Ospitalitatea

Odata, impreuna cu ieromonahul Pantelimon Kartsona si cu un grup de pelerini evlaviosi ce treceau prin Schitul Sfanta Ana, am vizitat chilia saracacioasa a lui Filaret din minunata Karulia. Pustnicul ne-a primit cu bunatate si cu bucurie. Ne-a dat apa de ploaie din rezerva sa, fiindca era vara si soarele era foarte fierbinte.

- De ce nu cauti un vas din lut care tine apa rece, parinte?

- Daca as vrea apa rece, as merge la Sfanta Ana, unde este din plin!

A staruit sa ramanem sa ne gazduiasca.

- Dar unde vom sta, de vreme ce nu ai chilii unde sa ne gazduiesti peste noapte?

- Ba am, a raspuns el serios.

Am Arhondaricul (un fel de «salon», de camera de primire a oaspetilor). Veniti sa-l vedeti.

- Arhondaric in Karulia! Suna ciudat.

Parea sa vorbeasca despre situatie dintr-o inima plina de dorinta de a fi ospitalier. A deschis usa la a doua chilie, pe care o numea «arhondaric», si a intrat.

- Acesta este, a spus el.

Am aruncat o privire la acoperisul plin de gauri, peretii ce aproape cadeau si la cei cativa cartofi imprastiati in coltul camerei.

- Stati aici si va voi pregati cina!

- Ce vom manca, parinte?

- Am cateva papadii proaspete!

In cele din urma i-am multumit din adancul inimii noastre, am luat binecuvantare si ne-am minunat de sfanta lui simplitate, binecuvantata lui ospitalitate, saracia, inima lui curata, dragostea lui, ca a lui Hristos, si toate, care la el se imbinau in duhul lui Hristos. Ce viata binecuvantata a trait!

- Nu schimb mica mea chilie pentru nimic altceva, fiule, i-a spus unuia din pelerinii care incerca sa-l convinga sa stea in schit. Pentru mine, chilia mea e cel mai luxos palat!
 

.

19 Noiembrie 2012

Vizualizari: 5472

Voteaza:

Ospitalitatea 5.00 / 5 din 3 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE