Pastorala la Nasterea Domnului 2011 - PS Corneliu

Pastorala la Nasterea Domnului 2011 - PS Corneliu Mareste imaginea.

Preasfintitul Parinte CORNELIU, Episcopul Husilor: “Semnul iubirii lui Dumnezeu, pruncul infasat si asezat in iesle” Luca 2,12

Scrisoare pastoralala sarbatoarea Nasterii Mantuitorului lumii, anul mantuirii 2011

+ CORNELIU
Prin Harul lui Dumnezeu, Episcop al stravechii Episcopii a Husilor,
Iubitorului de Hristos cler, tuturor vietuitorilor manastirilor si schiturilor si la toti dreptcredinciosii crestini,
Har, mila, pace si sanatate de la Iisus Mantuitorul nostru
Cel nascut pentru noi in Betleem, iar de la noi bucurie si binecuvantare!

“Taina cea din veci ascunsa, iar acum descoperita sfintilor Sai”, (Colos. 1, 26) prin venirea in aceasta lume a lui Dumnezeu, ne-a adunat iarasi in sfintele biserici spre a trai, ca in fiecare an “intalnirea noastra cu Cel Vesnic, Care la plinirea vremii” (Gal. 4, 4) si-a asumat conditia umana pentru a ne ridica din suferinta si tragedia instrainarii de Dumnezeu.

Vestea cea noua si unica sub soare, se descopera in vechea cetate a Betleemului, cand Mantuitorul lumii se naste din fecioara Maria spre a da semn nou, semnul iubirii nesfarsite a lui Dumnezeu fata de noi.

Cele din vechime promise astazi, se implinesc! Astazi este inceputul mantuirii noastre, Fiul lui Dumnezeu devine Fiul Fecioarei, steaua straluceste, ingerii lumii bucurie mare si pace vestesc, ca un semn nou S-a aratat, Dumnezeu se face Om, ca pe om sa-l mantuiasca, sa-i daruiasca viata si iertarea, mangaierea si incurajarea.



Sfanta evanghelie ne prezinta rezumativ faptul “ca in noaptea cea sfanta in care pastorii Betleemului stand pe camp imprejurul turmelor lor, ingerul Domnului a stat langa ei si slava Domnului i-a invaluit, vestind venirea Mantuitorului Hristos” (Luca 2, 8-9), “ca dupa milenii de intuneric si ratacire, Dumnezeu a cercetat poporul Sau si intreaga lume. Izbavitorul lumii vine in ea aducand bucurie mare” (Luca 2, 10), “iar semnul vizibil si inatacabil nu este altul decat pruncul nou nascut infasat si asezat in iesle” (Luca 2, 12).

Pentru adeverirea cuvintelor ingerului Domnului, pastorii merg in Betleem pentru a primi semnul si taina descoperita astazi lumii prin venirea in ea a Celui care a creat lumea.

Ingerul Domnului, dupa vestea cea buna adusa in Nazaret Preasfintei Fecioare Maria, ca va naste un Prunc din Duhul Sfant, acum aduce si pastorilor si prin ei intregii lumi ca bucuria cea mare a vestei celei noi se implineste. De atunci pana astazi lumea este chemata sa intampine pe ingerul Domnului, care aduce semnul cel nou si unic al istoriei, “astazi S-a nascut Mantuitorul Care este Hristos Domnul, in cetatea lui David” (Luca 2, 11). “Pastorii grabindu-se, s-au indreptat spre Betleem si dupa ce au aflat pe Fecioara Maria, pe Iosif si pe Prunc culcat in iesle” (Luca 2, 16), dobandesc cunostinta clara si experienta adevarului minunandu-se de El.

Aceste cuvinte ale ingerului “sunt viata” (Ioan 6, 33), cele petrecute astazi in istorie nu au fost evenimene obisnuite si uzuale, de aceea trairea si interpretarea lor, presupune o alta intelegere a istoriei deosebita de gandirea umana limitata si corupta de pacat. Nasterea Domnului ne da o dimensiune noua a intelesului omului si a istoriei lui. Dumnezeu se arata in iesle, devine ca unul dintre noi, afara de pacat, pentru ca sa ne inaltam noi catre El, sa ne umplem de slava Lui, ziua aceasta este momentul in care Dumnezeu devine Om, dar si inceputul trairii unui semn nou, acela al descoperirii unei cai noi spre viata si vesnicie.

La inceputul mantuirii noastre contribuie toata creatia lui Dumnezeu, pamantul cu pestera, neamul omenesc cu Fecioara, cerurile cu steaua, pastorii cu inchinarea, magii cu darurile si ingerii cu cantarile.

Pacea adusa de ingeri va cobori in sufletele oamenilor zbuciumati si izolati in limitele lor, descoperind calea catre Dumnezeu prin taina Betleemului, lumina din acea noapte sfanta va straluci peste veacuri, risipind intunericul din lume si stralucind in sufletele celor care il vor primi pe Mantuitorul Hristos “si-i vor preda viata lor Lui pregatindu-se pentru intampinarea unui cer si pamant nou, in care locuieste dreptatea” (Apoc. 21, 1).

Binecredinciosi crestini,
Taina sarbatorii de astazi este moment de cercetare a propriei vieti, a starii noastre sufletesti, a verificarii propriei vieti. De aceea sarbatorim venirea in lume a Domnului, spre a ne schimba in bine, spre a ne depasi infirmitatile si lipsurile, spre a ne intari in credinta, caci timpurile sunt grele.

Se povesteste ca dupa plecarea magilor, a mai aparut o fiinta sa se inchine Noului nascut. Aceasta era plina de rani, unele inca sangerand de lovituri si foarte palida. Apropiindu-se de iesle s-a inchinat pruncului Sfant, apoi I-a vorbit. Eu sunt bunatatea, multi ma considera ca nu sunt binevenita in aceasta lume. De aceea ma lovesc, abuzeaza, ma desconsidera, dispretuindu-ma. in timp ce spunea acestea a inceput sa planga. Apoi a continuat, binele si bunatatea implinite si aratate adesea sunt rasplatite in aceasta lume cu ura si rautatea, cu minciuna si ipocrizia. Tu vei iubi pe oameni, ii vei intelege, ii vei ierta, ii vei vindeca, ii vei hrani, ii vei incuraja, le vei da sens vietii, dar ei pe Tine te vor uri, dispretui, iti vor dori moartea, vor dori sa scape de Tine. Dar pentru ca in locul rautatii lor, a urii, pacatului si faradelegii vei aduce un semn nou, semnul iertarii, treptat lumea va sta sub acest semn nou, semnul impacarii cu Dumnezeu, semnul care-i va schimba viata si felul ei de a fi. Desi nu este relatata in sfintele evanghelii, aceasta intamplare defineste si vorbeste de la sine despre timpul pe care-l traim si noi.

Necredinta si ura, dusmania si violenta au devenit atat de prezente, incat nimic nu ne mai mira.

Pentru toate acestea Dumnezeu in bunatatea Lui ne cheama spre Biserica Lui, “indelung asteptand nevoind ca nimeni dintre noi sa nu piara, ci sa se mantuiasca” (II Petru 2, 9).

insa se pare ca rabdarea Lui se apropie de sfarsit si ne va lasa “la nebunia mintii” la care am ajuns (Rom.1, 28). Daca nici in acest din urma ceas al mantuirii nu ne intoarcem catre El, vor veni asupra noastra grele incercari.

Anul care tocmai se apropie de final a fost un an marcat de multe provocari, de crize ale credintei care au generat pe celelalte, de ordin social, moral, economic, s-au perpetuat minciuna si ipocrizia, falsitatea si inselaciunea. De aceea, au aparut modificari in atmosfera in curgerea anotimpurilor, in comportamentul nostrum, pentru ca nu ne mai rugam, nu ne mai ostenim pentru cele ceresti, ci totul a devenit egoism si profit fara munca cinstita.

In ciuda multor dificultati financiare, in aceasta zona marcata de saracie, de alcoolism, iresponsabilitate si nepasare, am reusit cu mari eforturi sa sprijinim construirea de 11 biserici noi, de 6 case parohiale, cu sume de peste 400.000 lei, am pastrat finantarea inceputa anul trecut a 58 de burse pentru copii aflati in dificultati.

Acum este timpul mantuirii noastre, sa umblam in fapte bune care ne mantuiesc si acopera multime de pacate.

in aceste zile de sarbatoare sfanta, sa cercetam pe cei batrani, singuri, tristi si parasiti, sa le aducem mangaiere prin colindul sfant, sa ne apropiem de cel bolnav uitat si trist, sa ne curatam prin taina pocaintei in fata Mantuitorului Iisus Hristos si primind Sfanta impartasanie sa gustam darul cel ceresc spre iertarea pacatelor si spre viata cea vesnica.

Din toata inima va doresc sa aveti multe bucurii, Mantuitorul nostru sa va binecuvinteze cu sanatate, pace si sa va dea gandul cel bun in Anul cel nou.

Catre Hristos Mantuitorul, pentru voi fierbinte mijlocitor in taina sfintei rugaciuni,

+ CORNELIU
EPISCOPUL HUSILOR

.

22 Decembrie 2011

Vizualizari: 929

Voteaza:

Pastorala la Nasterea Domnului 2011 - PS Corneliu 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE