Monahul
Esti mai albit parinte si parca mai batran,
Te vad urcand un drum carunt de iarna
Sub cerul caruntit ningand, cernind marunt,
Ce-asterne peste tine o umbra seculara.
Te-apasa timpul pe umeri, iar tu te incovoi,
Si-ti este tot mai greu urcusul,
Tot mai greu.
Dar starui in credinta ca-ntineri-vei iara,
In taina nepatrunsa,
In cer,
In Dumnezeu.
Pavel Gherasim
Maica Domnului floare nevestejita
Vino pe-nserat
Că mult te-am rugat,
Vino-n miez de noapte,
Cand ma rog...
Suprema singuratate a credinciosilor astazi
Se spune ca fiecare persoana poarta singuratatea ei unica. Individualismul...
Dumnezeiasca singuratate a omului aflat in...
Omul aflat in comuniune cu Dumnezeu cunoaste cum sa isi faca vocea mai auzita...
Ajunul de Craciun
Fulgii de nea se joaca-n cer
apoi, lin astern pamantul
cu-n alb, moale lavicer...
Fara Craciun
Fara sa avem Craciun
Nu ne-am bucura acum.
N-am fi an de an copii,
Mos Craciu...
Sa vina Craciunul
Sa vina Craciunul cu fiori de taina,
In sufletul coplesit de griji, de nevoi.
...
Victorita Dutu - Versuri si poezii religioase
E cineva care sta si priveste dincolo de timp si de spatiu, printr-o bucata de...
Iti multumesc Doamne
Iti multumesc azi, ca sunt, pentru ziua de maine.
Iti multumesc ca am pe masa o...
Ajuta-ma Doamne
Ajuta-ma Doamne, ia raul din mine
Minciuna si ura sa-mi fie straine.
Ajuta-ma ...
Pavel Gh
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.