Mantuirea sufletului

Un frate oarecare, silitor fiind spre pocainta si mantuirea sa, mergand la Muntele Sinai si gasind acolo o chilie veche in care locuise un parinte dintre cei de demult, s-a salasluit intr-insa. In ziua dintai, cand s-a asezat in acea chilie, a gasit o scrisoare pe un lemn, scrisa de un frate dintre cei care traisera mai inainte in acel loc. Si era scris acestea: "Eu, Moise, am venit marturisindu-ma lui Teodor". El, vazand acea scrisoare si citind-o, foarte s-a umilit si a inceput a plange cu lacrimi, zicand:

- O, frate, unde esti acum tu, cel care ai scris aici ca ai venit marturisind? Unde este acum mana aceea, care a scris aici? O, frate, in ce stare esti?

Si asa in toate zilele facea, punand inaintea ochilor sai acel lemn scris, apoi plangea cu lacrimi, vorbind cu dansul, ca si cum ar fi fost viu, de fata si, asa, aducandu-si aminte de moartea sa, plangea in toate zilele cu amara umilinta. El avea lucrul mainilor sale scrisoarea, ca stia sa scrie slova curata si scria carti.

Si i-au adus lui fratii hartie, cheltuiala si plata pentru scris, iar el, luand hartia si plata de la frati, n-a scris nimanui nimic, numai cate un text, si l-a pus la hartia si plata fiecarui frate, scriind asa:

- Iertati-ma, parintilor si frati ai mei, ca am avut putintica treaba cu cineva si pentru aceea n-am avut vreme ca sa va scriu voua cartile.

.
Pe aceeaşi temă

29 Octombrie 2012

Vizualizari: 8680

Voteaza:

Mantuirea sufletului 5.00 / 5 din 2 voturi.

Cuvinte cheie:

mantuirea sufletului

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE