 - Preafericitul Parinte Daniel

Pastorala de Pasti 2011  - Preafericitul Parinte Daniel Mareste imaginea.

PASTORALA DE SFINTELE PASTI - 2011

 

† DANIEL

PRIN HARUL LUI DUMNEZEU
ARHIEPISCOPUL BUCURESTILOR,
MITROPOLITUL MUNTENIEI SI DOBROGEI,
LOCTIITOR AL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI
SI PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE

PREACUVIOSULUI CIN MONAHAL,
PREACUCERNICULUI CLER
SI PREAIUBITILOR CREDINCIOSI
DIN ARHIEPISCOPIA BUCURESTILOR

HAR, MILA SI PACE DE LA HRISTOS-DOMNUL NOSTRU,
IAR DE LA NOI PARINTESTI BINECUVANTARI!

"Nu stiti ca toti cati in Hristos Iisus ne-am botezat, intru moartea Lui ne-am botezat? Deci ne-am ingropat cu El in moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a inviat din morti, prin slava Tatalui, asa sa umblam si noi intru innoirea vietii.”
(Romani 6, 3-4)

Hristos a inviat!

Preacuviosi si Preacucernici Parinti,
Iubiti credinciosi si credincioase,

Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat ca anul acesta 2011 sa fie "Anul omagial al Sfantului Botez si al Sfintei Cununii” in Patriarhia Romana.

Sfintii Apostoli si Sfintii Parinti ai Bisericii ne invata ca intre Taina Mortii si Invierii lui Hristos si Taina Botezului crestinilor este o legatura spirituala sfanta si de viata facatoare. Lumina si puterea Invierii lui Hristos sunt lumina si puterea Sfantului Botez. De aceea, in Biserica primelor veacuri, Botezul crestinilor adulti se savarsea in noaptea de Pasti, fiind numit si "luminare”, iar cei botezati se numeau "luminati” (Nota: Cf. A.-G. HAMMAN, Le Bapteme d'apres les Peres de l'Église, Éditions Migne, Paris 1995, p. 19-20); ei purtau haine albe in toata saptamana de dupa Pasti, numita si "Saptamana luminata”.

Taina Botezului, in dimensiunea sa pascala, a fost prefigurata in Vechiul Testament atat prin Noe, care a fost salvat de potop folosind corabia-prefigurare a Bisericii (cf. Facere cap. 6-9; 1 Petru 3, 20-21), cat si prin iesirea poporului ales din robia Egiptului, trecerea prin Marea Rosie (cf. Iesirea 12, 1-51 si 13, 1-16; 1 Corinteni 10, 1-2) iar apoi trecerea prin Iordan (cf. Iosua 4, 1-10) si intrarea in Tara Fagaduintei. (Nota: Despre interpretarea patristica a acestor simboluri vezi Lothar HEISER, Die Taufe in der orthodoxen Kirche, Paulinus-Verlag Trier, 1987, p. 143-199)

Intelesul adanc si tainic al Botezului crestin ca moarte si inviere impreuna cu Hristos este temeiul intregii vieti crestine.

Moartea a venit in lume ca urmare a pacatului neascultarii lui Adam fata de Dumnezeu, izvorul vietii si al nemuririi (cf. Romani 5, 17-19). Omul insa nu a cazut in pacat din proprie initiativa, ci pentru ca a fost inselat de diavolul (cf. Facere 3, 1-6, 13, 24; 2 Corinteni 11, 3; Ioan 8, 44). De aceea, Hristos, Noul Adam, indata dupa botezul Sau in Iordan, Se lupta cu ispitele lacomiei care vin de la diavol: ispita de a inlocui pe Dumnezeu cu lumea materiala, ca si cand omul ar fi doar o fiinta biologica, nu si spirituala; ispita de a stapani lumea exterioara, pierzandu-si insa libertatea interioara a sufletului care vine din comuniunea omului cu Dumnezeu; si ispita slavei desarte sau a afirmarii omului prin orgoliu (cf. Matei 4, 1-11; Marcu 1, 13; Luca 4, 2-13).

Iar in partea finala a vietii Sale pamantesti, Hristos, Noul Adam, respinge ispitele durerii, pregatite de puterile diavolesti ascunse in oamenii care Il urau pe nedrept pe Hristos si incercau sa-L duca la neascultare fata de Dumnezeu si la ura fata de oameni. Insa, prin smerita ascultare fata de Dumnezeu pana la moarte (cf. Luca 23, 46; Filipeni 2, 4-10; Romani 5, 19) si prin iertarea greselilor dusmanilor Sai (cf. Luca 23, 34), Hristos Domnul a biruit puterile demonice, si "le-a dat de ocara in vazul tuturor, biruind asupra lor prin cruce” (Coloseni 2, 15), transformand astfel moartea ca plata (pedeapsa) a pacatului neascultarii in moarte ca iubire fata de Dumnezeu prin ascultare de El si iubire fata de oameni prin iertarea lor.

Iar pentru ca iubirea smerita a lui Hristos ca om a fost mai tare decat pacatul si moartea, Dumnezeu L-a inviat din morti si I-a daruit viata si slava vesnica (cf. Filipeni 2, 4-10). Iubirea aceasta smerita si preaslavita a lui Hristos Cel Rastignit si Inviat se daruieste omului prin harul Sfantului Botez, pentru ca omul care se uneste cu Hristos sa poata birui pacatul si rautatea demonilor si sa dobandeasca viata vesnica in slava Preasfintei Treimi. Astfel, Botezul este Taina prin care ne lepadam de Satana si ne unim cu Hristos. De aceea, cel ce doreste sa se boteze este intrebat: "Te lepezi de Satana?”, "Te unesti cu Hristos?” Iar el raspunde: "Ma lepad de Satana!” si "Ma unesc cu Hristos!” Acest legamant de la Botez sau acest vot baptismal devine programul duhovnicesc sau lupta crestinului cu pacatul in toata viata sa pe pamant. Prin marturisirea dreptei credinte si prin Sfantul Botez se iarta omului pacatul stramosesc si toate pacatele facute pana la Botez, se daruieste harul infierii si arvuna invierii intrucat el trece de la existenta fara Hristos, la viata cu Hristos si in Hristos, Care a zis: "Cel ce crede in Mine chiar daca va muri (cu trupul) viu va fi (cu sufletul)” (Ioan 11, 25).

Iubiti fii si fiice duhovnicesti,

Intrucat la Botezul Domnului in apele Iordanului, S-a aratat Sfanta Treime, adica Tatal a marturisit ca Iisus Hristos, Dumnezeu–Omul, este Fiul Sau Cel iubit, iar Duhul Sfant a intarit acest cuvant adevarat al Tatalui (cf. Matei 3, 13-17), Botezul crestin se savarseste in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Astfel, prin Botezul in apa si in Duh omul credincios reface legatura sa de viata si iubire eterna cu Sfanta Treime, deoarece a fost creat dupa chipul Preasfintei Treimi cand Dumnezeu a zis: "Sa facem om dupa chipul si asemanarea Noastra” (Facere 1, 26).

Prin Botezul in apa si in Duhul Sfant noi ne unim cu intreaga Sfanta Treime. In acest sens, Parintele Staniloae zice:

"Botezul pune pe primitorul lui in relatie intima nu numai cu Hristos, ci cu intreaga Sfanta Treime, caci Hristos este Fiul Tatalui si ne face si pe noi, in Sine, fii ai Tatalui, eliberandu-ne de robia stihiilor impersonale si a patimilor”. (Nota: Preot prof. dr. Dumitru STANILOAE, Teologia Dogmatica Ortodoxa, editia a II-a, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti 1997, vol. III, p. 42)

Prin Botezul in apa si in Duhul Sfant ca unire cu Hristos Cel Rastignit si Inviat, primim nu numai iertarea pacatelor, ci si harul infierii, intrucat "celor cati L-au primit (pe Hristos), care cred in Numele Lui, le-a dat putere ca sa se faca fii ai lui Dumnezeu, care nu din sange, nici din pofta trupeasca, nici din pofta barbateasca, ci de la Dumnezeu s-au nascut” (Ioan 1, 12-13).

Apa Botezului a fost numita de unii Sfinti Parinti nu numai icoana a mormantului lui Hristos, ci si "sanul maternal” al Bisericii, din care se nasc fiii ei duhovnicesti, dupa chipul maternitatii Fecioarei Maria. (Nota: Vezi SFANTUL CHRIL AL IERUSALIMULUI, Cateheza 20, 4; DIDIM CEL ORB, Despre Sfanta Treime, II, 13; cf. A. HAMMAN, art. "Bapteme”, in: Dictionnaire encyclopédique du Christianisme ancient, Paris, Cerf, 1990, p. 333)

"In Botez, zice Teodor de Mopsuestia, apa devine un san pentru cel care se naste, iar harul Duhului (Sfant) formeaza pe cel care este botezat pentru a doua nastere.” (Nota: TEODOR DE MOPSUESTIA, Omilii catehetice, 14, 9; cf. Olivier CLÉMENT, Sources. Les mystiques chrétiens des origines. Textes et commentaries, Paris, Stock, 1992, p. 95)

Cei care, in Biserica, lucreaza prin harul Duhului Sfant la formarea de fii si fiice duhovnicesti devin parinti duhovnicesti. Acestia sunt in primul rand preotii insotiti de nasii care boteaza, precum si toti duhovnicii sau invatatorii duhovnicesti care inteleg ca infierea baptismala are ca scop mantuirea omului, adica invierea omului din pacat si pregatirea lui pentru invierea cea de obste si pentru viata vesnica. De aceea, la sfarsitul Simbolului credintei, rostit de trei ori inainte de Botez, se spune: "Marturisesc un Botez spre iertarea pacatelor si astept invierea mortilor si viata veacului ce va sa fie.”

Intrucat Sfantul Botez este inceputul mantuirii omului si arvuna vietii vesnice traite in iubirea Preasfintei Treimi, fericiti sunt parintii care dau nastere la copii si apoi ii boteaza ca sa devina in Hristos fii ai lui Dumnezeu dupa har si fii duhovnicesti ai Bisericii, pentru ca in Duhul Sfant sa poata numi Tata pe Dumnezeul Cel ceresc (cf. Romani 8, 16; Galateni 4, 6) si sa traiasca pururea bucuria pascala de a simti in viata lor cum lucreaza "harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatal si impartasirea Sfantului Duh” (2 Corinteni 13, 13).

Astfel, viata crestina devine o cultivare si o rodire permanenta a darurilor Duhului Sfant primite la Botez, si pecetluite cu Sfantul si Marele Mir de preot zicand: "pecetea darurilor Duhului Sfant”.

Prin marturisirea dreptei credinte si prin harul Sfantului Duh primit la Sfantul Botez, Hristos locuieste in inimile celor botezati (cf. Efeseni 3, 17-18) si ii pregateste pentru invierea cea de obste si pentru viata vesnica (cf. Romani 6, 22-23; Ioan 6, 40 si 47).

Iubiti frati si surori in Domnul,

Precum odinioara, astazi Mantuitorul Iisus Hristos ne indeamna zicand: "lasati copiii sa vina la Mine si nu-i opriti” (Matei 19, 14; Marcu 10, 14; Luca 18, 15).

Credinta copiilor este inspirata si sustinuta de credinta si iubirea parintilor pentru ei. Credinta copiilor este unita cu dorinta lor de a fi iubiti si de a iubi. Cand Biserica le arata copiilor iubirea lui Hristos pentru ei, acestia iubesc Biserica si devin icoane de nevinovatie si bunatate care ii orienteaza pe adulti spre Imparatia cerurilor (cf. Matei 18, 3; 19, 14; Luca 18, 16).

Parintii care nu boteaza copiii ii lipsesc de harul infierii duhovnicesti si de bucuria de-a se impartasi de unirea cu Hristos Cel Inviat si de slava Preasfintei Treimi.

De asemenea, parintii si nasii care boteaza copiii, dar nu-i cresc sau nu-i educa in credinta, nu-i iubesc cu adevarat, deoarece numai copiii botezati si crescuti in credinta si vietuire crestina pot deveni buni cetateni ai Patriei pamantesti si cetateni ai Patriei ceresti, adica ai Imparatiei Cerurilor.

Astazi este nevoie sa cunoastem mai mult si mai bine ce inseamna a fi botezat, adica a fi crestin sau a purta numele lui Hristos, intr-o lume confruntata cu fenomenul secularizarii, cu pluralismul si sincretismul religios.

Slujba Sfantului Botez trebuie citita de catre noi in fiecare an, ca sa intelegem ce au spus nasii pentru noi cand am fost botezati, copii fiind; atunci cand s-a rugat preotul impreuna cu Biserica pentru fiecare primitor al Botezului: "ca sa fie vrednic de imparatia cea nestricacioasa”, "sa se arate el fiu al luminii si mostenitor al vesnicelor bunatati”, "sa se faca el impreuna sadit si partas mortii si invierii lui Hristos”, "sa-si pazeasca el haina botezului si logodirea Duhului neintinata si fara prihana in ziua cea infricosatoare a lui Hristos”, "sa se faca lui apa aceasta haina a nasterii de-a doua spre iertarea pacatelor si spre imbracaminte in nestricaciune” (Nota: Slujba Sfantului Botez, ectenia mare, in: Moliftelnic, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1998, p. 27).

Sa ne rugam, asadar, Domnului nostru Iisus Hristos cel Inviat, sa ne ajute sa traim in toata viata noastra bucuria Botezului ca bucurie a invierii sufletului nostru din moartea pacatului si sa facem roditoare darurile Sfantului Duh primite in Sfantul Botez. Iar roadele Sfantului Duh sunt: "dragostea, bucuria, pacea, indelunga rabdare, bunatatea, facerea de bine, credinta, blandetea, infranarea, curatia; impotriva unora ca acestea nu este lege” – zice Sfantul Apostol Pavel (Galateni 5, 22).

Sa inmultim prin rugaciune si fapte bune aceste roade ale Sfantului Botez! Sa aducem bucurie acolo unde este intristare! Sa ajutam pe cei cazuti sa se ridice! Sa intarim pe cei slabi! Sa hranim pe cei flamanzi material si spiritual! Sa ajutam mai mult familiile crestine care au multi copii! Sa pretuim pe fiecare om ca fiind o faclie de Pasti, iubita de Dumnezeu Parintele luminilor, Care ne cheama la pacea, bucuria si slava Imparatiei Cerurilor.

De Sfanta si Marea Sarbatoare a Invierii Domnului, va adresam tuturor parintesti doriri de sanatate si mantuire, de pace si bucurie, dimpreuna cu salutul pascal: "Hristos a inviat!”

Al vostru catre Hristos-Domnul rugator,

 


† D A N I E L

PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE

11 Aprilie 2014

Vizualizari: 1595

Voteaza:

Pastorala de Pasti 2011 - Preafericitul Parinte Daniel 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE