Pastorala PS Macarie al Americii de Nord la Nasterea Domnului - 2008

Pastorala PS Macarie al Americii de Nord la Nasterea Domnului - 2008 Mareste imaginea.


Macarie,

Din harul lui Dumnezeu Episcop al romanilor ortodocsi din Europa de Nord,

Preacucernicului cler, Preacuviosului cin monahal si iubitilor credinciosi, sfanta imbratisare de Craciun si urarea ca "Hristos sa Se nasca in inimile tuturor!"

"Betleemul a deschis Edenul"

Iubiti frati intru Hristos, Cel nascut in ieslea Betleemului,

Cu multa bucurie si cu inima deschisa vin astazi prin cuvant la voi toti, ca arhipastor, ca sa sarbatorim impreuna pentru prima oara Craciunul, asa cum se cuvine, cu sfanta ruga si cu strabune datini. Asa am invatat de la Sfintii Parinti ai Bisericii prin care am mostenit credinta sfanta, asa am invatat de la mosii si stramosii nostri de la care am primit in desaga cu care am plecat de-acasa bunacuviinta obiceiurilor de sarbatori. Sa ne primenim sufletul si casa, sa-L asteptam pe Dumnezeu si sa-L omenim intru noi! Oriunde-am fi sa nu ne lipseasca nici Liturghia, nici colinda si nici omenia! Ma simt in fata voastra ca un colindator plecat de-acasa, dintr-un colt de rai transilvan, trimis de Domnul Sfant sa va aduca vestea cea buna a Nasterii la fereastra sufletului:

"Sus in slava ceriului,
La cea dalba manastire
Colinda-mi, Doamne, colind (refren)

Frumoasa slujba se tine ;
Slujba-i sfanta
Cin mi-o canta?

Si mi-o canta Tatal Sfant.
Slujba Sfanta
Cin mi-o asculta ?

Mi-o asculta
Maica Sfanta.

Cu-n Fiut micut in brata,
Cu cosita-i despletita
Peste Fiul mic slobozita.

Maica din graiut graiara,
Pe toti sfintii mi-i treziara
Si-nca Maica mai graiara:

Sa se scoale preotul,
Pan-o canta cocosul
Si sa-mi traga clopotul
Sa-mi trezeasca poporul,

Ca sa vada si sa creada
Ca S-a nascut Fiul Sfant,
Fiul Sfant pe acest pamant,
Colo-n ieslea boilor
In mirosul florilor."

Asa sarbatoreau cei de odinioara, trezindu-se de cu zori sa intampine sarbatoarea, poftiti de Maica Domnului, chemati de preotul lui Hristos prin zvon de clopot sa vina la biserica, Betleemul si Ierusalimul duhovnicesc al credinciosilor, ca sa participe ei insisi in chip tainic la minunea minunilor: inomenirea lui Dumnezeu si indumnezeirea oamenilor, pogorarea lui Dumnezeu pe pamant si urcarea oamenilor in cer, deschiderea raiului si infruptarea oamenilor din pomul vietii, omorarea mortii si triumful vietii.

Cu simtire sfanta trag acest clopot al Liturghiei de Craciun pentru toti credinciosii nostri din Europa de Nord, indemnat de Maica Domnului sa va poftesc la ospatul Vietii in Betleemul bisericii. Chiar daca nu avem catedrale cu clopote marete, inima mea, a preotilor nostri si a dumneavoastra trebuie sa bata astazi, la unison, ca un clopot care va cheama la bucuria revarsata din cer pe pamant, asa cum pastorii de odinioara, care privegheau in campul Betleemului, au fost chemati de catre ingeri: " Nu va temeti. Caci, iata, va binevestesc voua bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. Ca vi s-a nascut azi Mantuitor, Care este Hristos Domnul, in cetatea lui David. Si acesta va va fi semnul : Veti gasi un prunc infasat, culcat in iesle. Si deodata s-a vazut impreuna cu ingerul multime de oaste cereasca, laudand pe Dumnezeu si zicand : Slava intru cei de sus lui Dumnezeu si pe pamant pace, intre oameni bunavoire!" (Lc. 2, 10-14).

Pastorii de-atunci au fost uimiti de vedenia cereasca si s-au indemnat unii pe altii sa mearga sa vada cu ochii lor adevarul celor vestite de catre inger: "Sa mergem dar pana la Betleem, sa vedem cuvantul acesta ce s-a facut si pe care Domnul ni l-a facut cunoscut" (Lc 2, 15). Ei sunt primii pelerini ai Betleemului si primii marturisitori ai minunii Nasterii, facandu-i bucurie Maicii Domnului, memoria vie a tuturor celor petrecute atunci: "Si, grabindu-se, au venit si au aflat pe Maria si pe Iosif si pe Prunc, culcat in iesle. Si vazandu-L, au vestit cuvantul grait lor despre acest Copil. Si toti cati auzeau se mirau de cele spuse lor de catre pastori. Iar Maria pastra toate aceste cuvinte, punandu-le in inima sa" (Lc 2, 16-19).

De atunci, din primele veacuri ale crestinismului, credinciosii din Tara Sfanta au sarbatorit Nasterea printr-o procesiune de la Ierusalim la Betleem si inapoi, cu Liturghie in pestera sfanta chiar in noaptea de Craciun. Pentru cei de departe, fiecare biserica a insemnat un adevarat Betleem, stramutat in inima fiecarui credincios prin Sfanta Cuminecare. Fericitul Ieronim descria odata, ucenicei sale Paula, trairile sale, atunci cand a vazut pentru prima data pestera sfanta: "O ascultam jurandu-mi cum contempla cu ochii credintei pruncul infasurat in scutece si scancind in ieslea lui, magii adorandu-l pe Dumnezeu, steaua care stralucea deasupra, Fecioara Maria, tatal infietor purtandu-se prevenitor, pastorii dand fuga de cu noapte pentru a vedea ce se intamplase (¦), pruncii macelariti, Irod si furia lui. Pe Iosif si Maria fugind in Egipt. Amestecandu-si lacrimile cu bucurie, striga: "Bun gasit, casa a painii, unde s-a nascut Painea cea coborata din cer!."

Tot acest Parinte latin al Bisericii, care a trait multi ani ca si calugar la Betleem, in imediata apropiere a pesterii sfinte, isi exprima mahnirea, la inceputul secolului al V-lea, in predica sa de Craciun, pentru faptul ca ieslea de lut de la inceput a fost inlocuita sau acoperita cu o alta de argint.

Acest contrast intre ieslea originara din lut si cea ulterioara din argint ii oferea prilejul sa-si duca mai departe exercitiul sau omiletic de admiratie a saraciei Domnului care straluceste smerit in gunoiul lumii: "Ah, cat as dori sa mi se dea sa vad aceasta iesle in care Domnul S-a odihnit! Noi am crezut ca-L cinstim pe Hristos luand ieslea de lut si punand una de argint, insa mi-era tare draga aceea, care a fost luata (data la o parte): paganatatea pretinde argint si aur. Pentru credinta crestina era mai valoroasa ieslea de lut. Cel Care S-a nascut in aceasta iesle condamna aurul si argintul. Nu-i condamn pe cei care au crezut ca-L cinstesc pe Hristos cu aceste bogatii, cum nu-i mai condamn pe oamenii care au sculptat vase de aur in templu, insa eu Il admir pe Stapanul Care, Creatorul lumii fiind, nu se naste in preajma aurului si argintului, ci in gunoi".

Imaginea venirii lui Dumnezeu in gunoiul pacatelor omenirii se regaseste la mai multi Parinti ai Bisericii, dar a ramas proverbiala la Fericitul Ieronim. Se spune ca acesta pe cand traia in Palestina si se nevoia langa pestera din Betleem, unde S-a nascut Mantuitorul nostru, a avut de Craciun o vedenie minunata. I s-a aratat Domnul Iisus Hristos ca un Prunc si l-a intrebat: "Ieronime, acum cand toti Imi daruiesc cate ceva, tu ce-Mi vei darui?" "Virtutea si rugaciunile meleť, i-a raspuns Fericitul Ieronim. "E foarte bine, dar altceva Imi mai daruiesti?ť "Inima mea, sufletul meu si chiar pe mine insumi!ť "Si aceasta o primesc, dar Eu doresc si altceva de la tine!ť "Ce altceva as putea sa-Ti dau, Doamne?ť, a intrebat nedumerit, iubitorul de Hristos. "Daruieste-Mi pacatele tale!ť. Fericitul Ieronim, cu inima infranta, a inceput sa planga. El a intrebat printre lacrimi: "Si la ce-Ti trebuie, Doamne, pacatele mele?ť "Vreau sa le iau asupra Mea!"

V-am pomenit toate acestea ca sa va incurajez in credinta : sa nu fie nimeni stingherit in biserica, crezand ca nu are ce sa ofere Domnului, caci in toata vremea Postului Craciunului, El ne-a asteptat sa-I daruim pacatele noastre si astfel sa ne libereze si sa ne lase sa-L primim pe El in noi.

Am venit multi dintre noi in partile acestea de lume ale Soarelui-apune pentru o viata mai buna, mai demna si mai imbelsugata, pentru un viitor mai luminos pentru copiii nostri. Din toate aflam, insa, ca daca nu e Dumnezeu cu noi, suntem goi si pustii, iar bogatia nu are nicio valoare. Eu am venit sa va aduc vestea cea buna ca vi s-a nascut Mantuitor, facandu-ma ecoul cuvintelor unui credincios binecunoscut al acestor plaiuri, pe nume S¶ren Kirkegaard: "Astazi S-a nascut voua un Mantuitor.

Astazi inseamna un indiciu vesnic de timp, asa precum atunci cand Dumnezeu spune astazi si ca atunci cand pe cartile aparute sta scris "tiparit in acest an". Asta se repeta de la om la om pentru fiecare persoana dintre aceste milioane, si, de fiecare data cand unul dintre acestia devine cu adevarat crestin, nu inseamna nimic altceva decat: astazi ti S-a nascut tie un Mantuitor" Altfel spus: "De-o mie de ori de s-ar intrupa Hristos in Betleem, daca nu se va naste si in sufletul tau, totul este in zadar" (Angelus Silesius).

Regasim aceste ganduri atat in colinda strabuna, cat si in imnele sarbatorii. In primul rand sa primim cu bucurie invitatia sfanta de a intra in raiul redeschis prin venirea Domnului: "Betleemul a deschis Edenul, veniti sa vedem! Aflat-am desfatare tainica inlauntrul pesterii. Veniti sa privim cele din rai! Acolo S-a aratat radacina cea neudata, odraslind iertare; acolo s-a aflat fantana nesapata din care David mai inaninte a dorit sa bea, acolo, Fecioara nascand Pruncul, a potolit setea lui Adam si a lui David".

Iubiti credinciosi,

Va mai pun la suflet o straveche colinda culeasa din satul meu nasaudean, de la poalele Tiblesului, care este prin melodie ca un cantec de leagan si totodata un soi de punere in garda a celor care sarbatoresc venirea cea smerita a Domnlui in ieslea Betleemului:

"La vremea de judecata,
Vita verde de lemn verde (refren)
Cand noua ne va fi data,
Trambita-vor ingerii
In patru cornuri de lume,
La tot omul pe-a lui nume.

Sa iasa la judecata
Viii cu mortii deodata
Judecata-i mare frice,
Craiii si-mparatii-or plange,
Si-or varsa lacrimi de sange
Si la moarte s-or ruga:
-Ce sa-ti dam noi, moarte, tie?
Da-ti-om aur si argint,
Sa ne mai lasi pe pamant.


-Nu-mi trebe aur si-argint,
Numa suflet drept si sfant;
Nu-mi trebe aur curat,
Numa suflet de-mparat;
Nu-mi trebe aurul tau,
Ca m-o trimis Dumnezau"

Sa ne daruiasca Domnul suflet drept si sfant, sa nu ne lasam coplesiti de psihoza colectiva creata de catre criza financiara, nimic altceva decar aurul si argintul lumii, si sa ne intemeiem viata pe credinta si pe cele care cresc din credinta. Criza poate sa insemne si un lucru bun, o judecata a lui Dumnezeu care ne cheama la incredere si solidaritate umana, ambele crescute si hranite din Biserica, Trupul Sau Cel tainic si universal. Cu nadejdea ca vom face impreuna lucruri bune si bineplacute Domnului, va urez sa petereceti in bucurie si pace Craciunul, Anul Nou si Boboteaza!

Cu imbratisare sfanta, al vostru rugator catre Domnul si de tot binele voitor,

Macarie,

Episcopul romanilor din Europa de Nord

.

21 Decembrie 2008

Vizualizari: 1461

Voteaza:

Pastorala PS Macarie al Americii de Nord la Nasterea Domnului - 2008 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE