Perseverenta

Perseverenta Mareste imaginea.

Perseverenta

Ploua. Ascult in mijlocu-ncaperii
Cum stropii ploii strica linistea tacerii,
Cum picuri glasuiesc cu frica
Lovind pamantul in mai mult decat o clipa.

Si-mi amintesc ca cineva spunea,
Intr-o vreme, pe cand salcamul inflorea,
Spunea frumos ca, Dumnezeu de sus
S-a intrupat cu drag, nascandu-se Iisus.

El n-a fost niciodata strain de-a noastra neputinta
Si nu S-a departat nici cand Adam n-a aratat cainta,
Ci din vechimea care e din ce in ce mai veche
Neintrerupt a pus a supra noastra veghe.

Doar noi ne ridicam ziduri zidite in pacate,
Doar noi ne faurim masti blestemate,
Cand incercam s-ascundem goliciunea sufletului
Nascuta din greseli aprinse ca cerul amurgului.

S-atatea masti ne-am pus pe fete,
Incat am inceput sa spunem ca ele-s chiar marete 
S-atat de mare-i stratul adunat,
Incat noi suntem aceia ce pe Dumnezeu l-am uitat.

Am uitat sa-L mai privim cu drag.
Cati sunt cei ce-L cheama cu slove prinse-ntr-un sirag?
Si de-am uitat si de-am plecat si de-am clacat *
Dumnezeu nici cand de langa noi nu a plecat.

Dar noi privim hipnotizati l-a noastra neputinta
Si nu ne dam silinta sa o vedem ca o putinta,
Nu incercam sa calcam mai mult macar c-un singur pas
Atunci cand viciul ne doboara si ne pravaleste in impas.

Da, cadem la inceput mai greu,
S-apoi ne pravalim mai tot mereu,
Si, da, constiinta lovita se batatoreste,
S-asa inima buimaca cu viciul se-nfrateste.

Dar oare sufletul se scalda-n neputinta?
Sau oare mastile ce lenevesc pe fetele noastre impiedica pocainta?
Ai incercat candva sa te gandesti la ploaie?
Cum poate ea cu strasnicie arsita sa taie?

Da.. de ar ploua doar zece stropi pe vara,
Toti am suferi sub caldura ce spunem noi ca-i infernala,
Dar din cer nu vin doar zece stropi viteji s-aline-n vara suferinta
Si astfel ploaia nu cunoaste neputinta.

D-aceea cred ca bine-ar fi s-avem ca arma buna-n suflet
Perseverenta ploii care potoleste arsita verii cu stropi de planset
Planset cu lacrimi pline de putinta
Care sa te urce pan-n cerul cu credinta.

Sergiu Dema

* "A claca inseamna a provoca o leziune prin intinderea ori ruperea tendoanelor sau ligamentelor de la un picior; aici cu sensul de leziune a sufletului.

Despre autor

Sergiu Dema Sergiu Dema

Colaborator
16 articole postate
Publica din 12 Aprilie 2010

09 Septembrie 2010

Vizualizari: 335

Voteaza:

Perseverenta 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE