Narav de nestapanit

A fost odată un om ce se deosebea printr-un nărav din cale-afară de nestăpânit. S-a dus la un bătrân înţelept, gândindu-se: 'Poate măcar acesta o să mă ajute.' Bătrânul l-a întrebat:

- Ce te supără? Arată-mi partea bolnavă a trupului tău!

- Mă supără năravul meu nestăpânit.

- Păi atunci arată-mi năravul tău! - a zis bătrânul.

- Nu pot - a zis cu mirare omul -, că se arată fără veste.

- Aşadar, nu e o parte a trupului tău şi nu ţi-a fost dat de la naştere, ca mâinile sau picioarele?

- Bineînţeles că nu! Este, doar, vorba de caracterul meu.

- Dar nici măcar nu îţi aparţine, de vreme ce nu poţi să mi-l arăţi atunci când doreşti! Aşadar, spune-i să vină la mine singur, fără tine, şi dacă nu vrea, să nu-l mai primeşti.

Apa vietii - 300 de istorioare cu talc duhovnicesc, Editura Sophia

18 Martie 2016

Vizualizari: 1563

Voteaza:

Narav de nestapanit 5.00 / 5 din 2 voturi.

Cuvinte cheie:

patimile pacatul

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE