Secat
Secat
vin metropolele mereu fumegande,
femeile noastre nasc prunci pentru foamea avioanelor flamande si setea-nchisorilor adanci.
Arhangheli cazuti de mult nu mai spera
intoarceri in raiuri de fum. Crestem cantece de retorta si sera si flori de ciment si bitum.
ne-au baut inima elevatoarele,
ne-au supt-o amperii si voltii. Viata ne-o smulgem cu ghearele, Cerul - cu coltii.
Razele noastre miros a sange
si painea noastra a macel.
Din orice stea, cate-un varf de otel
ca o baioneta ne-mpunge.
Vorba e o grenada,
orice privire - fulmicoton.
Pandim pe lisus la colturi de strada si-1 frangem pe scari de beton.
Radu Gyr
.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.