Mostenire

Mostenire Mareste imaginea.

Trecea un om pe ulita, descult,
Si-avea camasa,alba,lunga necusuta,
Era batjocorit si imboldit de mult
Si fruntea Lui de spini era ranita.

In urma lui venea unul silit
Sa-I poarte lemnul Crucii pe schinare.
Moarte primind Pastorul palmuit,
Oilor Sale Le-a daruit scapare.

Asa ne povestea popa-ntr-o sara,
Si-asa plangea saracu,abia mai rasufla,
Si satu-ntreg plangea cu lacrima amara
Si-n strai cernit de-ngropaciune se-mbraca.

Sara de sara vine la noi Pastorul
Si Maica Sfanta:mangaiere dulce,
Cu liniste si pace ne lasa-n inimi darul
Si binecuvanteaza satul, sa se culce.

Cu Maica Sfanta si cu sfintii ne rugam
Glas analtand si imn de preaslavire,
E grea povara vietii dar noi nu ne plecam
Si Te-asteptam cu toata inima, Slavite Mire!

In noaptea Invierii Lumina asteptand,
Peste pamant a coborat Iubirea.
Si-am auzit in cugete zicand:
- Ma ve-ti vedea curand, voi santeti Mostenirea!

Norinel

Despre autor

Norinel Norinel

Colaborator
14 articole postate
Publica din 09 Septembrie 2010

21 Martie 2011

Vizualizari: 622

Voteaza:

Mostenire 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE