Nichifor Crainic - Cantecul pamantului
Cantecul pamantului
Pamantule rodnic, pamantule sfant,
Tu care mi-esti leagan, camin si mormant,
Ridica spre focul aceleasi stele
Credintele tale, credintele mele.
Evlavie tie, pamantule bun!
In sanul tau doarme trecutul strabun
Pastrand, pietre scumpe din vremile-acele,
Comorile tale, comotile mele.
Cand gemi sub copite de cal framantat,
De graniti dusmane adanc sfasiat,
Se sbat in furtuna maniilor grele
Durerile tale, durerile mele.
Involbura-n mine viteze puteri!
Iar cand voiu fi vrednic tarana sa-mi ceri,
Pe groapa-mi uitata sa cresti viorele:
Iubirile tale, iubirile mele.
Din clocotul inimii stinse sa-mi faci
Umbroasele coroane de falcini copaci,-
Prin mandrele varfuri sa urci catre stele
Nadejdile tale, nadejdile mele.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.