Hristos - Stapanul Cel Bun

Hristos - Stapanul Cel Bun Mareste imaginea.

 + TIMOTEI
Prin harul lui Dumnezeu, Episcop al Spaniei si Portugaliei

Cuvant pastoral la Nasterea Domnului 2012

Catre tot clerul si poporul dreptslavitor din Episcopia Spaniei si Portugaliei
Har, mila si pace de la Hristos Domnul nostru, iar de la noi parintesti binecuvantari!

"Noi, in seara de Craciun/ Laudam pe Cel Preabun/ Bun esti, Doamne, bun;
Colindam colind duios,/ Domnului Iisus Hristos/ Bun esti, Doamne, bun”.
(Bucuria Craciunului. Carte de colinde romanesti, Ed. Agapis, Bucuresti, 2006, p.

51).

Prea Cuviosi si Prea Cucernici Parinti,
Iubiti credinciosi,

Am inceput scrisoarea mea pastorala cu versurile colindului strabun Noi in seara de Craciun, pentru ca ele ne descopera un atribut al lui Dumnezeu - bunatatea, iar pe de alta parte pentru ca ele exprima cu atata duiosie sentimentele noastre profunde de recunostinta fata de bunatatea lui Dumnezeu, aratata omului prin intruparea Fiului Sau, a Domnului nostru Iisus Hristos.

"Bun esti, Doamne, bun” marturiseste colindul si de aceea noi, cei ce colindam, Il "Laudam pe Cel Preabun”, pentru ca ce altceva decat lauda si multumire I se cuvine unui astfel de Dumnezeu! Sfantul Prooroc Ieremia avea sa o spuna si el: "Slaviti pe Domnul Savaot, ca bun este Domnul, ca in veac este mila Lui” (Ieremia 33, 11).

Acest adevar ne este descoperit noua de Insusi Domnul nostru Iisus Hristos din dialogul pe care L-a avut cu dregatorul bogat care, dornic fiind de Imparatia lui Dumnezeu, il intreaba pe Mantuitorul: "Bunule Invatator, ce sa fac ca sa mostenesc viata de veci?” (Luca 18, 18). Mantuitorul Isi incepe raspunsul cu o intrebare si o marturisire: "Pentru ce ma numesti bun?” respectiv "Nimeni nu este bun, decat unul Dumnezeu” (Luca 18, 19). Observam ca Hristos nu-i spune dregatorului ca: Dumnezeu are bunatate, ci il invata ca: Dumnezeu este Bun, singurul Bun, asadar este singurul izvor al bunatatii. Asa cum Dumnezeu este Iubire, la fel El este Bunatate, pentru ca originea bunatatii se afla in permanenta numai in Dumnezeu.
 
Dragii mei,
 
Adevaratii invatatori pe care ii cunoaste lumea de astazi, sau cei pe care i-a cunoscut omenirea de altadata, sunt sau au fost buni doar in parte, in functie de cat de mult invatatura lor a fost intemeiata pe credinta in Dumnezeu. Unul este Invatatorul[1] nostru si doar singur Lui i se poate atribui acest calificativ de bun in mod absolut, prin urmare, daca bun este Invatatorul, buna este si invatatura Lui si orice crestin care doreste sa fie bun, va deveni bun doar daca se va impartasi din bunatatea lui Dumnezeu, implinid invatatura si poruncile date de Cel Bun. Sfantul Apostol Pavel da si el marturie scriindu-i ucenicului sau, Sfantului Apostol Timotei, in prima sa epistola: "vei fi bun slujitor al lui Hristos Iisus, hranindu-te cu cuvintele credintei si ale bunei invataturi careia ai urmat” (1 Timotei 4, 6) si il incredinteaza mai apoi ca: "Vrednic de credinta este acest cuvant si vrednic de toata primirea” (1 Timotei 4, 9).
 
Iubitii mei fii sufletesti,
 
Am vazut ca izvorul bunatatii este Dumnezeu. De unde dar este rautatea? Pentru ca nu este fireasca, rautatea nu este de la Dumnezeu, ci de la diavol. Rautatea dispare de acolo unde se iveste bunatatea lui Dumnezeu, la fel cum piere intunericul in prezenta luminii.

Asadar, avem nevoie de bunatate pentru a invinge raul. Dar pentru a o dobandi, trebuie mai inainte sa stim ca ea, bunatatea, este firescul lui Dumnezeu, firescul iubirii, deci trebuie sa fie si firescul omului care este creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Bunatatea este pentru om deopotriva un dar al lui Dumnezeu si virtute pe care omul trebuie sa o dobandeasca prin nevointa duhovniceasca.

Harului Sfantului Duh, Cel care "pe cele neputincioase le vindeca si pe cele cu lipsa le implineste”, impartasit noua in urma nevointei duhovnicesti, face ca bunatatea sa se manifeste in noi in chip firesc atunci cand exista conlucrare intre om si Dumnezeu. A crede ca suntem buni fara harul lui Dumnezeu si a ne lauda cu aceasta - sau chiar a astepta sa fim laudati - este o mare inselare.
 
Dragi credinciosi,
 
Toate bunatatile ceresti si pamantesti de care ne impartasim la acest slavit si luminat praznic sunt o chezasie a bunatatilor celor vesnice la care sunt chemati toti oamenii, din toate timpurile si din toate locurile. Si pentru ca vorbim de darurile care ne vin de la Dumnezeul cel Bun, v-as mai aminti de unul, pe care suntem invitati cu totii sa-l constientizam si sa-l punem in valoare, anume darul bunavoirii.

Sa ne amintim de urarea pe care au facut-o pastorilor, ingerii binevestitori ai Nasterii pruncului Iisus in ieslea din Betleem: "Slava intru cei de sus lui Dumnezeu, si pe pamant pace, intre oameni bunavoire!” (Luca 2, 14). Vedem ca ingerii ne ureaza ca intre noi oamenii sa fie bunavoire si desigur ca aceasta este si vointa lui Dumnezeu, pentru ca ingerii nu fac altceva decat sa ne transmita cu credinciosie vointa Domnului. Fara indoiala ca Dumnezeu, voind ca noi sa inmultim bunavoirea intre noi, ne da si harul implinirii ei mai cu seama la acest praznic al Nasterii Fiului Sau.

Sa ne bucuram asadar si sa primim cu inima curata si deschisa acest har si dar, pe care sa-l inmultim intre noi oamenii, ca astfel sa crestem in dragostea Lui Dumnezeu "Cel ce, intru Hristos, ne-a binecuvantat pe noi, in ceruri, cu toata bunecuvantarea duhovniceasca” (Efeseni 1, 3), iar aceasta sarbatoare a bucuriei, a Nasterii Mantuitorului nostru cel Bun, sa ne faca si pe noi buni, asemenea chipului Sau cel bland si bun, sa ne bucure sufletele mereu, acum si in vecii vecilor. Amin.

Va urez din toata inima sa petreceti Sfintele Sarbatori in pace, sanatate si spor duhovnicesc. La multi ani!
 
Al vostru catre Hristos-Domnul rugator,
† Episcopul Timotei
 
Madrid, Nasterea Domnului 2012

.

20 Decembrie 2012

Vizualizari: 652

Voteaza:

Hristos - Stapanul Cel Bun 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE